BusinessMagazin

Tag: Viena

  • Primul tren Cluj – Viena a plecat duminică din România. Ce preţuri au biletele

    Duminică dimineaţa, nu se mai puteau cumpăra bilete pentru trenul Transilvania de la agenţia CFR din Gara Centrală, biletele fiind epuizate de călătorii care au urcat din Cluj Napoca, Oradea şi cei care urmau să urce din Budapesta.
     
    Potrivit angajatei CFR, pentru următoarele curse, la fel ca pentru cea inaugurală, din Oradea sunt trei categorii de bilete, cele aflate la ofertă, cu 133 lei (29 euro) pe călătorie, respectiv altele cu 158 lei, respectiv 184 lei.
     
    Orădenii care au urcat în primul tren Transilvania spre Viena sunt bucuroşi de introducerea lui. “Veneam tot cu trenul, dar schimbam la Budapesta. Pe noi ne ajută mult noul tren direct”, a spus o orădeancă studentă în Viena, care a plecat înapoi la şcoală duminică dimineaţa, însoţită de iubitul ei.
     
    O altă călătoare care a urcat în tren la Oradea este din Satu Mare şi îşi vizitează apropiaţi la Viena. “Este o idee foarte potrivită. Preţul e foarte bun. Mergeam cu autocarul. Preţurile erau similare, dar autocarul opreşte în mai multe locuri, iar trenul nu, aşa că ajung mai repede”, a spus ea.
     
    Un tânăr care aştepta trenul de Viena pentru a ajunge apoi în Elveţia le-a spus reporterilor că trenul e cel mai eficient mijloc de transport. “Românii încă nu şi-au dat seama că trenul este cel mai bun şi sigur la ora actuală. Au fost avioanele din Oradea pe care le-au scos. Azi aveai avion, mâine nu aveai”, a spus acesta, scrie ebihoreanu.ro
     

  • Cum să furi un tablou de 160.000 de euro cu sacoşa de cumpărături. S-a întâmplat la o casă de licitaţii din Viena, cu un tablou de Renoir

    Tabloul fusese estimat de specialişti la suma de 160.000 de euro.
     
    “Cei trei suspecţi au părăsit locul faptei folosind trei ieşiri diferite şi apoi au dispărut”, a transmis poliţia din Viena într-o declaraţie oficială.
     
    Autorităţile au făcut publice imaginile surprinse de camerele de supraveghere luni dimineaţă, cu menţiunea că hoţii erau, “evident, profesionişti”, arată Reuters.
     
    Pictorul impresionist Pierre-Auguste Renoir a trăit între anii 1841 şi 1919, fiind unul dintre cei mai prolifici creatori ai curentului artistic. Este celebru mai ales pentru portrete şi scene în aer liber care surprind viaţa modernă. În 1990, lucrarea sa “Bal du moulin de la Galette” a fost vândută la licitaţie pentru 78 de milioane de dolari. O licitaţie pentru tabloul său “Paysage Bords de Seine” a fost anulată în 2012, după ce s-a dovedit că pictura era furată de la Muzeul de Artă din Baltimore, SUA, de unde dispăruse în 1951.
     

  • Bătălia jucătorilor privaţi din sănătate

    Anul următor mă aştept la una două tranzacţii foarte mari, chiar între primii cinci jucători. Companiile de private equity se apropie de maturitate. Acolo ar putea să fie o schimbare majoră, o tranzacţie. Nu doar datorită maturităţii, ci şi datorită comportamentului pieţei”, descrie Mihai Marcu aşteptările sale legate de evoluţia pieţei de profil în 2019. El anticipează o scădere a tranzacţiilor cu valoare mică şi spune că piaţa se consolidează mai greu, deoarece în momentul de faţă au rămas la vânzare doar 4-5 companii „care mai contează în dinamica marilor jucători”.

    Potrivit estimărilor sale, valoarea pieţei de servicii medicale private, neincluzând zona farma, se situează între 1,2 şi 1,4 miliarde de euro. „Urmează un an tare”, spune Marcu, adăugând că după MedLife, lider de piaţă în prezent, „Medicover atacă puternic poziţia Reginei Maria. Sunt foarte activi în piaţă, ţintesc să ia poziţia a doua. Achiziţionează o dată la o lună între una şi trei companii locale mari. Sanador se dezvoltă iarăşi foarte frumos, organic.”

