BusinessMagazin

Tag: venituri bugetare

  • Salariile bugetarilor şi pensiile vor consuma, în 2020, 67% din toate veniturile consolidate ale bugetului

    Veniturile bugetului general consolidat, aşa cum sunt ele estimate în proiectul legii bugetului pe 2020, ar urma să crească cu 10%, până la 358,5 mld. lei (31,8% din PIB), iar cheltuielile cu 7%, până 399,2% (35,4% din PIB), cu un deficit nominal de 40 mld. lei (3,6% din PIB, pe cash).

    Salariile vor însemna 109,7 mld. lei, adică 9,7% din PIB şi 30,4% din veniturile bugetare. Iar cheltuielile sociale care înseamnă în proporţii de 98-99% pensii vor însemna 131,1 mld. lei, adică 11,6% din PIB şi 36,6% din cheltuielile bugetului general consolidat. Împreună, aceste două componente ale bugetului înseamnă 67% din veniturile consolidate ale statului.

    Spre comparaţie, cheltuielilor cu investiţiile li s-au alocat 48,6 miliarde de lei, adică 4,3% din PIB şi 12,6% din totalul veniturilor bugetului.

    Guvernul va aproba, cel mai probabil astăzi, proiectul legii bugetului pe 2020, adoptarea lui, săptămâna trecută, fiind amânată pentru a fi efectuată o nouă rectificare bugetară – cea de-a treia pe acest an, deşi legea prevede doar două rectificări anual.

    Motivul: guvernul va plăti din rezervă 912,5 milioane de lei bani care vor fi folosiţi pentru plata titlului executoriu emis în baza deciziei Curţii de Arbitraj Internaţionale către fraţii Micula, pentru a rezolva „situaţia gravă“ a Romatsa, pe ale cărei conturi au fost puse popriri.

    Faţă de deficitul din 2019, deficitul bugetar se va ajusta uşor, până la 3,6% din PIB.

    Premierul Ludovic Orban a explicat: guvernul s-a ferit să aplice o ajustare bruscă a cheltuielilor publice în bugetul pe 2020 pentru a nu inhiba dezvoltarea economică, în condiţiile în care trebuie plătite creşterea salariilor bugetare cu 25% şi majorarea pensiilor cu 40% în 2020.

    „Am spus în Parlament să nu se mai vină cu proiecte care să afecteze bugetul, să creeze costuri suplimentare sau să reducă veniturile. Pentru că mergem pe sârmă. Ăsta e adevărul. Ne-am ferit să aplicăm o ajustare bruscă şi asta în condiţiile în care avem de plătit creşterea cu 25% a salariilor în sectorul public de la 1 ianuarie şi avem de plătit creşterea pensiilor cu 40% de la 1 septembrie 2020 cu impact bugetar de 24 miliarde de lei, care sunt cheltuieli suplimentare care apar în bugetul pe 2020 faţă de bugetul pe 2019.”

    Potrivit raportului privind evoluţia macroe­conomică pentru 2020-2022, care însoţeşte proiectele legilor buge­tului, creşterea econo­mică aşteptată de 4,1% (PIB nominal de plus 8,5%) va veni tot din consum în principal, în condiţiile în care acesta înseamnă peste trei sferturi din economie, pe partea de utilizare a PIB. Astfel, cererea internă va avea o contribuţie de 5,1% la creşterea economică de 4,1.

    Cererea internă ar urma să crească cu 4,7%, din care consumul final ar urma să aibă o creştere de 4,5%. Consumul privat este anticipat să avanseze cu 4,9%, iar consumul guvernamental cu 3,2%.

    Investiţiile (formarea brută de capital fix) ar urma să crească cu 6,8%.

    Exportul de bunuri şi servicii este prevăzut să crească cu 4,5%, iar importurile cu 5,8%.

    Exportul net ar urma să aibă o contribuţie la creşterea PIB de minus 0,7%, iar variaţia stocurilor de 0,2%.

  • Tichetele valorice generează consum, locuri de muncă şi venituri bugetare

    Sistemul tichetelor valorice are un potenţial important de creştere a productivităţii muncii, precum şi a stării de sănătate şi a nivelului de trai al angajaţilor şi al familiilor acestora. Tichetele valorice cresc venitul disponibil din muncă, stimulând consumul şi sprijinind economia locală, cu impact pozitiv asupra ofertei interne, a gradului de ocupare, a veniturilor bugetare şi a predictibilităţii mediului de afaceri. Ele contribuie totodată la reducerea economiei subterane şi evaziunii fiscale, precum şi a cheltuielilor de protecţie socială.

