BusinessMagazin

Tag: venituri bugetare

  • După o lună de criză sunt 500.000 de contracte de muncă suspendate, iar numărul lor creşte şi îngroapă veniturile statului

    Veniturile bugetului consolidat au crescut în primele două luni din an cu 9,8%, an/an, dar va trebui să mai aşteptăm luni de zile, dacă nu cumva anul viitor, pentru ca Finanţele să indice o nouă creştere l În schimb, cheltuielile, care au consemnat în primele două luni din 2020 un salt de 14,8%, vor creşte puternic, ceea ce ar putea face ca deficitul bugetar de 4,6% din PIB înregistrat anul trecut să se dubleze.

    Deficitul bugetar din primele două luni din an a crescut cu 60%, faţă de primele două lui din 2019, până la 8,3 mld. lei, în condiţiile în care oamenii şi administraţia au fost foarte liniştiţi, ştiind criza foarte departe.

    La o lună distanţă de încheierea execuţiei bugetare pe februarie, cel puţin 500.000 de contracte de muncă fuseseră suspendate, adică 10% din totalul contractelor de muncă înregistrate la finalul anului trecut. Dacă lucrurile ar sta doar  aşa – Ministerul Muncii spune că poate acoperi şomajul tehnic pentru un milion de contracte – atunci doar din veniturile din impozitul pe venit bugetul consolidat ar urma să se piardă anul acesta spre 2,5 miliarde de lei, în condiţiile în care anul trecut veniturile din această sursă au însemnat aproape 23 mld. lei (2,2% din PIB şi 7,2% din totalul veniturilor bugetare). Preca­ritatea pieţei muncii va lovi puternic şi în veniturile din contribuţiile de asigurări (10,7% din PIB şi 34,7% din toate veniturile consolidate, în 2019), pentru că, dacă veniturile se reduc, pe măsură scad şi contribuţiile.

    Pe toate capitolele de venituri bugetare situaţia se repetă, nu neapărat identic, dar lucrurile sunt ombilical legate. Şomajul (cel tehnic este foarte pronunţat, acum că statul s-a angajat să-l plătească) este o consecinţă a închiderii companiilor. Dacă acestea se închid, de unde să plătească statului impozit pe profit (17,7 mld. lei, echivalent a 1,7% din PIB şi 5,5% din veniturile bugetului consolidat, la nivelul anului trecut)?

    Odată ce veniturile scad, scade şi consumul. Prin urmare, scad şi înca­sările din TVA (65,5 mld. lei, echivalent a 6,3% din PIB şi 20,4% din totalul veniturilor, la nivelul anului trecut.)

    Benzina se ieftineşte, dar oamenii sunt obligaţi să stea în casă. Prin urmare, veniturile din accize vor scădea şi ele (31,5 mld. lei, adică 3% din PIB şi 9,8% din veniturile bugetare, în 2019), în funcţie de durata carantinei.

    Banii de la UE, care anul trecut au însemnat 2,4% din PIB (24,8 mld. lei), ar urma să fie ceva mai mulţi, pentru că sunt acordaţi mai uşor.

    În schimb, cheltuielile sunt aştep­tate să crească puternic. Acestea au avansat cu 14,8% în doar două luni din an, an/an, (până la 59,6 mld. lei), în vreme ce deficitul bugerar a făcut un salt de 60% în aceeaşi perioadă, până la 8,3 mld. lei. Primele calcule privind recesiunea făcute de ZF arată că, dacă afacerile totale scad cu 50% în T2 (considerat cu o pondere de 20% în totalul anului), vom avea o reducere anuală a cifrei de afaceri în economie şi a veniturilor bugetare cu 10%, în euro.

    Astfel, cifra totală de afaceri în economie, în 2020, care era anticipată, la începutul anului, la 350 de miliarde de euro, ar urma să scadă la 315 mld. euro. PIB-ul, care ar fi urmat să crească cu 4,1% şi să atingă, în acest an, 238 – 240 mld. euro, se va restrânge la 216 mld. euro, iar veniturile consoli­date ale statului ar urma să fie de 69 – 70 mld. euro, faţă de venituri anticipate la început de an de 76 – 77 mld. euro.

    Deficitul bugetar a ajuns în primele două luni din an la 8,3 mld. lei (1,7 mld. euro).