    În ceea ce priveşte evoluţia cifrei de afaceri a grupului MedLife până la sfârşitul lui 2018, el prevede că aceasta va ajunge la circa 180 de milioane de euro, revenindu-i astfel 12-13% din piaţă.

    Marcu spune că, pentru anul acesta, planurile de achiziţie ale grupului au ajuns la final, după tranzacţiile deja efectuate, printre care se numără Centrul Medical Ghencea şi compania Polisano. „Vom achiziţiona în continuare companii, dar la o scară mai mică” şi asta deoarece MedLife este deja prezentă pe aproape întreg teritoriul României, în oraşele cu peste 150.000 de locuitori, aşa că nu prea mai au unde să se extindă, explică el.

    Pe viitor, Marcu spune că pe piaţă vor funcţiona cu două branduri: pe segmentul de high-end va funcţiona MedLife, iar pe mid-low market, Sfânta Maria, care va include Centrul Medical Ghencea şi Anima. Ca plan de extindere, el spune că toamna aceasta vor deschide prima clinică Anima în afara Bucureştiului, la Bacău.

    Aşteptările sale pentru brandul Sfânta Maria sunt ca acesta să genereze cam 5% din cifra de afaceri a MedLife: „Companiile care vor funcţiona sub brandul Sfânta Maria se îndreaptă spre 10 milioane de euro. Există anumite zone, cum ar fi cea de Casă (casa de asigurări n.red.), în care Sfânta Maria este competitorul Medlife”. 

    Potrivit lui Marcu, cele două branduri vor avea interese divergente şi vor funcţiona cu echipe de vânzări, board, laboratoare, puncte de recoltare şi preţuri diferite. „Spitale vor exista doar pe brandul MedLife, nu şi pe Sfânta Maria. Probabil că farmaciile din toate clinicile mari ale Sfintei Maria vor fi tot Pharmalife”, adaugă el. Printre principalii competitori ai brandului Sfânta Maria se numără companiile Sante şi Medas, în Bucureşti.

    Reprezentantul grupului medical crede că este foarte greu ca un alt jucător să intre pe o piaţă dominată deja la nivel naţional de MedLife, urmată de Regina Maria şi Medicover la nivel regional. În ceea ce priveşte Capitala, Marcu spune că Sanador este un jucător foarte puternic, dar că pentru a deschide o reţea naţională ar dura 10 ani.

    Comparativ cu statele vecine, el plasează România mult peste pieţele din Bulgaria, Serbia sau Ungaria. „Piaţa e la un nivel de maturitate mult mai mare faţă de toţi vecinii. Distanţa faţă de aceştia este nu mare, ci uriaşă. Cel mai mare operator din Ungaria sau Serbia are undeva la 20 de milioane de euro cifra de afaceri. De 9-10 ori mai mică.” Totuşi, admite că decontările din Serbia, Bulgaria sau Ungaria sunt mai bune decât în România.

    Chiar dacă momentan nu au un plan concret legat de intrarea pe o piaţă străină, reprezentantul MedLife spune că, pe viitor, nu exclude această posibilitate: „Vom intra probabil cu 2-5 milioane de euro într-o ţară şi vom vedea cum funcţionează în 12-18 luni. Nu în forţă, pentru că nu ştim dacă funcţionează. Simt că în oraşele mari de tip Budapesta, Sofia şi Belgrad merită intrat. Nu şi în est, în Moldova şi Ucraina”.

    Bariera lingvistică şi reglementările diferite legate de decontările de la casele de asigurări sunt principalele impedimente cu care el crede că s-ar putea confrunta un jucător român la intrarea pe o piaţă internaţională. „Dar cu siguranţă veţi vedea firme româneşti care vor trece graniţa. România şi-a depăşit vecinii la o distanţă uriaşă şi poate deveni un pol care să atragă pacienţi străini.” Cu toate că pacienţii străini nu se înghesuie încă să vină la tratament la noi în ţară, Marcu crede că în 4-5 ani vom vedea mulţi pacienţi, nu bulgari, unguri sau sârbi, ci din ţări cu liste lungi de aşteptare.