    Tichetele valorice, îndeosebi tichetele de masă, pentru care s-au făcut calcule specifice pentru anii 2014 şi 2016, au o eficienţă remarcabilă în generarea de consum, locuri de muncă şi venituri bugetare, ca urmare a efectului de rostogolire a impactului lor pe şase „valuri” succesive de impuls economic.

    Astfel, în 2016, sistemul tichetelor de masă a injectat în economie 5,7 miliarde de lei (volum de emitere), generând 104.440 locuri de muncă şi un consum total de 8,4 miliarde de lei, care include şi consumul generat de aceste locuri de muncă. De asemenea, încasările bugetare au fost de 2,3 miliarde de lei (TVA – 784,4 milioane de lei, contribuţii sociale – 396,4 milioane de lei, impozit pe salariu – 1 miliard de lei, impozit pe profit – 111,6 milioane lei), cu un sold pozitiv pentru bugetul public de 133 de milioane de lei. Studiul Academiei Române evidenţiază faptul că tichetele valorice, în special cele de masă, aduc la bugetul public venituri bugetare echivalente cu o rată de impozitare de circa 40%. Această eficienţă în asigurarea veniturilor bugetare, mai mare decât eficienţa tuturor impozitelor şi contribuţiilor sociale actuale, este posibilă datorită “ecoului” pe care, prin natura şi funcţionarea lor, tichetele de masă îl au în economia reală şi în cea nominală.

    Performanţa economică, fiscală şi socială a tichetelor de masă le conferă un avantaj net faţă de  indemnizaţiile de hrană, prevăzute a le înlocui, de la 1 decembrie 2018, în cazul personalului plătit din fonduri publice. Pentru anul 2019, studiul arată că bugetul public ar câştiga 1,4 miliarde de lei dacă toţi bugetarii ar primi tichete de masă (la valoarea actuală de 15 lei pe zi) în locul indemnizaţiilor de hrană (în valoare anuală de două salarii minime brute pe economie), în condiţiile prevederilor noului Cod Fiscal. Pentru acelaşi an 2019, restrângând comparaţia doar la bugetarii din domeniul sanitar, calculele arată că bugetul public câştigă 360 milioane de lei prin acordarea de tichete de masă, în valoare de 15 lei pe zi lucrată, comparativ cu acordarea de indemnizaţii de hrană, conform prevederilor noului Cod Fiscal.

    Este unul dintre motivele pentru care studiul recomandă amendarea Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice astfel încât ordonatorii de credite să  poată acorda, în urma consultării cu sindicatele sau cu reprezentanţii salariaţilor, fie tichete de masă conform Legii 142/1998, fie indemnizaţii lunare de hrană reprezentând a 12-a parte din două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată.

    „Cifrele de mai sus, evidenţiate de Academia Română, nu lasă loc de interpretare în privinţa impactului benefic al tichetelor valorice atât asupra forţei de muncă, cât şi asupra economiei. Lista beneficiilor este generoasă şi mă voi referi la doar câteva dintre ele. Cresc veniturile şi puterea de cumpărare, ceea ce generează un nivel de trai mai bun şi o economie sustenabilă, prin stimularea producţiei interne şi a consumului. Cresc veniturile bugetare, atât prin creşterea bazei de impozitare, cât şi prin reducerea evaziunii fiscale ca urmare a folosirii circuitelor legale de decontare a tichetelor valorice. Creşte nivelul de loializare a salariaţilor faţă de angajatori, precum şi nivelul de responsabilitate socială a angajatorilor faţă de salariaţi. Sănătatea şi calitatea vieţii angajaţilor sunt mai bune datorită disciplinării obiceiurilor de servire a mesei prin utilizarea tichetelor de masă. Avem, aşadar, creşteri în domenii multiple datorită tichetelor valorice, care se dovedesc a fi un sistem benefic pentru toţi – angajaţi, angajatori, comercianţi, stat. Credem că toate aceste „plusuri” ar trebui să se constituie într-o bază solidă de argumente în favoarea încurajării angajatorilor – din mediul privat şi de stat – să folosească pe scară largă tichetele valorice, aşa cum se întâmplă, de altfel, cu succes în alte state europene”, a spus Elena Pap, Preşedintele APET.

