Înalta Curte din Seul, Coreea de Sud, l-a condamnat pe vicepreşedintele Samsung Electronics, Jay Y. Lee, la o pedeapsă de doi ani şi jumătate de închisoare, a declarat instanţa, potrivit Reuters.
Lee, în vârstă de 52 de ani, a fost condamnat pentru mituirea unui asociat al fostului preşedinte Park Geun-hye şi închis în 2017.
Sentinţa a fost redusă şi suspendată la apel. Curtea Supremă a trimis apoi cazul înapoi la Înalta Curte din Seul, care s-a pronunţat luni.
Dragoş Anastasiu a fost reales în funcţia de Preşedinte al Camerei de Comerţ Româno-Germane (AHK Romania), iar noii Vicepreşedinţi sunt Andreas Lier, vicepreşedinte BASF, şi Christian von Albrichsfeld, vicepreşedinte al Continental Automotive România.
Dragoş Anastasiu a preluat funcţia de preşedinte în 2016, poziţia fiind deţinută anterior de Radu Merica.
Şeful Touring Europa Bus este membru al Consiliului Director ar AHK România din 2011.
Consiliul Director al asociaţiei este format din Andreas Lier, Vicepreşedinte (BASF), Claudia Hesselmann (Arensia Exploratory Medicine), Günter Krasser (Infineon Technologies Romania), Simona Melnic (MedicHub Media) şi Florin Sabou (Sialtpro), alături de Dragoş Anastasiu, Preşedinte, (Touring Europa Bus), Sebastian Metz, Director General, Christian von Albrichsfeld, Vicepreşedinte, (Continental Automotive România), Michael Beier (CLAAS Regional Center South East Europe), Peter Zeilinger (OMV Petrom), Daniel Gross (REWE România), Iuliu Cadar (DRM Dräxlmaier Romania Sisteme Electrice) şi Marco Alpert (Wiebe România).
În Comisia de Cenzori au fost realeşi Adriana Costea (PricewaterhouseCoopers), Johannes Becker (TPA Admin SRL) şi Tobias Seiferth (Banca Comercială Română).
În acelaşi timp, mandatele deţinute anterior de Mihai Boldijar (Robert Bosch), Wargha Enayati (Intermedicas), Roland Ruffing (Metro Cash&Carry Romania) şi Titus Löw (Siemens) au expirat.
Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) este reprezentanţa oficială a economiei germane şi totodată cea mai mare Cameră de comerţ bilaterală din România, cu circa 600 de firme-membre. AHK România aparţine, alături de Camerele de comerţ şi industrie germane (IHK), reţelei globale a Camerelor de comerţ germane bilaterale, reunite sub umbrela Uniunii Camerelor de Comerţ şi Industrie din Germania (DIHK).
Vicepreşedintele american Mike Pence a scris pe Twitter că se roagă pentru sănătatea preşedintelui Trump şi primei doamne a Statelor Unite, Melania Trump, după ce au fost diagnosticaţi cu COVID-19, scrie Business Insider.
„Ne alăturăm milioanelor de americani care se roagă pentru o recuperare completă şi rapidă”, a spus vicepreşedintele.
Declaraţia lui Pence nu menţionează faptul că este primul om care ar ocupa funcţia de preşedinte în condiţiile în care Donald Trump nu va fi în stare să îşi îndeplinească atribuţiile. Totuşi, doctorul personal al preşedintelui se aşteaptă ca Trump să conducă guvernul în izolare.
Liderul de la Casa Albă are 74 de ani şi un indice de masă corporală ce depăşeşte pragul de 30, fapt ce reprezintă definiţia clinică a obezităţii. Însă doar unu din 25 de oameni în vârstă de 75 de ani moare din cauza coronavirusului în SUA, conform unui studiu citat de BBC.