    Printre tendinţele pieţei, Marcu remarcă şi faptul că o mare parte dintre pacienţii români „se mută din avionul pentru Viena sau Istanbul în taxi” şi aleg să se trateze la clinici ca Monza, Sanador şi Regina Maria, „nu doar MedLife”, şi asta pentru că mulţi care „s-au tratat la Viena sau Istanbul au făcut recidive. Eu prevăd că în perioada următoare pacienţii vor reveni în spitalele private româneşti”.

    Marcu spune că „moda” tratamentelor în străinătate a apărut în urma greşelilor unor politicieni „cu un comportament arogant”, care au ales serviciile unor clinici private din afară pentru intervenţii simple, care s-ar fi putut efectua lejer la noi în ţară. Totuşi, adaugă că lucrurile se schimbă: „Există o migraţie a pacientului, a turistului medical către spitale private româneşti care încep să lucreze pe nişte nişe medicale foarte bine puse la punct”.

    Anul acesta, numărul de pacienţi din clinicile MedLife a crescut cu 10-15%, iar în spitalele grupului, cu 30-40%. Preşedintele executive al MedLife crede că majorarea numărului de români care aleg serviciile private locale se datorează în egală măsură faptului că mulţi renunţă să plece în afară, dar şi că din ce în ce mai mulţi pacienţi aleg să plece de la stat la privat: „Cred că cei cu operaţii foarte scumpe nu mai pleacă afară. Iar cei cu operaţii de linie se mută din sistemul public către cel privat”.

    Totuşi, spune că sistemul privat nu îl poate înlocui pe cel public, mai ales în oraşele unde sunt centre universitare puternice, precum Bucureşti, Cluj, Timişoara, Mureş sau Iaşi. „E nevoie de spitale de urgenţă regionale – au o importanţă strategică pentru ce înseamnă urgenţă. Fie şi pentru simplul motiv că este interzis să faci urgenţă la privat.”

    De ce pleacă tot mai mulţi pacienţi de la stat la privat? „Într-un stat în care, din total cheltuieli într-un spital, 90% sunt salariile, nu e rău că medicii sunt plătiţi, dar este necesar ca aceşti bani să fie luaţi de undeva. Acest undeva se regăseşte în adresabilitatea oamenilor”, încheie el.

  • Opinie – Prof. Barbara Stöttinger, Profesor de marketing internaţional şi Decan al WU Executive Academy din Viena: “Cinci lecţii despre marketingul viitorului”

    O campanie publicitară care a creat senzaţie în Italia şi nu numai a fost aceea care îi îndemna pe automobilişti să lase pe altcineva la volan dacă au consumat băuturi alcoolice. Anunţul publicitar în care apărea un antreprenor de pompe funebre din Roma poate fi socotit drept unul foarte neobişnuit, însă el a suscitat cu siguranţă atenţia dorită. Notorietatea brandului companiei a crescut, iar anunţurile au împânzit social media. Acest lucru arată că a avea idei bune este un lucru absolut obligatoriu, chiar şi în era Facebookului, a inteligenţei artificiale şi a realităţii augmentate.

    Campaniile de marketing nu au nevoie neapărat să recurgă la mijloace neobişnuite ca să îşi atingă grupurile ţintă. Cu toate acestea, în potopul de informaţii ce se revarsă asupra clienţilor şi businessurilor, diferenţierea este tot mai dificil de realizat. Prin urmare, experţii în marketing se întreabă ce este de viitor în acest domeniu şi care vor deveni cele mai importante instrumente în anii ce vor urma. Nu e un secret faptul că digitalizarea răstoarnă complet abordările cu care eram obişnuiţi, aşadar, cum va arăta marketingul de mâine?

    Marketingul a fost mereu un domeniu extrem de dinamic, schimbarea se produce extrem de rapid şi, de aceea, trebuie să rămâi mereu conectat. Astăzi, ritmul este încă şi mai alert, ca rezultat al digitalizării şi al altor progrese tehnologice.