    Studiul de cercetare „Impactul economic, social şi financiar al sistemului tichetelor valorice (tichete de masă, tichete cadou, vouchere de vacanţă)” a fost derulat în lunile octombrie-noiembrie 2017, folosind tehnici de analiză calitativă şi cantitativă a datelor empirice disponibile pentru perioada 2009-2017.
     

  • ŞOC total de la ANAF. Raportul care dă toate calculele peste cap. Nimeni nu se mai aştepta la asta acum. Anunţul a picat ca un FULGER pentru guvern

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a strâns la buget, în primul trimestru, venituri bugetare de 50,4 miliarde de lei, în creştere cu 1,3% faţă de perioada similară a lui 2016 (un plus de 631 de milioane de lei).
     
    În condiţiile în care începutul de an a însemnat o puternică lovitură pentru programul ambiţios al guvernului – care şi-a construit bugetul pe acest an plecând de la venituri cu 14% mai mari decât în 2016, ceea ce înseamnă 31 de miliarde de lei – de la luna martie se aşteaptă un semnal mai clar asupra evoluţiei viitoare.
     
    Pe ianuarie şi februarie, cumulat, veniturile strânse de ANAF au însemnat 32 de miliarde de lei, ceea ce reprezintã o diminuare cu 0,9% a veniturile fiscale faţă de perioada similară a anului trecut. Strict pe februarie, veniturile totale au însemnat un plus de 4,5% (dar sub 700 mil. lei), faţă de februarie 2016.
     
    Datele ANAF publicate ieri arată că, în martie, totalul veniturilor colectate de Fisc (totalul veniturilor bugetare încasate va fi cunoscut la 25 aprilie) a însumat 18,4 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creştere cu 5,2% (904,7 mil. lei) a colectării faţă de martie 2016. Creşterea este bună, dacă se face abstracţie de faptul că bugetul, construit pe un deficit bugetar de 2,96% pe cash, se bazează pentru rămânerea în această ţintă de deficit pe o creştere de venituri de 14%. În aceeaşi vreme, trebuie arătat că veniturile sunt atât de jos pentru că, în principal, nu se realizează veniturile prognozate pe fondurile UE. Abia din a doua partea a anului – dacă se va reuşi acreditarea autorităţilor de mana­gement – poate lucrurile se schimbă. Altminteri, pariul cu fondurile UE va fi pierdut şi anul acesta cum a fost pierdut şi anul trecut. Dacă fondurile UE nu se realizează la capitolul venituri, de suferit vor avea proiectele de investiţii. Anul acesta, guvernul a amestecat fondurile structurale cu plăţile directe, rezultând de aici o prognoză de venituri de 22 de miliarde de lei, în total. Pe fondurile structurale, în buget ar trebui să intre anul acesta în jur de 10 miliarde de lei. Orice sumă sub acest prag va însemna un minus egal în investiţii pentru că orice cheltuieşte bugetul în plus în programe derulate cu fonduri UE, dar nu recuperează de la Bruxelles, prin decontări, intră la calculul deficitului bugetar, lucru imposibil în acest an, având în vedere că plafonul deficitului a fost plasat deja, la alcătuirea bugetului, la limita de sus, aproape de 3% din PIB.

     

  • ŞOC total de la ANAF. Raportul care dă toate calculele peste cap. Nimeni nu se mai aştepta la asta acum. Anunţul a picat ca un FULGER pentru guvern

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a strâns la buget, în primul trimestru, venituri bugetare de 50,4 miliarde de lei, în creştere cu 1,3% faţă de perioada similară a lui 2016 (un plus de 631 de milioane de lei).
     
    În condiţiile în care începutul de an a însemnat o puternică lovitură pentru programul ambiţios al guvernului – care şi-a construit bugetul pe acest an plecând de la venituri cu 14% mai mari decât în 2016, ceea ce înseamnă 31 de miliarde de lei – de la luna martie se aşteaptă un semnal mai clar asupra evoluţiei viitoare.
     
    Pe ianuarie şi februarie, cumulat, veniturile strânse de ANAF au însemnat 32 de miliarde de lei, ceea ce reprezintã o diminuare cu 0,9% a veniturile fiscale faţă de perioada similară a anului trecut. Strict pe februarie, veniturile totale au însemnat un plus de 4,5% (dar sub 700 mil. lei), faţă de februarie 2016.
     