    Faţă de un deficit prognozat la început de an de sub 50 mld. lei (10 mld. euro), echivalent a 3,6% din PIB, acesta ar putea ajunge la peste 7% din PIB – între 80 şi 90 de miliarde de lei.

    iulian.anghel@zf.ro

  • Salariile bugetarilor şi pensiile vor consuma, în 2020, 67% din toate veniturile consolidate ale bugetului

    Veniturile bugetului general consolidat, aşa cum sunt ele estimate în proiectul legii bugetului pe 2020, ar urma să crească cu 10%, până la 358,5 mld. lei (31,8% din PIB), iar cheltuielile cu 7%, până 399,2% (35,4% din PIB), cu un deficit nominal de 40 mld. lei (3,6% din PIB, pe cash).

    Salariile vor însemna 109,7 mld. lei, adică 9,7% din PIB şi 30,4% din veniturile bugetare. Iar cheltuielile sociale care înseamnă în proporţii de 98-99% pensii vor însemna 131,1 mld. lei, adică 11,6% din PIB şi 36,6% din cheltuielile bugetului general consolidat. Împreună, aceste două componente ale bugetului înseamnă 67% din veniturile consolidate ale statului.

    Spre comparaţie, cheltuielilor cu investiţiile li s-au alocat 48,6 miliarde de lei, adică 4,3% din PIB şi 12,6% din totalul veniturilor bugetului.

    Guvernul va aproba, cel mai probabil astăzi, proiectul legii bugetului pe 2020, adoptarea lui, săptămâna trecută, fiind amânată pentru a fi efectuată o nouă rectificare bugetară – cea de-a treia pe acest an, deşi legea prevede doar două rectificări anual.

    Motivul: guvernul va plăti din rezervă 912,5 milioane de lei bani care vor fi folosiţi pentru plata titlului executoriu emis în baza deciziei Curţii de Arbitraj Internaţionale către fraţii Micula, pentru a rezolva „situaţia gravă“ a Romatsa, pe ale cărei conturi au fost puse popriri.

    Faţă de deficitul din 2019, deficitul bugetar se va ajusta uşor, până la 3,6% din PIB.

    Premierul Ludovic Orban a explicat: guvernul s-a ferit să aplice o ajustare bruscă a cheltuielilor publice în bugetul pe 2020 pentru a nu inhiba dezvoltarea economică, în condiţiile în care trebuie plătite creşterea salariilor bugetare cu 25% şi majorarea pensiilor cu 40% în 2020.

    „Am spus în Parlament să nu se mai vină cu proiecte care să afecteze bugetul, să creeze costuri suplimentare sau să reducă veniturile. Pentru că mergem pe sârmă. Ăsta e adevărul. Ne-am ferit să aplicăm o ajustare bruscă şi asta în condiţiile în care avem de plătit creşterea cu 25% a salariilor în sectorul public de la 1 ianuarie şi avem de plătit creşterea pensiilor cu 40% de la 1 septembrie 2020 cu impact bugetar de 24 miliarde de lei, care sunt cheltuieli suplimentare care apar în bugetul pe 2020 faţă de bugetul pe 2019.”

    Potrivit raportului privind evoluţia macroe­conomică pentru 2020-2022, care însoţeşte proiectele legilor buge­tului, creşterea econo­mică aşteptată de 4,1% (PIB nominal de plus 8,5%) va veni tot din consum în principal, în condiţiile în care acesta înseamnă peste trei sferturi din economie, pe partea de utilizare a PIB. Astfel, cererea internă va avea o contribuţie de 5,1% la creşterea economică de 4,1.

    Cererea internă ar urma să crească cu 4,7%, din care consumul final ar urma să aibă o creştere de 4,5%. Consumul privat este anticipat să avanseze cu 4,9%, iar consumul guvernamental cu 3,2%.

    Investiţiile (formarea brută de capital fix) ar urma să crească cu 6,8%.

    Exportul de bunuri şi servicii este prevăzut să crească cu 4,5%, iar importurile cu 5,8%.

    Exportul net ar urma să aibă o contribuţie la creşterea PIB de minus 0,7%, iar variaţia stocurilor de 0,2%.