    Pornind de la următoarele cinci ipoteze despre marketingul de mâine, vom vedea că, în timp ce big data, social media şi instrumentele de analiză supersofisticate deschid drumul unor noi oportunităţi în ceea ce priveşte succesul activităţii de marketing, aptitudinile de bază precum înţelegerea grupului ţintă şi construirea unor relaţii durabile continuă să fie indispensabile, chiar şi în contextul actual.

    1. Ascultă şi înţelege

    Ca rezultat al revoluţiei din marketing determinate de social media, clienţii actuali şi potenţiali se aşteaptă ca businessurile să asculte ce au ei de spus mai degrabă decât să sune goarna marketingului. Dacă doreşti să construieşti o relaţie pe termen lung cu clienţii, trebuie nu numai să te faci înţeles, ci să îi înţelegi şi tu pe ei. A te angaja în dialog este cheia succesului în acest context. Pentru multe companii, aceasta nu este o obişnuinţă, prin urmare le este necesar un efort conştient şi susţinut pentru a întări dialogul.

    2. Brandurile puternice îşi păstrează clienţii

    Clienţi loiali care să întărească brandul în mod activ – acesta este obiectivul ultim al oricărui specialist în marketing, obiectiv care ar putea fi mai uşor de atins în viitor. Ceea ce era odată o comunicare într-o singură direcţie a devenit o interacţiune care merge în ambele sensuri, furnizând nu numai feedback valoros pentru activităţi viitoare de marketing, ci şi o oportunitate de a fideliza şi mai mult clienţii care se simt înţeleşi. În viitor, va fi şi mai important ca aceşti clienţi să devină ambasadori de brand care să se angajeze, în mod proactiv, în dialog cu ceilalţi pentru a-i convinge de calităţile brandului. Mărcile care au încredere în ele însele lasă cale liberă unui astfel de dialog şi îşi susţin activ ambasadorii, punându-i în lumina reflectoarelor în contextul activităţilor de comunicare.

    3. Datele şi analiza lor vor deveni şi mai exacte

    Şi în lumea marketingului inteligenţa artificială şi big data sunt subiecte de mare interes. Iată de ce experţii în marketing ar trebui să se întrebe care este scopul colectării datelor şi pentru ce pot fi folosite datele colectate. Colectarea şi analiza de date nu ar trebui să fie un scop în sine, ci mijlocul pentru a atinge un scop. Aceasta înseamnă că trebuie să ne luăm rămas bun de la marketingul tradiţional şi să spunem bun venit marketingului de relaţionare, care ţine cont de dorinţele şi nevoile grupului ţintă. Atâta vreme cât datele colectate furnizează o bază solidă pentru a construi o relaţie pe termen lung cu clienţii, ele încetează a mai fi un panaceu.

    4. Marketingul trebuie să fie personalizat şi discret

    Tehnologiile moderne au facilitat mult marketingul personalizat. Există însă o linie foarte subţire de demarcaţie între marketingul bazat pe date, care face posibilă desfăşurarea de campanii concentrate pe anumite grupuri ţintă, şi marketingul agresiv, care enervează publicul. Experţii în marketing trebuie să fie mult mai atenţi în a valorifica potenţialul personalizării fără a irita grupul ţintă, şi asta nu doar din cauza regulilor mult mai stricte de protecţie a datelor.

    5. Conţinutul de calitate este şi va continua să fie o condiţie sine qua non

    Poveşti captivante, informaţii noi şi valoare autentică – un conţinut de calitate este o condiţie sine qua non când vine vorba de marketing şi acest lucru nu se va schimba. De fapt, va deveni şi mai important, având în vedere că nu poţi entuziasma oamenii dacă nu eşti pregătit să le oferi conţinut personalizat şi valoros, în sensul cel mai bun al cuvântului. Acum, mai mult ca oricând, avem nevoie de un conţinut original, de foarte bună calitate, pentru a asigura singularitatea unei campanii de marketing în potopul de informaţii care ne copleşesc zi de zi.
    Aşadar, indiferent de oportunităţile pe care le deschid tehnologiile moderne, oamenii cu nevoile şi dorinţele lor unice vor continua să fie inima activităţii de marketing! 