    Datele ANAF publicate ieri arată că, în martie, totalul veniturilor colectate de Fisc (totalul veniturilor bugetare încasate va fi cunoscut la 25 aprilie) a însumat 18,4 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creştere cu 5,2% (904,7 mil. lei) a colectării faţă de martie 2016. Creşterea este bună, dacă se face abstracţie de faptul că bugetul, construit pe un deficit bugetar de 2,96% pe cash, se bazează pentru rămânerea în această ţintă de deficit pe o creştere de venituri de 14%. În aceeaşi vreme, trebuie arătat că veniturile sunt atât de jos pentru că, în principal, nu se realizează veniturile prognozate pe fondurile UE. Abia din a doua partea a anului – dacă se va reuşi acreditarea autorităţilor de mana­gement – poate lucrurile se schimbă. Altminteri, pariul cu fondurile UE va fi pierdut şi anul acesta cum a fost pierdut şi anul trecut. Dacă fondurile UE nu se realizează la capitolul venituri, de suferit vor avea proiectele de investiţii. Anul acesta, guvernul a amestecat fondurile structurale cu plăţile directe, rezultând de aici o prognoză de venituri de 22 de miliarde de lei, în total. Pe fondurile structurale, în buget ar trebui să intre anul acesta în jur de 10 miliarde de lei. Orice sumă sub acest prag va însemna un minus egal în investiţii pentru că orice cheltuieşte bugetul în plus în programe derulate cu fonduri UE, dar nu recuperează de la Bruxelles, prin decontări, intră la calculul deficitului bugetar, lucru imposibil în acest an, având în vedere că plafonul deficitului a fost plasat deja, la alcătuirea bugetului, la limita de sus, aproape de 3% din PIB.

     

  • ANAF a realizat în primul trimestru venituri bugetare de peste 50 de miliarde de lei

    Totalul veniturilor bugetare colectate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în luna martie 2017 a însumat 18,429 miliarde lei, ceea ce reprezintă o depăşire cu 5,2% – indice nominal, respectiv 904,7 milioane lei în cifre absolute mai mult faţă de perioada similară a anului trecut, când s-au âncasat 17,524 miliarde lei.

  • PNL s-a întâlnit cu o delegaţie a FMI, discuţiile vizând construcţia bugetară şi fondurile UE

    “Discuţiile au vizat au vizat actuala construcţie bugetară, Fondul Suveran de Investiţii şi absorbţia fondurilor europene. (…) În cadrul acestor discuţii, liderii PNL şi-au exprimat îngrijorarea privind supradimensionarea veniturilor bugetare, în special în zona componentei de absorbţie a fondurile europene pentru a masca deficitul bugetar. De asemenea, liderii liberali au accentuat faptul că bugetul creionat de PSD-ALDE este unul construit pentru consum şi nu pentru investiţii, o structură care în niciun fel nu poate susţine pe termen lung creşterea economică”, potrivit unui comunicat PNL, remis MEDIAFAX.

    PNL şi-a exprimat preocuparea şi pentru zona cheltuielilor fixe din buget, în special pe componenta susţinerii nivelelor actuale şi viitoare ale salarizării din sectorul public.

    Discuţiile au vizat şi “derapajele din zona justiţiei”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiectul de buget pe 2017: Investiţii de 4,2% din PIB, deficit bugetar sub 3%

    Conform proiectului de buget postat pe site-ul Ministerului Finanţelor, veniturile bugetare se estimează că vor ajunge la 254,7 miliarde de lei, iar cheltuielile vor atinge 278,8 miliarde de lei. Investiţiile vor reprezenta 4,2% din PIB, în creştere faţă de execuţia pe 2016.

    Proiectul de buget pe anul 2017 este configurat pe un cadru macroeconomic cu o valoare a PIB de 815,195 mld. de lei şipe o creştere economică de 5,2%. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,96% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,99% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

    Veniturile bugetare proiectate pentru 2017 reprezintă 31,3% din PIB, fiind estimate la 254,717 miliarde de lei. Cheltuielile bugetare sunt estimate la 278, 817 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 34,2% din PIB.

    Pentru proiectul de buget pe 2017 au fost luaţi în considerare următorii indicatori macroeconomici: o inflaţie medie anuală de 1,4%, un câştig mediu salarial net de 2.274 lei şi un curs mediu al euro de 4,46 lei. Se aşteaptă o majorare a numărului de salariaţi de 4,3%, concomitent cu reducerea ratei şomajului înregistrat la 4,3% la finalul anului 2017.