Mike Pence, 61 de ani, a crescut idolatrizându-l pe John F. Kennedy şi a fost al cincizecilea guvernator al statului Indiana între 2013 şi 2017 şi membru al Camerei Reprezentanţilor Statelor Unite între 2001 şi 2013. Eşuând în două rânduri – 1988 şi 1990 – să obţină un loc în Congres, Pence a devenit gazda unor emisiuni radio şi TV între 1994 şi 1999.
Vicepreşedintele se descrie drept conservator şi susţinător al Mişcării Partidului Ceaiului, populară în cadrul Partidului Republican pentru poziţiile privind reducerea impozitelor şi cheltuielilor guvernamentale.
Al douăzeci şi cincilea amendament al Constituţiei Statelor Unite spune că, în cazul în care preşedintele nu este în stare să îşi ducă la capăt atribuţiile din cauza unor motive medicale, puterea ar fi transferată temporar la vicepreşedinte.
Zilele trecute, Trump şi fostul vicepreşedinte Joe Biden s-au întâlnit în cadrul primei dezbateri prezidenţiale de anul acesta, însă au rămas la distanţă şi nu şi-au strâns mâinile.
Trump este cel mai puternic personaj care a fost infectat cu virusul SARS-CoV-2. Premierul britanic Boris Johnson şi preşedintele Braziliei Jair Bolsonaro au fost diagnosticaţi în primăvară şi au supravieţuit, la fel şi prinţul Charles – următorul rege al Regatului Unit.
♦ Dacă ne gândim la curs şi dobânzi, nu le putem avea pe amândouă dacă se doreşte păstrarea cursului într-un tunel de previzibilitate pentru economie, susţine Florin Ilie, vicepreşedinte la ING Bank.
Băncile locale au o structură girată spre titluri de stat, dar o structură sănătoasă pentru bănci înseamnă să aloce resurse mai mult pentru creditare decât în titluri de stat, a spus Florin Ilie, vicepreşedinte la ING Bank, în cadrul videoconferinţei ZF Bankers Summit 2020, care s-a desfăşurat la jumătatea lunii iulie.
„Este o structură sănătoasă a băncilor să aloce mai mult în creditare decât în titluri de stat. Băncile locale au o structură destul de girată spre titluri de stat. Multe dintre ele se aproprie de limita expunerii pe titluri de stat. Din acest punct de vedere va fi o presiune dacă nu se găsesc investitori. Se aşteaptă lunile de vară, mai puţine investiţii, mai puţini oameni la serviciu, este o piaţă mult mai puţin lichidă decât de obicei. Pe lunile de vară piaţa valutară este la o treime din lunile normale din timpul anului.“
În opinia vicepreşedintelui ING Bank, piaţa bancară funcţionează bine, iar banca centrală va fi cheia prin intervenţiile pe piaţa secundară a titlurilor de stat.
„Probabil piaţa titlurilor de stat va reacţiona semnificativ la intervenţia băncii centrale. Personal cred că ce s-a întâmplat în aprilie a fost benefic şi profesionist făcut de băncile centrale. Piaţa bancară funcţionează bine, iar banca centrală va fi cheia pentru menţinerea pe o linie prin piaţa secundară a titlurilor de stat. Cumpărarea titlurilor de stat va fi în continuare cheia finanţării deficitului.“
Din punctul de vedere al dobânzilor, Florin Ilie consideră că acestea vor rămâne probabil scăzute pe termen lung, dar realitatea este că România are pieţe financiare foarte subţiri comparativ cu state asemănătoare din regiune.
„Ce trăim acum este o situaţie de război, nu este o situaţie de criză economică. În situaţii de genul acesta, dobânzile vor rămâne probabil scăzute pe termen lung dacă nu se întâmplă ceva ieşit din comun. Am discutat de dobânzi pe termen scurt. În realitate suntem o ţară cu pieţe financiare foarte subţiri comparativ cu state asemănătoare din regiune. Dacă ceilalţi merg cu dobânzile în jos şi le menţin în jos, automat se va ridica presiunea de pe dobânzi. Nu trebuie să ne uităm doar la ce facem noi, ci la ce facem noi comparativ cu ceilalţi. Pieţele au toate şansele să rămână relativ stabile. Vor exista variaţii, presiune pe curs există, dar banca centrală are instrumentele de a gestiona această situaţie.“
Dacă se doreşte păstrarea cursului de schimb într-un tunel de previzibilitate pentru economie, probabil că sacrificiul va fi de păstrare a dobânzilor, decât de a le mai coborî, a mai declarat vicepreşedintele ING Bank la jumătatea lunii iulie.