  • Viena, oraşul cu cele mai bune condiţii de viaţă. Pe ce loc se situează Bucureştiul

    Viena pune astfel capăt supremaţiei oraşului australian Melbourne, care a fost liderul acestui top în ultimii şapte ani.

    Aceasta este pentru prima dată când un oraş european se situează pe primul loc în acest top realizat anual de Economist Intelligence Unit, divizie a The Economist Group.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Decizie controversată în Austria: Guvernul vrea să închidă şapte moschei şi să expulzeze zeci de imami

    Autorităţile au anunţat că printre entităţile ce urmează să fie interzise se numără o societate influenţată de o grupare naţionalistă turcă şi care administrează o moschee în Viena, relatează agenţia de ştiri Reuters.
     
    De asemenea, urmează să fie interzis şi un grup musulman arab care administrează şase moschei.
     

  • Cum ajung românii să se trateze la spitalele din Austria? În ultimii ani numărul pacienţilor a explodat. ”Ţine de neîncrederea în sistemul medical local”

    Clinica medicală privată Wiener Privatklinik (WPK), cu sediul în capitala Austriei, Viena, a înregistrat în primul trimestru din 2018 un număr de pacienţi români cu 15% mai mare faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. Nu este un caz izolat, ci în ultimii ani numărul pacienţilor români care aleg să se trateze în străinătate este într-o continuă creştere. Care sunt însă motivele care îi determină pe aceştia să se orienteze spre centre internaţionale de tratament?

    Reprezentanţii spitalului vienez spun la unison că principalul motiv pentru care românii, dar şi alţi pacienţi internaţionali aleg să se trateze în afara ţării ţine de neîncrederea în sistemul medical local. Printre alte aspecte care stau la baza acestei alegeri se numără şi intervalele lungi de timp petrecute în aşteptarea unui rezultat sau a unei examinări, lipsa condiţiilor şi, mai ales, imposibilitatea de a găsi tratamentul necesar în ţara de provenienţă.

    „Uneori, pacienţii aleg să se trateze la noi deoarece nu sunt mulţumiţi de medicina din România. Alteori, dacă sunt diagnosticaţi cu cancer, vor să audă o a doua opinie. În România nu au posibilitatea de a se trata, aşa că vin în Austria, pentru tratamente precum imunoterapia. Când primeşti un astfel de diagnostic, eşti dispus să cauţi în toată lumea o soluţie”, spune Robert Winkler, CEO şi director general al clinicii WPK.Ideea este întărită şi de dr. Walter Ebm, celălalt CEO şi director general al spitalului, care deţine totodată şi funcţia de şef al centrului aeromedical: „În unele ţări, calitatea sistemului medical e scăzută. Dar oamenii nu cred în sistemele medicale din ţările lor mai ales pentru că există o lungă istorie a corupţiei în spatele acestora”. Peter Sloup, directorul financiar al spitalului, consideră la rândul său că „principalul motiv este că nu sunt mulţumiţi de spitalele din ţările lor şi nu au încredere în sistem”.

    Cum ajung românii să se trateze la spitalele din Austria? În ultimii ani numărul pacienţilor a explodat. ”Ţine de neîncrederea în sistemul medical local”

  • De ce îşi caută românii sănătatea în străinătate?

    Reprezentanţii spitalului vienez spun la unison că principalul motiv pentru care românii, dar şi alţi pacienţi internaţionali aleg să se trateze în afara ţării ţine de neîncrederea în sistemul medical local. Printre alte aspecte care stau la baza acestei alegeri se numără şi intervalele lungi de timp petrecute în aşteptarea unui rezultat sau a unei examinări, lipsa condiţiilor şi, mai ales, imposibilitatea de a găsi tratamentul necesar în ţara de provenienţă.