    Datoria guvernamentală, calculată conform metodologiei UE, este estimată la 37,7% din PIB, la un nivel sustenabil de sub 40% din PIB.

    Proiectul de buget pe 2017 are următoarele direcţii majore de acţiune: creşterea veniturilor populaţiei, investiţii sporite în infrastructură şi reducerea taxelor.

    – Creşterea veniturilor populaţiei îşi găseşte concretizarea în creşterea salariului minim de la 1 februarie 2017 la 1.450 de lei, în creşteri salariale în educaţie, în sănătate şi pentru alte categorii de angajaţi din sectorul public.

    – De exemplu, personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale beneficiază de la 1 februarie 2017 de o majorare salarială de 20%.

    – Tot atunci,creşte cu 50% cuantumul brut al salariilor personalului din cadrul instituţiilor publice de spectacole sau concerte, indiferent de subordonarea acestora.

    – Pensia minimă se majorează de la 1 martie de la 400 de lei, la 520 de lei.

    – De la 1 iulie 2017, punctul de pensie va creşte cu 9%, ajungând la 1.000 de lei.

    – Studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă, în instituţiile de învăţământ superior acreditate, beneficiază de gratuitate la transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a.

    – Cuantumul alocat pentru constituirea fondului de burse şi protecţie socială a studenţilor se stabileşte la 201 lei/lună pe perioada derulării activităţilor didactice/student de la învăţământul cu frecvenţă, fără taxă de studii.

    – Vor fi scutite de impozit pensiile mai mici sau egale cu 2.000 de lei şi va fi eliminată obligaţia pensionarilor de a plăti contribuţii sociale de asigurări de sănătate.

    – La capitolul ,,Investiţii” alocarea bugetară prevede investiţii în infrastructură, sănătate, educaţie, agricultură, creşterea absorbţiei fondurilor europene, prin finanţarea unor proiecte prioritare care să conducă la realizarea unor rezultate concrete.

    – Se estimează că investiţiile vor reprezenta 4,2% din PIB, în creştere faţă de execuţia pe 2016 care a fost de 3,9% din PIB.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Producătorii de tutun cer şase luni pentru adaptarea producţiei

    În cursul întâlnirii din 21 ianuarie, cu Comitetul inter-ministerial responsabil de transpunere, reprezentanţii companiilor British American Tobacco, Japan Tobacco International şi Philip Morris au solicitat „prorogarea termenului de fabricaţie, la şase luni de la data la care legea va intra în vigoare”. Mai multe state UE au apelat la această soluţie (de exemplu, Polonia sau Danemarca) pentru a nu afecta piaţa legală şi veniturile bugetare. Prorogarea priveşte doar termenul de fabricaţie, cu respectarea în continuare a celui de „piaţă curată” cerut de Directivă, şi anume 20 mai 2017.

    Principalele argumente ale reprezentanţilor producătorilor, care reprezintă 98% din piaţa locală a ţigaretelor:

    •           Subliniem, de la bun început, că dorim să ne conformăm prevederilor Directivei, a cărei transpunere am solicitat-o oficial, în mod repetat, pe parcursul ultimului an şi jumătate. La fel ca orice altă industrie, avem nevoie, însă, de minimum şase luni pentru adaptarea proceselor de producţie. Noile cerinţe privesc atât produsul, cât şi ambalajele, drept urmare este necesară achiziţionarea de noi maşini, utilaje şi materiale. Sunt investiţii consistente, care nu pot fi realizate în absenţa cadrului legal ferm, dat fiind că proiectul dat publicităţii la sfârşitul anului va suferi, probabil, modificări semnificative în cadrul procesului legislativ. Este cu atât mai dificil cu cât schimbările ar urma sa aibă loc aproape simultan, în toate cele 28 de state membre UE, în condiţiile în care numărul furnizorilor de echipamente este foarte limitat, iar comenzile ferme trebuie plasate cu mult timp înainte.

    •           Industria a intrat deja, de la începutul lunii decembrie, în situaţia de avarie, pentru că legislaţia fiscală în vigoare conţine limitări riguroase, care nu permit creşteri substanţiale ale stocurilor, cu care să fie acoperită cererea în perioada de după 20 mai, când nu vom mai putea produce şi comercializa. Pierderea lunară medie a statului, dacă nu se acceptă amânarea, este de circa 230 milioane de euro, reprezentând taxe şi contribuţii. De asemenea, comerţul ilegal, care a ajuns în noiembrie 2015 la 17,5%, va înflori, în condiţiile în care produsele  legale  nu vor mai fi valabile, cu costuri şi eforturi de combatere greu de cuantificat.