  • Tichetele valorice generează consum, locuri de muncă şi venituri bugetare

    Sistemul tichetelor valorice are un potenţial important de creştere a productivităţii muncii, precum şi a stării de sănătate şi a nivelului de trai al angajaţilor şi al familiilor acestora. Tichetele valorice cresc venitul disponibil din muncă, stimulând consumul şi sprijinind economia locală, cu impact pozitiv asupra ofertei interne, a gradului de ocupare, a veniturilor bugetare şi a predictibilităţii mediului de afaceri. Ele contribuie totodată la reducerea economiei subterane şi evaziunii fiscale, precum şi a cheltuielilor de protecţie socială.

    Tichetele valorice, îndeosebi tichetele de masă, pentru care s-au făcut calcule specifice pentru anii 2014 şi 2016, au o eficienţă remarcabilă în generarea de consum, locuri de muncă şi venituri bugetare, ca urmare a efectului de rostogolire a impactului lor pe şase „valuri” succesive de impuls economic.

    Astfel, în 2016, sistemul tichetelor de masă a injectat în economie 5,7 miliarde de lei (volum de emitere), generând 104.440 locuri de muncă şi un consum total de 8,4 miliarde de lei, care include şi consumul generat de aceste locuri de muncă. De asemenea, încasările bugetare au fost de 2,3 miliarde de lei (TVA – 784,4 milioane de lei, contribuţii sociale – 396,4 milioane de lei, impozit pe salariu – 1 miliard de lei, impozit pe profit – 111,6 milioane lei), cu un sold pozitiv pentru bugetul public de 133 de milioane de lei. Studiul Academiei Române evidenţiază faptul că tichetele valorice, în special cele de masă, aduc la bugetul public venituri bugetare echivalente cu o rată de impozitare de circa 40%. Această eficienţă în asigurarea veniturilor bugetare, mai mare decât eficienţa tuturor impozitelor şi contribuţiilor sociale actuale, este posibilă datorită “ecoului” pe care, prin natura şi funcţionarea lor, tichetele de masă îl au în economia reală şi în cea nominală.

    Performanţa economică, fiscală şi socială a tichetelor de masă le conferă un avantaj net faţă de  indemnizaţiile de hrană, prevăzute a le înlocui, de la 1 decembrie 2018, în cazul personalului plătit din fonduri publice. Pentru anul 2019, studiul arată că bugetul public ar câştiga 1,4 miliarde de lei dacă toţi bugetarii ar primi tichete de masă (la valoarea actuală de 15 lei pe zi) în locul indemnizaţiilor de hrană (în valoare anuală de două salarii minime brute pe economie), în condiţiile prevederilor noului Cod Fiscal. Pentru acelaşi an 2019, restrângând comparaţia doar la bugetarii din domeniul sanitar, calculele arată că bugetul public câştigă 360 milioane de lei prin acordarea de tichete de masă, în valoare de 15 lei pe zi lucrată, comparativ cu acordarea de indemnizaţii de hrană, conform prevederilor noului Cod Fiscal.

    Este unul dintre motivele pentru care studiul recomandă amendarea Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice astfel încât ordonatorii de credite să  poată acorda, în urma consultării cu sindicatele sau cu reprezentanţii salariaţilor, fie tichete de masă conform Legii 142/1998, fie indemnizaţii lunare de hrană reprezentând a 12-a parte din două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată.

    „Cifrele de mai sus, evidenţiate de Academia Română, nu lasă loc de interpretare în privinţa impactului benefic al tichetelor valorice atât asupra forţei de muncă, cât şi asupra economiei. Lista beneficiilor este generoasă şi mă voi referi la doar câteva dintre ele. Cresc veniturile şi puterea de cumpărare, ceea ce generează un nivel de trai mai bun şi o economie sustenabilă, prin stimularea producţiei interne şi a consumului. Cresc veniturile bugetare, atât prin creşterea bazei de impozitare, cât şi prin reducerea evaziunii fiscale ca urmare a folosirii circuitelor legale de decontare a tichetelor valorice. Creşte nivelul de loializare a salariaţilor faţă de angajatori, precum şi nivelul de responsabilitate socială a angajatorilor faţă de salariaţi. Sănătatea şi calitatea vieţii angajaţilor sunt mai bune datorită disciplinării obiceiurilor de servire a mesei prin utilizarea tichetelor de masă. Avem, aşadar, creşteri în domenii multiple datorită tichetelor valorice, care se dovedesc a fi un sistem benefic pentru toţi – angajaţi, angajatori, comercianţi, stat. Credem că toate aceste „plusuri” ar trebui să se constituie într-o bază solidă de argumente în favoarea încurajării angajatorilor – din mediul privat şi de stat – să folosească pe scară largă tichetele valorice, aşa cum se întâmplă, de altfel, cu succes în alte state europene”, a spus Elena Pap, Preşedintele APET.

