Tag: victorii

  • 3 victorii macroeconomice

    După mai mult de un deceniu de modificări numeroase şi după ani de promisiuni,saga Codului fiscal a dat semne că se apropie de final. Anul 2015 a adus republicarea Codului fiscal – cel mai important document de politică fiscală pentru România. Codul fiscal, care a intrat în vigoare la începutul anului 2004 şi a suferit de-a lungul timpului numeroase mo-dificări, a fost rescris după mai mulţi ani de tergiversări. Rescrierea şi republicarea Codului fiscal este un proiect cerut şi aşteptat de ani de zile de mediul de afaceri în condiţiile în care legea a suferit în ultimii ani peste 100 de modificări prin tot atâtea acte normative care au pus în dificultate oamenii de afaceri. Multitudinea modificărilor legislative care au avut loc de-a lungul anilor au făcut Codul fiscal greu de urmărit şi aplicat atât de către contribuabili, cât şi de către autorităţi.

    După mai mulţi ani de austeritate şi creşteri de taxe, guvernul Ponta a venit cu o amplă reformă de relaxare fiscală, agreată ulterior, tacit, şi de guvernul Cioloş, bugetul anului 2016, aprobat deja de Parlament, încorporând impactul modificărilor Codului fiscal, precum şi majorările salariale din sectorul public legiferate în a doua parte a acestui an. Autorităţile au decis că începând de anul viitor cota standard de TVA va scădea de la 24% la 20%,  iar impozitul pe dividende scade de la 16% la 5%. Eliminarea „taxei pe stâlp“ şi a taxei de 7 euro-cenţi, programate iniţial pentru 2016, au rămas pe lista de aşteptare. Planurile guvernului de reducere a cotei unice şi a CAS în 2016 nu au primit acordul parla-mentarilor, figurând la amen-da-mente respinse. Propunerile de relaxare fiscală vin după pasul făcut în 2014 cu reducerea CAS la angajator şi după adoptarea diminuării TVA la produse alimentare, începând din iunie 2015.

    Pentru acest an guvernul a decis ca toate produsele alimentare, băuturile nealcoolice şi serviciile de alimentaţie publică să aibă TVA de 9% de la 1 iunie. Ulterior, s-a decis extinderea din 2016 a aplicabilităţii cotei reduse de 9% pentru apă potabilă şi apă pentru irigaţii în agricultură. Tot pentru anul viitor s-a decis modificarea cotei de impozitarea microîntreprinderilor în funcţie de număr de salariaţi şi creşterea plafonului la 100.000 euro. În 2015 va fi modificat nivelul de accizare pentru băuturile alcoolice şi se elimină sfera de aplicare a accizelor la alte produse accizabile.

    Aplaudată, dar şi contestată pentru presupusul potenţial destabilizator asupra bugetului, reducerea fiscalităţii poate fi măsura-şoc care să scoată economia din inerţia creşterii mediocre, după cum au spus unii economişti. Am-ploarea ajustărilor fiscale i-a determinat însă pe alţi specialişti să-şi pună întrebări cu privire la suste-nabilitatea avalanşei de măsuri de relaxare fiscală. Impactul bugetar substanţial al Codului fiscal face ca deficitul bugetar să se apropie anul viitor de pragul critic de 3% din PIB.

    Anvergura şi multitudinea modificărilor fiscale avute în vedere de autorităţi au făcut ca proiectul republicat al Codului fiscal să fie caracterizat de specialişti ca fiind „foarte ambiţios“, „fără precedent“, „revoluţionar“, „cel mai îndrăzneţ set de măsuri fiscale de care am avut parte în ultimii 25 de ani, depăşind ca impact şi anvergură introducerea cotei unice din anul 2005“.