    •           Pe de altă parte, textul actualului Proiect de Lege este incomplet şi imposibil de aplicat. De exemplu, lipsesc specificaţiile tehnice privitoare la avertismentele de sănătate şi informaţiile referitoare la numărul de telefon şi site-ul referitor la renunţarea la fumat, acestea urmând sa fie stabilite prin ordine ministeriale, abia la 30 de zile după publicarea legii!

    •           Proiectul de Lege are carenţe în privinţa respectării normelor de tehnică legislativă, menţionează repetat că legea poate fi modificată şi completată prin ordin exclusiv al ministrului sănătăţii, conţine  încă formulări echivoce, reglementează în mod neclar contravenţii şi prevede sancţiuni excesive şi disproporţionate. În acelaşi timp, conţine prevederi cu impact anticoncurenţial, precum raportarea detaliată a volumelor de vânzări sau efectuarea unor studii comune ale producătorilor referitoare la ingrediente, aditivi etc.

    •           Este necesară continuarea consultării în vederea clarificării, corectării şi completării Proiectului de lege.

    Industria tutunului a virat în 2014 la buget peste 2,7 miliarde de euro, fiind al doilea mare contribuabil, după sectorul petrolier. Suma reprezintă 1,75% din PIB şi 12,5% din totalul veniturilor bugetare. Circa 60% din producţia fabricilor din România se exportă.

    Companiile de tutun, aflate în România de peste 20 de ani, deţin capacităţi importante de producţie, situându-se în topul exportatorilor. În industrie lucrează aproape 4.000 de angajaţi, fiind generate alte 45.000 de locuri de muncă indirecte.

     

  • De când poate scădea TVA. Discuţii cu reprezentanţi ai FMI şi CE

    Potrivit ministrului finanţelor, Darius Vâlcov, guvernul va discuta măsurile de relaxare fiscală prevăzute de proiectul noului Cod fiscal cu reprezentanţii FMI şi ai CE, măsurile fiind deja incluse în scrisoarea de intenţie nesemnată la vizita din februarie a delegaţiei creditorilor.

    Proiectul cuprinde mai multe măsuri de relaxare fiscală, printre care reducerea TVA la 20% din 2016 şi 18% în 2018, respectiv la 9% pentru carne, peşte, legume şi fructe, tăierea accizelor la carburanţi şi alcool, eliminarea impozitului pe construcţiile speciale şi a impozitului de 16% pe veniturile din dividende, precum şi reducerea cotei unice de impozitare de la 16% la 14% din ianuarie 2019.

    Vâlcov a precizat că dacă vor fi încasate în plus faţă de plan venituri bugetare de 1,5 mld. lei în T1 şi încă 1,5 mld. lei în T2, atunci reducerea TVA şi a accizelor va începe încă din acest an, prin OUG. Măsurile de relaxare fiscală propuse prin noul Cod fiscal vor duce la neîncasarea unor venituri bugetare de peste 37 mld. lei în patru ani, din care jumătate va fi recuperată pe baza efectului pozitiv care va fi înregistrat în economie, potrivit estimărilor guvernamentale.

  • Petrescu, întrebată când vor fi primiţi banii de la KazMunaiGaz: Stăm extrem de bine la venituri

    Întrebată de presă, la finalul şedinţei în care Guvernul a aprobat rectificarea bugetară, ce se mai întâmplă cu suma de 200 milioane dolari pe care statul român trebuia să o primească de la KazMunaiGaz, şi care ar putea fi astfel vărsată la buget, precum şi cu fondul de investiţii de un miliard de dolari pe care compania de stat din Kazahstan s-a angajat să îl deschidă, Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor, a răspuns: “Pe rectificare sunt întrebări ?”.

    La insistenţele jurnaliştilor, ministrul s-a limitat doar la a spune că Guvernul stă “extrem de bine” la capitolul venituri bugetare.

    La începutul acestui an, Guvernul a adoptat o hotărâre care adoptă memorandumul de înţelegere cu KazMunaiGaz, după ce la, finele anului trecut, preşedintele Traian Băsescu a contestat aprobarea acestui document prin lege.