„Avem în continuare un deficit de cont curent semnificativ şi rămâne foarte mare, ceea ce înseamnă că trebuie să îl finanţăm. Intrările pe termen scurt de capital sunt intrări pe portofoliu în titluri de stat. Dacă reduci dobânda îţi micşorezi diferenţialul de dobândă faţă de regiune şi nu mai ai de unde să mai joci din dobânzi. Dacă ne gândim la curs şi la dobânzi, nu le putem avea pe amândoua dacă se doreşte păstrarea cursului într-un tunel de previzibilitate pentru economie. Probabil că sacrificiul va fi de păstrare a dobânzilor la acest nivel.“
În ceea ce priveşte evoluţia economiei, ING Bank anticipează un declin de 5% în 2020 şi o revenire abruptă în 2021, fiind posibilă o revenire în V, după cum susţine Florin Ilie.
„Noi vedem o scădere economică de 5% pentru anul acesta, dar o revenire destul de abruptă pentru anul viitor. Încă vedem o revenire în V, chiar dacă riscul unei astfel de reveniri este mare din cauza unui nou val de al pandemiei sau mai degrabă de reacţie la pandemie.“
Pentru deficitul bugetar ING Bank estimează un nivel de aproximativ 5% din PIB anul viitor şi o inflaţie de 2,5%. „Întrebarea este dacă pieţele financiare pot acoperi acest deficit.“
Pandemia a creat multe incertitudini, dar întrebarea este cum vor evolua discuţiile politice, lucruri de care atârnă credibilitatea politicii fiscale şi politicii monetare, a mai adăugat vicepreşedintele ING Bank.
„Agenţiile de rating ne-au crezut şi ne-au răbdat pentru că am avut un comportament responsabil ca ţară. Întrebarea este cum vor evolua discuţiile politice, acestea sunt lucrurile de care atârnă credibilitatea noastră ca politică fiscală.“
Fostul vicepreşedinte al SUA, Joe Biden, a numit-o pe senatoarea Kamala Harris drept partener în campania electorală din această toamnă, unde candidează pentru funcţia de preşedinte din partea Partidului Democrat. Dacă Biden îl va învinge pe preşedintele Trump în noiembrie, Harris ar deveni prima femeie din istoria SUA care va ocupa funcţia de vicepreşedinte, scriu cei de la CNN.
Kamala Harris este prima femeie de culoare şi de origine sud-asiatică aleasă pentru o astfel de funcţie de către un partid politic major.
În California a fost prima femeie de culoare aleasă în funcţia de procuror general, prima femeie de culoare care slujeşte în Senatul SUA şi a doua din orice stat, după Carol ‘Moseley Braun (Illinois).