    Studiul de cercetare „Impactul economic, social şi financiar al sistemului tichetelor valorice (tichete de masă, tichete cadou, vouchere de vacanţă)” a fost derulat în lunile octombrie-noiembrie 2017, folosind tehnici de analiză calitativă şi cantitativă a datelor empirice disponibile pentru perioada 2009-2017.
     

  • ŞOC total de la ANAF. Raportul care dă toate calculele peste cap. Nimeni nu se mai aştepta la asta acum. Anunţul a picat ca un FULGER pentru guvern

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a strâns la buget, în primul trimestru, venituri bugetare de 50,4 miliarde de lei, în creştere cu 1,3% faţă de perioada similară a lui 2016 (un plus de 631 de milioane de lei).
     
    În condiţiile în care începutul de an a însemnat o puternică lovitură pentru programul ambiţios al guvernului – care şi-a construit bugetul pe acest an plecând de la venituri cu 14% mai mari decât în 2016, ceea ce înseamnă 31 de miliarde de lei – de la luna martie se aşteaptă un semnal mai clar asupra evoluţiei viitoare.
     
    Pe ianuarie şi februarie, cumulat, veniturile strânse de ANAF au însemnat 32 de miliarde de lei, ceea ce reprezintã o diminuare cu 0,9% a veniturile fiscale faţă de perioada similară a anului trecut. Strict pe februarie, veniturile totale au însemnat un plus de 4,5% (dar sub 700 mil. lei), faţă de februarie 2016.
     
    Datele ANAF publicate ieri arată că, în martie, totalul veniturilor colectate de Fisc (totalul veniturilor bugetare încasate va fi cunoscut la 25 aprilie) a însumat 18,4 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creştere cu 5,2% (904,7 mil. lei) a colectării faţă de martie 2016. Creşterea este bună, dacă se face abstracţie de faptul că bugetul, construit pe un deficit bugetar de 2,96% pe cash, se bazează pentru rămânerea în această ţintă de deficit pe o creştere de venituri de 14%. În aceeaşi vreme, trebuie arătat că veniturile sunt atât de jos pentru că, în principal, nu se realizează veniturile prognozate pe fondurile UE. Abia din a doua partea a anului – dacă se va reuşi acreditarea autorităţilor de mana­gement – poate lucrurile se schimbă. Altminteri, pariul cu fondurile UE va fi pierdut şi anul acesta cum a fost pierdut şi anul trecut. Dacă fondurile UE nu se realizează la capitolul venituri, de suferit vor avea proiectele de investiţii. Anul acesta, guvernul a amestecat fondurile structurale cu plăţile directe, rezultând de aici o prognoză de venituri de 22 de miliarde de lei, în total. Pe fondurile structurale, în buget ar trebui să intre anul acesta în jur de 10 miliarde de lei. Orice sumă sub acest prag va însemna un minus egal în investiţii pentru că orice cheltuieşte bugetul în plus în programe derulate cu fonduri UE, dar nu recuperează de la Bruxelles, prin decontări, intră la calculul deficitului bugetar, lucru imposibil în acest an, având în vedere că plafonul deficitului a fost plasat deja, la alcătuirea bugetului, la limita de sus, aproape de 3% din PIB.

     

  • ŞOC total de la ANAF. Raportul care dă toate calculele peste cap. Nimeni nu se mai aştepta la asta acum. Anunţul a picat ca un FULGER pentru guvern

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a strâns la buget, în primul trimestru, venituri bugetare de 50,4 miliarde de lei, în creştere cu 1,3% faţă de perioada similară a lui 2016 (un plus de 631 de milioane de lei).
     