    Potrivit memorandumului, statul ar trebui să încaseze 200 milioane dolari prin răscumpărarea de către compania de stat KazMunaiGaz din Kazahstan a unui pachet de 26,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare.

    De asemenea, KazMunaiGaz, acţionarul majoritar al Rompetrol, promite, în document, să înfiinţeze un fond de un miliard dolari care va investi în proiecte din domeniul energetic într-un interval de şapte ani.

    În luna noiembrie, legea de aprobare a memorandumului de înţelegere între statul român şi Rompetrol, în legătură cu care preşedintele Traian Băsescu a formulat o sesizare la Curtea Constituţională, a fost declarată neconstituţională. Băsescu a arătat că Preşedinţia nu a atacat pe fond memorandumul şi, ca atare, el a rămas în vigoare, arătând că premierul Victor Ponta va trebui să şi-l asume prin hotărâre de guvern, “dacă simte nevoia”.

    Potrivit unor surse guvernamentale, autorităţile române negociază în prezent în ce tip de activităţi ar urma să investească compania kazahă.

    Un document obţinut şi prezentat, luni, de MEDIAFAX relevă că grupul KazMunayGas Trading a pierdut procesul cu OMV şi este responsabil de întreaga sumă stabilită de Fisc la sesizarea OLAF pentru importuri de biodisel din Canada, dar de provenienţă SUA, de peste 70 de milioane de dolari, adica mai mult de o treime din cât va plăti grupul kazah pe acţiunile Rompetrol.

    Potrivit documentului, OMV a câştigat la Curtea de Justiţie de la Londra procesul intentat KazMunayGas Trading Elveţia, divizia de trading a grupului Rompetrol şi a companiei de stat KazMunayGas, pentru recuperarea prejudiciului suferit în urma anchetei OLAF şi a deciziei de plată a taxei antidumping.

    Agenţia Naţională de Administrare fiscală nota în raportul pentru anul 2012 că a finalizat controalele ulterioare asupra operaţiunilor de punere în liberă circulaţie pentru produsul “biomotorină”(biodiesel), importat din Canada, derulate în perioada martie 2009 – octombrie 2010, constatându-se debite la bugetul de stat în cuantum de 220,5 milioane lei.

    Suma solicitată de OMV a fost însă mult mai mică, întrucât a OMV Petrom a beneficiat de o cantitate redusă de biodisel faţă de ceea ce a importat KazMunayGas, respectiv 2.000 de tone dintr-un total de 85.000 de tone.

    Petrom a calculat un prejudiciu de 1,03 milioane de dolari, din care 595.335 de dolari – taxa antidumping pentru importurile din SUA şi taxă de compensare şi 434.475 dolari – dobânzi şi penalităţi impuse de Fisc. Cu toate acestea, instanţele din Londra au acceptat ca KazMunayGas Trading să plătească mai puţin de 900.000 de dolari.

    Surse din piaţă au declarat, însă, pentru MEDIAFAX, că acesta este al doilea proces pierdut de KazMunayGas Trading, un alt cumpărărtor, Bioromoil, câştigând la Curtea de Arbitraj de la Londra recuperarea a circa 25 de milioane de euro, chiar înainte de OMV.

    Atât Rompetrol, cât şi OMV Petrom şi Bioromoil, au atacat în instanţă decizia ANAF, susţinând că au fost cumpărători de bună-credinţă.

    Rompetrol Rafinare, una din cele trei companii care au importat biodiesel de la KazMunayGas Trading în Romania, a contestat decizia Curţii de Apel Constanţa la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru anularea sancţiunilor şi taxelor impuse de Autoritatea Naţională a Vămilor privind importul de biodiesel. Primul termen în acest nou dosar este fixat pentru 21 noiembrie 2014.

    “KMG Trading a câştigat în prima instanţa la finele lunii iulie acţiunea juridică deschisă la Londra împotriva furnizorului canadian de biodiesel şi a afiliatului său, aceştia fiind responsabili de achitarea tuturor taxelor aferente livrărilor de biodiesel către KazMunayGas Trading, care ulterior le-a exportat în România, ţară membră a Uniunii Europene”, se arată într-un răspuns al KMG International transmis MEDIAFAX.

    KazMunayGas Trading susţine că a achiziţionat cu bună credinţă şi în spiritul legilor internaţionale, dar şi a bunelor practici ce guvernează activităţile de comercializare cu produse petroliere.