    FMI şi Comisia Europeană nu şi‑au dat girul pe măsurile aprobate de Executiv şi Legislativ şi au solicitat ajustări semnificative ale planului de relaxare fiscală pentru 2016. Cel de-al treilea acord succesiv al României cu FMI, aflat încă de la început sub semnul neînţelegerilor şi tergiversărilor, a ajuns din nou într-un punct nevralgic, „mărul discordiei“ fiind de această dată impactul măsurilor de relaxare fiscală în 2016, respectiv saltul deficitului bugetar spre 3% din PIB sau chiar peste acest nivel. Acordul este practic „suspendat“ din vara anului trecut, în urma deciziei de reducere a CAS.

    Planurile ambiţioase de relaxare fiscală adoptate de guvern şi Parlament pentru anul electoral 2016 au pus politica monetară pe „hold“. Menţinerea ratei-cheie la minimul istoric de 1,75%, în condiţiile în care inflaţia a coborât mult în teritoriul negativ poate fi percepută de fapt ca o întărire a politicii monetare, în condiţiile în care rata reală a dobânzii este în creştere. Dobânda-cheie a fost redusă de patru ori în acest an şi de cinci ori în 2014, însă nivelul continuă să fie unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană.
    Accentuarea relaxării fiscale, concomitent cu accelerarea creşterii economice, incertitudinile privind acordurile cu finanţatorii externi, dar şi contextul extern, inclusiv divergenţa conduitelor politicilor monetare ale principalelor bănci centrale din lume, au amplificat prudenţa şi au făcut improbabil un scenariu în care BNR să continue relaxarea politicii monetare.

     

  • Care este secretul transformării lui Novak Djokovic. Ce l-a ajutat să ajungă numărul 1 în lume

    Novak Djokovic a ocupat ani de-a rândul locul 3 în clasamentul de simplu al celor mai buni jucători de tenis din lume, în spatele duoului formidabil Federer-Nadal. În 2011, însă, ceva s-a schimbat în cariera lui Djokovic: a câştigat trei turnee de Grand Slam şi a reuşit una dintre cele mai lungi serii de meciuri câştigătoare, 43 la număr, întreruptă în cele din urmă de Roger Federer.

    Anul 2011 a reprezentat, aşadar, momentul de cotitură al carierei sale; ce a dus însă la această schimbare?

    Există numeroase teorii pe acest subiect, începând cu regimul său fără gluten şi continuând cu schimbări la nivel psihic. Cea din urmă a venit, probabil, în urma succesului înregistrat la finalul anului 2010 în finala Cupei Davis – primul trofeu câştigat de Serbia. Djokovic a realizat, în acel moment, că poate câştiga orice meci, indiferent de advesar. Este într-un fel ironic, pentru că acest trofeu este unul câştigat în echipă, iar cariera lui Djokovic este una incredibilă la simplu.

    Nici aspectul fizic nu trebuie neglijat – regimul său alimentar a eliminat practic numărul mare de meciuri abandonate şi i-a dat o rezistenţă aproape nemaivăzută astăzi. Dovadă stau numeroase meciuri, dintre care merită să amintim finala de la Australian Open, câştigată în faţa lui Rafael Nadal, care a durat mai bine de cinci ore.

    Astăzi, la 28 de ani, Djokovic ocupă primul loc în clasamentul ATP de simplu, cu un număr dublu de puncte faţă de ocupantul locului 2, Andy Murray. Dominaţia sa este impresionantă: a jucat 15 finale consecutive şi a câştigat 11 titluri, dintre care 3 de Grand Slam şi 6 de Masters 1000. Singurul jucător care a reuşit să îl învingă de mai multe ori este Roger Federer, care la 34 de ani continuă să fie principalul său competitor. De altfel, 7 dintre cele 15 finale jucate de Djokovic au fost în compania lui Federer.

    Jucătorul sârb termină anul cu 82 de victorii şi 6 înfrângeri (3 în faţa elveţianului), cele mai bune cifre de la cele înregistrate de Federer în 2006 (92 de victorii, 5 înfrângeri).

    Principalul obiectiv al lui Djokovic pentru 2015, după cum a declarat chiar el, este Roland Garros-ul, singurul turneu de Grand Slam care îi lipseşte.