Printre cele mai recente realizări ale Tatianei Cimpoeşu se numără finalizarea rebranduirii întregului portofoliu al brandului Agricola într-o imagine nouă, precum şi lansarea unor produse noi. Ca obiectiv pentru anul în curs, ea menţionează finalizarea unui proiect important de modernizare adresat consumatorilor de carne de pui. „Continuăm inovaţia şi diferenţierea şi încercăm să ne inspirăm din tot ceea ce aşteaptă oamenii pentru a fi mai puţin singuri şi pentru a-şi îmbunătăţi starea de fericire. Am convingerea că hrana are un rol important în acest sens.” În opinia sa, când vine vorba de echilibrul între viaţa personală şi profesională, cariera este mai degrabă „chemarea de a face cu entuziasm şi inspiraţie un lucru deosebit într-un anume domeniu profesional; viaţa personală înseamnă timpul dedicat familiei, prietenilor,
hobby-urilor, pasiunilor, acelor preocupări personale care ne definesc în esenţă ca oameni”. De altfel, adaugă ea, cele două planuri se completează reciproc. „Şi este adevărat că o viaţă personală fericită duce la relaxare şi la abordarea problemelor de serviciu cu o minte liberă, cu o stare proactivă şi concentrată spre rezolvarea lor. Nu se pune nicidecum problema de a alege o ipostază sau alta şi nici nu cred în expresia «echilibru fragil». Cred că s-a scris prea mult despre «work-life balance»; lucrurile sunt mult mai simple, depinde de fiecare dintre noi să ne ascultăm instinctul bun al unei vieţi în care să ne simţim împliniţi.”
Profilul Tatianei Cimpoeşu a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.
Dana Dima (Demetrian), vicepreşedinte retail & private banking al Băncii Comerciale Române spune că cele mai mari realizări profesionale pe care le-a avut sunt strâns legate de rezultatele celor peste 7.000 de oameni din echipa BCR. „Contează să te înconjori de oameni la fel de pasionaţi şi încrezători, alături de care să construieşti o echipă. Succesul, atât în plan personal, cât şi profesional, e o muncă de echipă.”
De asemenea, ea spune că este mândră că BCR a continuat în 2019 procesul de transformare digitală a băncii. „Eforturile de digitalizare depuse în 2019, prin proiecte precum George sau Casa Mea, au făcut ca numărul clienţilor care accesează serviciile digitale ale BCR să avanseze cu 60% în ultimul an, iar numărul de produse vândute digital să urce cu 76%.” Tot dintre reuşitele anului trecut, ea menţionează o serie de premiere în piaţa locală, lansate alături de parteneri: prima platformă digitală pentru credite ipotecare, primul sistem de digitalizare a plăţilor în transportul public din România, primul credit bancar ce poate fi contractat 100% online, primul program de mentorat şi accelerare de business non-equity lansat de o bancă în România, cărora spune că li se adaugă o serie de programe educaţionale în zona financiară şi de tehnologie, precum şi finanţarea a aproximativ 2.500 de start-up-uri prin programul StartUp Nation, în cadrul căruia BCR a ajuns la o cotă de piaţă de 37%.
Pentru anul în curs, Dana Dima şi-a propus accelerarea şi extinderea transformării digitale a BCR, atât din perspectiva proceselor, cât şi din cea a serviciilor şi produselor.
În opinia sa, „succesul poate fi atins doar dacă îţi iubeşti viaţa şi profesia. Doar dacă pui multă muncă, pasiune, încredere şi efort de a înţelege, poţi reuşi ca om, dar şi ca profesionist. Primul pas este să gândeşti mereu pozitiv şi vei descoperi că nu există limite, în afară de cele pe care ţi le ridici singur. De tine depinde să le depăşeşti.”
Profilul Danei Dima (Demetrian) a fost inclus recent în catalogul 105 Cele mai puternice femei din business realizat de Business MAGAZIN.
♦ Raiffeisen Bank a acordat în ultimele cinci săptămâni credite în valoare totală de 1,5 mld. lei. pentru companii din farma, retail şi industria alimentară, energie şi HoReCa.
Cristian Sporiş, vicepreşedinte corporate banking în cadrul Raiffeisen Bank, consideră că momentul actual poate reprezenta o oportunitate pentru multe dintre businessurile locale în contextul în care statul şi bancile au posibilitatea să susţină financiar noi proiecte de investiţii prin intermediul programelor de finanţare, comparativ cu situaţia existentă în perioada crizei izbucnită în 2008/2009, dar indică drept problemă principală modul în care creditele comerciale, care au o pondere ridicată în bilanţurile companiilor, reuşesc sau nu să fie onorate de operatorii economici.