    În condiţiile în care începutul de an a însemnat o puternică lovitură pentru programul ambiţios al guvernului – care şi-a construit bugetul pe acest an plecând de la venituri cu 14% mai mari decât în 2016, ceea ce înseamnă 31 de miliarde de lei – de la luna martie se aşteaptă un semnal mai clar asupra evoluţiei viitoare.
     
    Pe ianuarie şi februarie, cumulat, veniturile strânse de ANAF au însemnat 32 de miliarde de lei, ceea ce reprezintã o diminuare cu 0,9% a veniturile fiscale faţă de perioada similară a anului trecut. Strict pe februarie, veniturile totale au însemnat un plus de 4,5% (dar sub 700 mil. lei), faţă de februarie 2016.
     
    Datele ANAF publicate ieri arată că, în martie, totalul veniturilor colectate de Fisc (totalul veniturilor bugetare încasate va fi cunoscut la 25 aprilie) a însumat 18,4 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creştere cu 5,2% (904,7 mil. lei) a colectării faţă de martie 2016. Creşterea este bună, dacă se face abstracţie de faptul că bugetul, construit pe un deficit bugetar de 2,96% pe cash, se bazează pentru rămânerea în această ţintă de deficit pe o creştere de venituri de 14%. În aceeaşi vreme, trebuie arătat că veniturile sunt atât de jos pentru că, în principal, nu se realizează veniturile prognozate pe fondurile UE. Abia din a doua partea a anului – dacă se va reuşi acreditarea autorităţilor de mana­gement – poate lucrurile se schimbă. Altminteri, pariul cu fondurile UE va fi pierdut şi anul acesta cum a fost pierdut şi anul trecut. Dacă fondurile UE nu se realizează la capitolul venituri, de suferit vor avea proiectele de investiţii. Anul acesta, guvernul a amestecat fondurile structurale cu plăţile directe, rezultând de aici o prognoză de venituri de 22 de miliarde de lei, în total. Pe fondurile structurale, în buget ar trebui să intre anul acesta în jur de 10 miliarde de lei. Orice sumă sub acest prag va însemna un minus egal în investiţii pentru că orice cheltuieşte bugetul în plus în programe derulate cu fonduri UE, dar nu recuperează de la Bruxelles, prin decontări, intră la calculul deficitului bugetar, lucru imposibil în acest an, având în vedere că plafonul deficitului a fost plasat deja, la alcătuirea bugetului, la limita de sus, aproape de 3% din PIB.

     

  • ANAF a realizat în primul trimestru venituri bugetare de peste 50 de miliarde de lei

    Totalul veniturilor bugetare colectate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în luna martie 2017 a însumat 18,429 miliarde lei, ceea ce reprezintă o depăşire cu 5,2% – indice nominal, respectiv 904,7 milioane lei în cifre absolute mai mult faţă de perioada similară a anului trecut, când s-au âncasat 17,524 miliarde lei.

  • PNL s-a întâlnit cu o delegaţie a FMI, discuţiile vizând construcţia bugetară şi fondurile UE

    “Discuţiile au vizat au vizat actuala construcţie bugetară, Fondul Suveran de Investiţii şi absorbţia fondurilor europene. (…) În cadrul acestor discuţii, liderii PNL şi-au exprimat îngrijorarea privind supradimensionarea veniturilor bugetare, în special în zona componentei de absorbţie a fondurile europene pentru a masca deficitul bugetar. De asemenea, liderii liberali au accentuat faptul că bugetul creionat de PSD-ALDE este unul construit pentru consum şi nu pentru investiţii, o structură care în niciun fel nu poate susţine pe termen lung creşterea economică”, potrivit unui comunicat PNL, remis MEDIAFAX.

    PNL şi-a exprimat preocuparea şi pentru zona cheltuielilor fixe din buget, în special pe componenta susţinerii nivelelor actuale şi viitoare ale salarizării din sectorul public.

    Discuţiile au vizat şi “derapajele din zona justiţiei”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiectul de buget pe 2017: Investiţii de 4,2% din PIB, deficit bugetar sub 3%

    Conform proiectului de buget postat pe site-ul Ministerului Finanţelor, veniturile bugetare se estimează că vor ajunge la 254,7 miliarde de lei, iar cheltuielile vor atinge 278,8 miliarde de lei. Investiţiile vor reprezenta 4,2% din PIB, în creştere faţă de execuţia pe 2016.