    „Uneori, pacienţii aleg să se trateze la noi deoarece nu sunt mulţumiţi de medicina din România. Alteori, dacă sunt diagnosticaţi cu cancer, vor să audă o a doua opinie. În România nu au posibilitatea de a se trata, aşa că vin în Austria, pentru tratamente precum imunoterapia. Când primeşti un astfel de diagnostic, eşti dispus să cauţi în toată lumea o soluţie”, spune Robert Winkler, CEO şi director general al clinicii WPK.Ideea este întărită şi de dr. Walter Ebm, celălalt CEO şi director general al spitalului, care deţine totodată şi funcţia de şef al centrului aeromedical: „În unele ţări, calitatea sistemului medical e scăzută. Dar oamenii nu cred în sistemele medicale din ţările lor mai ales pentru că există o lungă istorie a corupţiei în spatele acestora”. Peter Sloup, directorul financiar al spitalului, consideră la rândul său că „principalul motiv este că nu sunt mulţumiţi de spitalele din ţările lor şi nu au încredere în sistem”.

    Anual, numărul total al pacienţilor spitalului este de circa 7.000 de persoane, din care un procent de 45% (aproximativ 3.000) e reprezentat de pacienţii internaţionali. Dintre aceştia, în jur de 20% sunt români. „În procent de 50%, pacienţii sunt constanţi, vin anual sau o dată la doi ani”, afirmă Peter Sloup. El adaugă că piaţa din Austria este una stabilă şi că investiţiile în medicină sunt rentabile, deoarece numărul pacienţilor străini este într-o continuă creştere. În prezent, rata de ocupare a spitalului este de circa 85%.

    Ca pondere, românii sunt a doua naţionalitate, după pacienţii ruşi. În 2017, numărul românilor care s-au adresat spitalului vienez a fost de 630 de persoane, dublu faţă de anul precedent. Dintre aceştia, 60% au solicitat tratamente oncologice, 10% au venit pentru servicii de second opinion şi check-up, iar restul au optat pentru servicii de ortopedie, traumatologie şi medicină sportivă, tratamente pentru afecţiuni cardiovasculare şi ORL.

    În 2017, cifra de afaceri înregistrată de grupul medical vienez a fost de 80 de milioane de euro, iar pentru anul acesta, aşteptările vizează o creştere de 3-4%. „Creşterea nu poate fi prea mare, deoarece din octombrie până în martie clinica este, de obicei, plină”, afirmă Peter Sloup, directorul financiar al WPK.

    La nivel de investiţii, Sloup spune că acestea sunt stabile şi se ridică anual la 2-2,5 milioane de euro, fiind direcţionate în principal către achiziţionarea echipamentului medical şi renovări. În ceea ce priveşte salariile, reprezentantul clinicii spune că diferenţa dintre piaţa din România şi ţările vestice este uriaşă. El exemplifică cu salariile mediciilor austrieci aflaţi la începutul carierei, care pornesc de la 4.000 de euro, atât în sistemul public, cât şi în cel privat. Cu toate acestea, el spune că şi sistemul medical din Austria se confruntă cu migrarea cadrelor medicale spre alte ţări, şi că de obicei aceştia aleg Elveţia, iar de acolo pleacă spre Germania. Anual, bugetul alocat salariilor angajaţilor WPC este de 13-14 milioane de euro.

    Echipa clinicii WPK numără circa 500 de angajaţi, dintre care jumătate sunt medici  angajaţi ai spitalului în mod direct sau colaboratori. „Avem în jur de 80-100 de doctori care vin zilnic. Medicii din spitalul de stat pot veni să lucreze la noi. Statul nu plăteşte foarte mult, dar au doctori buni, care lucrează acolo 40 de ore şi apoi vin aici, să facă mai mulţi bani”, povesteşte Robert Winkler. Din echipa de asistente, trei sunt românce, cu o vechime de 3-5 ani în cadrul spitalului.

    Clinica WPK dispune de 145 de paturi şi un bloc operator cu patru săli de operaţie, servicii de imagistică avansată, fizioterapie şi recuperare medicală la standarde internaţionale. Winkler spune că grupul medical pe care îl conduce deţine, de asemenea, cinci farmacii în Praga, o casă de bătrâni în afara Vienei, un birou în Bucureşti şi o companie care cumpără şi vinde medicamente.

    Sloup spune că, la nivel european, principalele ţări în care se găsesc clinici de top sunt Franţa, Germania şi Elveţia, însă adaugă că serviciile medicale din Elveţia sunt mult mai scumpe decât în Austria.