„Personal, cel mai mare risc în momentul de faţă nu-l văd din perspectiva creditului bancar. Băncile şi-au învăţat lecţiile în criza precedentă (2008-2009 -n.red.), iar acum toate au şi capital şi lichiditate pentru a fi în măsură să crediteze, să facă business în continuare. Riscul cel mai mare este la creditul comercial care este extrem de mare în bilanţurile companiilor şi, dacă aici se întâmplă refuzuri la plată de exemplu, există marele risc să intrăm în anumite arierate aşa cum s-a întâmplat în perioada ‘97-’99“, a spus Cristian Sporiş în cadrul videoconferinţei „Branduri româneşti pentru revenirea din criză“, organizată recent de Ziarul Financiar în parteneriat cu Raiffeisen Bank.
El a arătat că Raiffeisen a acordat în ultimele cinci săptămâni credite în valoare totală de 1,5 mld. lei. pentru companii din farma, retail şi industria alimentară, energie şi chiar pentru companii din HoReCa. „Sunt lanţuri de restaurante care au văzut în criză anumite oportunităţi. Sunt clienţi pe care îi cunoaştem de foarte multă vreme, de cel puţin 15 ani, care au demonstrat multă rezilienţă în criza precedentă, iar noi am fost deschişi la cererea lor. Există tot timpul în criză o parte de cădere economică, dar şi multe oportunităţi care pot apărea, iar cei care sunt cei mai pregătiţi o să reuşească să le monetizeze“.
În opinia lui Cristian Sporiş, brandul reprezintă cel mai valoros activ din bilanţul unei companii şi una dintre cele mai importante moşteniri care poate fi transmisă generaţiei următoare de antreprenori, el având un rol important atunci când apare o decizie de cumpărare.
„Cred că în momentul în care avem din ce în ce mai multe branduri locale sau produse în România, acestea vor crea pentru toată comunitatea din care facem parte o spirală virtuoasă. Prin achiziţionarea de branduri produse local vor restarta economia locală. Altfel, dacă vom cumpăra branduri produse în alte ţări, nu vom face altceva decât să restartăm economia acelor comunităţi“.
În ceea ce priveşte programul guvernamental IMM Invest, Cristian Sporiş spune că acesta ar putea să aducă în economie o finanţare suplimentară cu aproape 14% mai mare faţă de soldul actual de credite pentru persoane juridice.
„Peste un an – doi, dacă ar fi să ne uităm în urmă, când acest plafon de 15 mld. lei va fi folosit, vom constata că şi-a atins scopul în măsura în care soldul creditelor va fi cu 18 mld. lei mai mare decât soldul creditelor la finalul lui aprilie 2020, când a debutat acest program. Acum există instrumentul pus la dispoziţie de către stat ca şi garanţie, dar rămâne de văzut în ce măsură acesta va duce la creşterea intermedierii şi a circulaţiei banilor între diverşi actori economici“.
Raiffeisen Bank, instituţie cu active totale de 42,9 mld. lei la finalul anului 2019, oferă servicii universale de banking pentru 2 milioane de clienţi persoane fizice, 92.000 de IMM-uri şi 5.700 de companii mari şi medii. Peste 650.000 clienţi digitali folosesc aplicaţiile Raiffeisen Smart Mobile şi Raiffeisen Online. Banca are o reţea de aproximativ 800 de ATM-uri, 300 de maşini multifuncţionale (MFM-uri) şi 20.000 de POS-uri.