    Proiectul de buget pe anul 2017 este configurat pe un cadru macroeconomic cu o valoare a PIB de 815,195 mld. de lei şipe o creştere economică de 5,2%. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,96% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,99% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

    Veniturile bugetare proiectate pentru 2017 reprezintă 31,3% din PIB, fiind estimate la 254,717 miliarde de lei. Cheltuielile bugetare sunt estimate la 278, 817 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 34,2% din PIB.

    Pentru proiectul de buget pe 2017 au fost luaţi în considerare următorii indicatori macroeconomici: o inflaţie medie anuală de 1,4%, un câştig mediu salarial net de 2.274 lei şi un curs mediu al euro de 4,46 lei. Se aşteaptă o majorare a numărului de salariaţi de 4,3%, concomitent cu reducerea ratei şomajului înregistrat la 4,3% la finalul anului 2017.

    Datoria guvernamentală, calculată conform metodologiei UE, este estimată la 37,7% din PIB, la un nivel sustenabil de sub 40% din PIB.

    Proiectul de buget pe 2017 are următoarele direcţii majore de acţiune: creşterea veniturilor populaţiei, investiţii sporite în infrastructură şi reducerea taxelor.

    – Creşterea veniturilor populaţiei îşi găseşte concretizarea în creşterea salariului minim de la 1 februarie 2017 la 1.450 de lei, în creşteri salariale în educaţie, în sănătate şi pentru alte categorii de angajaţi din sectorul public.

    – De exemplu, personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale beneficiază de la 1 februarie 2017 de o majorare salarială de 20%.

    – Tot atunci,creşte cu 50% cuantumul brut al salariilor personalului din cadrul instituţiilor publice de spectacole sau concerte, indiferent de subordonarea acestora.

    – Pensia minimă se majorează de la 1 martie de la 400 de lei, la 520 de lei.

    – De la 1 iulie 2017, punctul de pensie va creşte cu 9%, ajungând la 1.000 de lei.

    – Studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă, în instituţiile de învăţământ superior acreditate, beneficiază de gratuitate la transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a.

    – Cuantumul alocat pentru constituirea fondului de burse şi protecţie socială a studenţilor se stabileşte la 201 lei/lună pe perioada derulării activităţilor didactice/student de la învăţământul cu frecvenţă, fără taxă de studii.

    – Vor fi scutite de impozit pensiile mai mici sau egale cu 2.000 de lei şi va fi eliminată obligaţia pensionarilor de a plăti contribuţii sociale de asigurări de sănătate.

    – La capitolul ,,Investiţii” alocarea bugetară prevede investiţii în infrastructură, sănătate, educaţie, agricultură, creşterea absorbţiei fondurilor europene, prin finanţarea unor proiecte prioritare care să conducă la realizarea unor rezultate concrete.

    – Se estimează că investiţiile vor reprezenta 4,2% din PIB, în creştere faţă de execuţia pe 2016 care a fost de 3,9% din PIB.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Producătorii de tutun cer şase luni pentru adaptarea producţiei

    În cursul întâlnirii din 21 ianuarie, cu Comitetul inter-ministerial responsabil de transpunere, reprezentanţii companiilor British American Tobacco, Japan Tobacco International şi Philip Morris au solicitat „prorogarea termenului de fabricaţie, la şase luni de la data la care legea va intra în vigoare”. Mai multe state UE au apelat la această soluţie (de exemplu, Polonia sau Danemarca) pentru a nu afecta piaţa legală şi veniturile bugetare. Prorogarea priveşte doar termenul de fabricaţie, cu respectarea în continuare a celui de „piaţă curată” cerut de Directivă, şi anume 20 mai 2017.

    Principalele argumente ale reprezentanţilor producătorilor, care reprezintă 98% din piaţa locală a ţigaretelor:

    •           Subliniem, de la bun început, că dorim să ne conformăm prevederilor Directivei, a cărei transpunere am solicitat-o oficial, în mod repetat, pe parcursul ultimului an şi jumătate. La fel ca orice altă industrie, avem nevoie, însă, de minimum şase luni pentru adaptarea proceselor de producţie. Noile cerinţe privesc atât produsul, cât şi ambalajele, drept urmare este necesară achiziţionarea de noi maşini, utilaje şi materiale. Sunt investiţii consistente, care nu pot fi realizate în absenţa cadrului legal ferm, dat fiind că proiectul dat publicităţii la sfârşitul anului va suferi, probabil, modificări semnificative în cadrul procesului legislativ. Este cu atât mai dificil cu cât schimbările ar urma sa aibă loc aproape simultan, în toate cele 28 de state membre UE, în condiţiile în care numărul furnizorilor de echipamente este foarte limitat, iar comenzile ferme trebuie plasate cu mult timp înainte.