    Wiener Privatklinik este unul dintre puţinele centre medicale private din Europa care oferă cele mai moderne terapii împotriva cancerului – imunoterapia şi terapia personalizată ţintită. În ceea ce priveşte serviciile de second opinion şi check-up, avantajele oferite de clinica vieneză sunt legate în primul rând de rapiditate, deoarece investigaţiile, analizele şi consultaţiile pentru evaluarea completă a stării de sănătate sunt soluţionate într-o singură zi. Costurile pornesc de la 250 de euro pentru o consultaţie şi ajung la aproape 5.500 de euro pentru un pachet de check-up de lux.

    Pentru a facilita accesul pacienţilor români la serviciile sale medicale, WPK a încheiat parteneriate cu diverse companii aeriene şi cu unităţi de cazare din Viena, oferind astfel condiţii avantajoase şi discounturi pentru cazare şi transport. „Datorită numărului crescut al pacienţilor români care s-au adresat spitalului nostru în primul trimestru al anului, am decis înfiinţarea, în cadrul WPK Viena, a unui serviciu special care să le asigure acestora suport pe întreaga perioadă a internării. Astfel, toţi pacienţii români care se tratează la Wiener Privatklinik beneficiază de asistenţă permanentă în limba română, oferită de către personalul nostru, atât la Viena, cât şi la reprezentaţa din Bucureşti”, susţine Walter Ebm, CEO al Wiener Privatklinik. Reprezentanţa WPK în România a fost înfiinţată în 2016. Conducătorul clinicii adaugă că personalul însărcinat cu asistenţa pacienţilor români transmite dosarul echipei medicale, obţine o propunere iniţială pe care o comunică pacienţilor, le oferă acestora suport pentru deplasarea şi cazare la Viena şi, de asemenea, îi însoţeşte în spital. Cele mai frecvente patologii oncologice întâlnite în rândul pacienţilor care ajung la Wiener Privatklinik sunt, în cazul pacienţilor de sex feminin, cancerul la sân şi cancerul pulmonar, cel din urmă având o incidenţă în creştere în rândul populaţiei generale.

    „Cererea ridicată pentru serviciile medicale oncologice se datorează tratamentelor inovatoare pe care spitalul nostru le oferă pacienţilor, precum imunoterapia şi terapia personalizată ţintită, şi echipei de experţi oncologi de renume european la care aceştia au acces în cadrul Centrului de Excelenţă în Oncologie”, afirmă prof. univ. dr. Christoph Zielinski, coordonatorul Centrului de Excelenţă în Oncologie al Wiener Privatklinik. Centrul de Excelenţă în Oncologie (WPK Cancer Center) are capacitatea de a aborda multidisciplinar şi individualizat toate tipurile de cancer în diferite stadii. Diagnosticul final este emis de către o comisie interdisciplinară de experţi în oncologie, genetică şi biologie moleculară (Tumor Board), care analizează caracteristicile moleculare şi individuale ale mutaţiilor ADN-ului celulelor tumorale şi ale celulelor sănătoase.

    Dr. Walter Ebm spune că, adesea, se confruntă cu diverse cazuri în care pacienţii au nevoie de o mobilizare specială din partea reprezentanţilor clinicii. Printre astfel de cazuri, se numără cel al unui pacient din Qatar care cântărea 450 de kilograme şi a apelat la serviciile spitalului pentru o operaţie de obezitate. Din pricina greutăţii, au fost necesare folosirea unui avion militar pentru transportul acestuia, precum şi montarea unui mecanism special cu care îl puteau ridica şi evacua în caz de incendiu. CEO-ul povesteşte că respectivul pacient a plecat acasă cu 250 de kilograme mai puţin. El este optimist şi în privinţa tratamentelor oncologice, mai ales că, spre deosebire de acum câţiva ani, când diagnosticul de cancer de piele era echivalent cu o condamnare la moarte, astăzi pot fi trataţi în jur de 70% din pacienţi. El speră ca, pe viitor, aceste tratamente noi, în prezent foarte scumpe, să devină mai accesibile.