Mihaela Popa spune că printre cele mai importante realizări profesionale pe care le-a avut recent alături de echipa CEC Bank se numără optimizarea activităţii şi repoziţionarea băncii ca partener al economiei României, oglindite în profitul estimat pentru 2019, de peste 400 de milioane de lei, precum şi veniturile tranzacţionale şi creşterea volumului de credite acordate clienţilor persoane juridice, zonă pe care o coordonează din funcţia actuală. Pentru anul în curs, unul dintre principalele sale obiective este consolidarea CEC Bank pe piaţa bancară din România, „scopul nostru fiind să urcăm în top 5 cele mai mari bănci”, prin prisma unui „business plan cu indicatori clari” – care a stat, de altfel, la baza aprobării unei capitalizări de 940 de milioane de lei primite de CEC Bank în toamna anului trecut, prin aportul acţionarului statul român, în condiţii de piaţă şi cu acordul Comisiei Europene. „În 2020 CEC Bank va continua să crească organic, prin creşterea portofoliului de finanţări acordate economiei reale. De asemenea, vom demara o serie de investiţii în tehnologie care ne vor permite să deservim clienţii români de pretutindeni. Suntem deja prezenţi în ţară cu cea mai extinsă reţea, de peste 1.000 de sucursale, însă avem în vedere oferirea de servicii la distanţă, către românii din diaspora”, adaugă Mihaela Popa. Despre impactul pe care femeile îl au în mediul de business local, ea spune că „femeile pot face performanţă în România, iar egalitatea de şanse nu este doar un mit”.
Profilul Mihaelei Lucica Popa a apărut în anuarul 105 Cele mai puternice femei din business.
„Multe lucruri trebuie schimbate, dar ţara este în Uniunea Europeană şi acest lucru exercită multă presiune. Nu ezitaţi să creaţi o firmă în România, pentru că este mult talent în această ţară şi există o piaţă domestică destul de mare. Dacă aş fi român, aş rămâne aici să îmi creez compania, nu m-aş duce în Londra”, a spus Alain Pilloux, vicepreşedintele departamentului de banking şi membru executiv al Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), într-un interviu acordat înainte de amplificarea crizei cauzate de noul coronavirus.
Alain Pilloux a devenit vicepreşedinte al departamentului de banking din cadrul BERD pe data de 15 noiembrie 2016, dar lucrează în cadrul acesteia încă din 1992. El este responsabil cu investiţiile şi activităţile consultative pentru 36 de ţări în care este prezentă BERD. Anterior, Alain Pilloux a ocupat funcţia de vicepreşedinte pentru politică şi parteneriate al BERD, unde era responsabil de coordonarea strategiilor şi politicilor băncii. După ce şi-a început cariera la Inspection Générale des Finances de la Paris, Alain a intrat în BERD în iunie 1992 în calitate de bancher senior. A deţinut de-a lungul anilor diverse responsabilităţi de management, printre care director responsabil pentru Polonia (1995-1997), director grupului de afaceri pentru Europa Centrală şi statele baltice (1998-2005), director general pentru Rusia, cu sediul la Moscova (2006-2009), şi director general pentru industrie, comerţ şi agroindustrie (2010-2015). Începând cu 2014, el a avut responsabilitatea pentru investiţiile directe ale băncii şi fondurile de capitaluri proprii în diferite sectoare şi regiuni.
În cadrul strategiei BERD pentru România în următorii cinci ani sunt menţionate câteva dintre problemele existente în ţară, dar şi câteva soluţii care ar trebui luate în considerare. Reprezentanţii BERD observă că România se confruntă cu lacune în majoritatea sectoarelor economiei. Starea transporturilor şi infrastructura municipală agravează disparităţile regionale şi limitează integrarea pieţelor. Infrastructura de sănătate este sub standardele UE, din cauza operaţiunilor ineficiente şi a gestionării financiare, precum şi a lipsei de investiţii. Sectorul energetic a beneficiat de participarea sectorului privat, dar sunt necesare investiţii suplimentare pentru îmbunătăţirea eficienţei şi îmbunătăţirea conexiunilor transfrontaliere. Legislaţia adoptată la sfârşitul anului 2018 a afectat încrederea investitorilor. O guvernanţă îmbunătăţită va fi necesară pentru a îmbunătăţi climatul de afaceri şi pentru a soluţiona lacunele de tranziţie ale României. „În ultimii ani ne-am concentrat destul de mult pe sectorul privat pentru că nu am reuşit să demarăm o dezvoltare a infrastructurii, cu excepţia faptului că ne-am înteles foarte bine cu municipalităţile. La nivel municipal în ţară am găsit mereu parteneri foarte buni. Anul trecut, în ultima călătorie, am semnat ceva cu primarul din Bacău, de exemplu”, a spus Alain Pilloux.