    “În plus, în toate documentele necesare livrării biodieselului către KazMunayGas Trading şi ulterior către partenerii săi din România se precizează foarte clar că produsul şi portul de încărcare a mărfii este din Canada”, se mai spune în răspunsul pentru MEDIAFAX.

    Cu toate acestea, în dosarul dintre OMV Supply and Trading şi Kazmunaygaz Trading (fostă Vector Energy), unul dintre judecători notează că firma de trading a grupului Rompetrol ar fi trebuit să fie mult mai atentă şi mai riguroasă, întrucât compania exportatoare din Canada nu avea un istoric nici de producător şi nici de comerciant pentru astfel de cantităţi de biodiesel.

    Instanţa din Londra reţine că volumul contractat de Rompetrol de la compania canadiana Bioversel (firma exportatoare) reprezenta o treime din producţia anuală a Canadei.

    Mai mult, instanţa a evidenţiat că vasele companiei angajate de Rompetrol pentru a transporta biodieselul au făcut mai multe curse între Lake Erie (Pennsylvania – USA) şi Quebec, chiar înainte de a încărca biodieselul destinat pieţei româneşti. În aceste condiţii, chiar reprezentanţii KazMunayGas recunosc în instanţă că se poate trage concluzia de bun simţ că biodieselul provenea din SUA.

    Instanţa mai notează şi că, în mod ironic, în contract nu se specifica în mod clar care sunt cosecinţele dacă biodieselul nu provine din Canada, sau dacă certificatele de origine nu sunt conforme, deşi în draftul propus iniţial de Vector Trading (actual Kazmunaygas), dar rescris de OMV, exista o astfel de caluză.

    Dacă în cazul OMV Petrom pierderea a fost mică în comparaţie cu nivelul afacerilor derulate, nu acelaşi lucru s-a întâmplat în ceea ce-l priveşte pe celălalt cumpărător, compania Bioromoil.

    Bioromoil a intrat în insolvenţă în toamna anului 2012, după ce ANAF a calculat datorii suplimentare de circa 25 de milioane de euro. Firma dezvoltase şi o fabrică de producere a biodieselului lângă Brăila, pentru care a beneficiat şi de fonduri europene.

    Sumele la care KazMunayGas Trading este obligată până în prezent să le achite în acest caz se ridică la peste 70 de milioane de dolari, adică mai mult de o treime din ce s-a angajat grupul kazah să plătească statului pentru răscumpărarea acţiunilor Rompetrol.

    KMG International susţine că instanţa care a judecat cazurile respective a avut în vedere numai susţinerile existente în raportul OLAF, care a derulat investigaţia şi a ignorat să ia în considerare buna credinţă a KazMunayGas Trading, care a fost doar un intermediar. Pe de altă parte, mai notează compania, la momentul importului în România, pe baza actelor furnizate de KazMunayGas Trading, nu a existat nicio suspiciune din partea autorităţilor referitor la cantitatea de biodiesel importată.

    “Considerăm că nu există niciun fundament pentru acordarea altor daune, indiferent de natură lor, decât contravaloarea taxelor impuse de autorităţile vamale prin procesele verbale de control, în măsură care instanţele din România vor stabili definitiv şi irevocabil că acestea au fost în mod corect stabilite de către organele de control”, se mai spune în poziţia GazMunayGas International.

    Potrivit unor surse, Rompetrol, la fel ca şi Petrom, a plătit deja suma constatată de Fisc, reprezentând echivalentul a circa 26 de milioane de euro către buget, deşi a contestat decizia ANAF.

    Pe de altă parte, KazMunayGas Trading a acţionat în instanţă compania candiană Bioversel, încercând să recupereze din prejudiciu.

    “Este prematur în acest moment o astfel de estimare, procedura de punere în executare a hotărârii arbitrale a Curţii din Londra fiind într-o faza incipientă. Compania va continua să ia toate măsurile legale pentru acoperirea de către furnizorul din Canada a prejudiciului produs”, precizează KazMunayGas International, răspunzând în ce măsură ar putea recupera prejudiciile.

    OMV Petrom nu a dorit să comenteze informaţiile, iar reprezentanţii Bioromoil nu au putut fi contactaţi.

    Cu activităţi de rafinare, petrochimie, retail, trading, explorare, producţie şi servicii industriale, grupul Rompetrol este prezent în 12 ţări şi are peste 7.000 de angajaţi.