  • Cea mai bogată familie din Germania perioadei naziste este la fel de bogată şi astăzi. Cum a reuşit clanul Flick să-şi ascundă operaţiunile în Viena şi ce legatură este cu Ilie Năstase

    Tatăl lor a fost implicat într-unul dintre cele mai mari scandaluri politice de după Al Doilea Război Mondial, acesta aproape pierzând toată averea familiei. Cu toate acestea, a rămas destul din avere pentru Viktoria-Katharina Flick şi fratelel ei geamăn, Karl-Friedrich Flick, fiecare având o avere netă de 1,8 mld. dolari, potrivit indexului miliardarilor Bloomberg.

    În spatele bogăţiei, care este administrată discret de către biroul familiei din Austria, se ascunde o istorie întunecată a celei mai bogate dinastii industriale germane.

    Averea îşi are rădăcinile în perioada lui Friedrich Flick, care a petrecut trei ani în închisoare, condamnat de către tribunalul Nurnberg pentru crime de război, din cauza acuzaţiilor că a folosit sclavi pentru producţia de armament pentru nazişti. Acesta a creat un imperiu al oţelului, care s-a extins în teritoriile ocupate de nazişti, dar şi în Germania prin exproprierea sau vânzarea forţată a afacerilor deţinute de evrei. Estimările arată un număr de 40.000 de persoane care au murit în companiile conduse de Flick, potrivit unui studiu publicat în 2008.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum ajuns să arate staţiunea care pe vremuri era numită de străini “Perla Carpaţilor” – GALERIE FOTO

    În 1873, câştiga medalia de aur la Târgul Internaţional de la Viena. Trei ani mai târziu ridica medalia de argint la Berlin pentru ca în 1878 să obţină diploma de onoare a Târgului Internaţional de la Paris. Astăzi, staţiunea Borsec este în paragină.

    Povestea locului supranumit “Perla Carpaţilor” începe în 1803, atunci când un austria pe nume Valentin Gunther a urmat un tratament la băile termale şi s-a vindecat de o boală considerată incurabilă. Întors la Viena, Gunther îi propune unei rude să facă comerţ cu apă adusă de la Borsec; pentru această afacere, cei doi au arendat localitatea Borsec de la comunele Lazărea şi Ditrău, care erau proprietarele.

    În 1804, membri ai familiei Gunther reuşesc să negocieze un contract valabil timp de 28 de ani şi pornesc construcţia unei fabrici de sticlă, pentru a putea îmbutelia apa. Producţia a început în 1806, an în care au fost îmbuteliaţi peste 3 milioane de litri de apă minerală. Un detaliu interesant: apa îmbuteliată provenea doar de la izvoarele 1 şi 2, iar procesul avea loc doar în zilele cu soare, atunci când presiunea atmosferică era maximă (prin urmare, şi conţinutul de dioxid de carbon era crescut).

    A urmat o perioadă de glorie pentru Borsec, transformată spre sfârşitul anilor 1800 într-o staţiunea luxoasă, cunoscută pentru proprietăţile benefice ale apelor de acolo. În perioada interbelică şi comunistă, Borsecul a continuat să prospere. La mijlocul anilor ’70, în localitatea harghiteană erau peste o sută de unităţi de cazare. Astăzi, au rămas mai puţin de zece.

    Momentul revoluţiei a fost momentul în care Borsec a început să se stingă. Privatizările din anii ’90  au fost făcute în grabă, fără să se dea atenţie cui şi în ce condiţii sunt vândute spaţiile. În doar câţiva ani, “Perla Carpaţilor” şi-a pierdut toată strălucirea.

    Lovitura de graţie a fost dată de închiderea bazei de tratament balnear din 2001, moment în care localitatea şi-a pierdut statutul de staţiune balneo-climaterică primit în 1953, dar şi pe cel de staţiune turistică de interes naţional, iar vilele au început să se degradeze, ducând la “un aspect estetic dezolant”, unul dintre punctele slabe trasate în interiorul Agendei Locale din 2005, valabil, se pare, şi pentru 2012.

    LOCUL DIN ROMÂNIA CARE I-A ATRAS PE CEI MAI BOGAŢI AUSTRIECI – GALERIE FOTO