El mai observă că România are un sector privat vibrant, alimentat de investiţii străine mari în sectorul auto, agroindustrie şi imobiliare şi sprijinit de o bază puternică pentru IMM-uri. Cu toate acestea, îşi reduce potenţialul din cauza obstacolelor birocratice în afaceri şi a blocajelor induse de infrastructura naţională precară. Accesul la finanţe rămâne limitat din cauza practicilor solicitante de creditare bancară, a pieţelor de capital şi a capitalurilor de capital subdezvoltate şi a surselor alternative de finanţare pentru corporaţii şi IMM-uri. „Noi, ca instituţie de dezvoltare şi banking, avem nevoie de parteneri, de oameni cu care să vorbim, de oameni cu care să dezvoltăm proiecte. Cu sectorul privat a mers bine, cu sectorul municipalităţilor a mers bine, iar acum împreună cu această nouă administraţie din România vom face să meargă şi mai bine din punctul de vedere al infrastructurii şi energiei”, a mai spus încrezător Alain Pilloux.
Din punctul de vedere al BERD, banca este bine poziţionată astfel încât să poată finanţa proiecte de infrastructură sustenabile, să sprijine sectorul energetic şi să contribuie la găsirea unor surse alternative de energie, care nu sunt atât de dăunătoare pentru mediu precum cea cauzată de cărbune. Aceste finanţări în punctele cheie ale economiei din România vor reduce lacunele de tranziţie în guvernare, incluziune şi integrare, vor debloca oportunităţile economice şi vor îmbunătăţi calitatea instituţiilor şi a infrastructurii. În sectorul privat, banca îşi va concentra activităţile pe sprijinirea companiilor româneşti pentru a deveni mai competitive, pentru a îmbunătăţi inovaţia produselor şi a proceselor şi pentru a spori penetrarea tehnologică. BERD va continua să susţină diversificarea şi sofisticarea sectorului financiar, contribuind la dezvoltarea pieţelor locale de capital şi a soluţiilor de finanţare în valută locală şi colaborând cu bănci şi instituţii financiare nebancare pentru a creşte accesul la finanţare şi penetrarea financiară, inclusiv la IMM-uri.
El spune că România are un potenţial pentru atragerea investiţiilor BERD de cel puţin 500 milioane de euro pe an. „Eu cred că există potenţial în această ţară pentru BERD să investească aproximativ 500 de milioane de euro pe an, poate chiar mai mult. Acum băncile sunt destul de lichide şi este greu să le convingem să ia bani de la BERD pentru a împrumuta întreprinderile mici şi mijlocii. Nu poţi obliga o bancă să împrumute”, a mai adăugat Alain Pilloux. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, cel mai mare investitor instituţional străin din România, a fost de-a lungul timpului o susţinătoare importantă a sectorului bancar românesc. Instituţia a participat la procese de privatizare din bankingul local, fiind acţionar de-a lungul timpului chiar la cele mai mari bănci din sistem (BCR, Banca Transilvania şi BRD-SocGen), dar şi la grupurile greceşti Alpha Bank, Bancpost şi în ultimii ani la Piraeus Bank. În trecut, şi Banca Ţiriac şi Miro Bank (în prezent ProCredit Bank) s-au numărat printre băncile care au fost susţinute de BERD. BERD, alături de IFC, a cumpărat şi obligaţiuni emise de bănci.
În 2019, BERD a finanţat
22 de proiecte în diferite sectoare ale economiei româneşti, în valoare totală de peste 372 de milioane de euro.