    •           Industria a intrat deja, de la începutul lunii decembrie, în situaţia de avarie, pentru că legislaţia fiscală în vigoare conţine limitări riguroase, care nu permit creşteri substanţiale ale stocurilor, cu care să fie acoperită cererea în perioada de după 20 mai, când nu vom mai putea produce şi comercializa. Pierderea lunară medie a statului, dacă nu se acceptă amânarea, este de circa 230 milioane de euro, reprezentând taxe şi contribuţii. De asemenea, comerţul ilegal, care a ajuns în noiembrie 2015 la 17,5%, va înflori, în condiţiile în care produsele  legale  nu vor mai fi valabile, cu costuri şi eforturi de combatere greu de cuantificat.

    •           Pe de altă parte, textul actualului Proiect de Lege este incomplet şi imposibil de aplicat. De exemplu, lipsesc specificaţiile tehnice privitoare la avertismentele de sănătate şi informaţiile referitoare la numărul de telefon şi site-ul referitor la renunţarea la fumat, acestea urmând sa fie stabilite prin ordine ministeriale, abia la 30 de zile după publicarea legii!

    •           Proiectul de Lege are carenţe în privinţa respectării normelor de tehnică legislativă, menţionează repetat că legea poate fi modificată şi completată prin ordin exclusiv al ministrului sănătăţii, conţine  încă formulări echivoce, reglementează în mod neclar contravenţii şi prevede sancţiuni excesive şi disproporţionate. În acelaşi timp, conţine prevederi cu impact anticoncurenţial, precum raportarea detaliată a volumelor de vânzări sau efectuarea unor studii comune ale producătorilor referitoare la ingrediente, aditivi etc.

    •           Este necesară continuarea consultării în vederea clarificării, corectării şi completării Proiectului de lege.

    Industria tutunului a virat în 2014 la buget peste 2,7 miliarde de euro, fiind al doilea mare contribuabil, după sectorul petrolier. Suma reprezintă 1,75% din PIB şi 12,5% din totalul veniturilor bugetare. Circa 60% din producţia fabricilor din România se exportă.

    Companiile de tutun, aflate în România de peste 20 de ani, deţin capacităţi importante de producţie, situându-se în topul exportatorilor. În industrie lucrează aproape 4.000 de angajaţi, fiind generate alte 45.000 de locuri de muncă indirecte.

     

  • De când poate scădea TVA. Discuţii cu reprezentanţi ai FMI şi CE

    Potrivit ministrului finanţelor, Darius Vâlcov, guvernul va discuta măsurile de relaxare fiscală prevăzute de proiectul noului Cod fiscal cu reprezentanţii FMI şi ai CE, măsurile fiind deja incluse în scrisoarea de intenţie nesemnată la vizita din februarie a delegaţiei creditorilor.

    Proiectul cuprinde mai multe măsuri de relaxare fiscală, printre care reducerea TVA la 20% din 2016 şi 18% în 2018, respectiv la 9% pentru carne, peşte, legume şi fructe, tăierea accizelor la carburanţi şi alcool, eliminarea impozitului pe construcţiile speciale şi a impozitului de 16% pe veniturile din dividende, precum şi reducerea cotei unice de impozitare de la 16% la 14% din ianuarie 2019.

    Vâlcov a precizat că dacă vor fi încasate în plus faţă de plan venituri bugetare de 1,5 mld. lei în T1 şi încă 1,5 mld. lei în T2, atunci reducerea TVA şi a accizelor va începe încă din acest an, prin OUG. Măsurile de relaxare fiscală propuse prin noul Cod fiscal vor duce la neîncasarea unor venituri bugetare de peste 37 mld. lei în patru ani, din care jumătate va fi recuperată pe baza efectului pozitiv care va fi înregistrat în economie, potrivit estimărilor guvernamentale.