Amway s-a extins pe piaţa locală în urmă cu 22 de ani, în 1997, ca urmare a deciziei reprezentanţilor companiei de a se dezvolta şi în regiunea est-europeană. „Ţara noastră avea atunci un potenţial important de dezvoltare, dar şi un număr ridicat de locuitori. Fiind un business de vânzări directe, o populaţie mare era un factor pozitiv. În plus, exista o medie de consum departe de a-şi fi atins maximul la noi”, povesteşte Ioana Enache, general manager al Amway România, Bulgaria şi Grecia. Pentru extindere a fost necesară o investiţie de 13 milioane de dolari, utilizaţi pentru o clădire de birouri, un depozit şi trei centre de selecţie a produselor.
Cu o prezenţă în peste 100 de ţări din Europa, America, Australia, Asia şi Africa, Amway a înregistrat în anul 2018, la nivel internaţional, o cifră de afaceri de 8,8 miliarde dolari. În ceea ce priveşte piaţa locală, potrivit datelor înregistrate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, cifra de afaceri s-a ridicat anul trecut la peste 116 milioane de lei. Anul acesta, veniturile businessului local au crescut faţă de anul trecut cu 15%; această evoluţie, spune Enache, este „rezultatul unui parteneriat de încredere” între colaboratorii din întreaga ţară şi echipa locală, dar şi cea europeană şi globală. „Amway este de peste şase ani liderul global al industriei de vânzări directe, un segment ce s-a dovedit a fi extrem de competitiv chiar şi pe piaţa locală”, adaugă ea.
Compania deţine propriile ferme organice în SUA, Mexic şi Brazilia, precum şi un centru de cercetare botanică în China. În 2017, reprezentanţii businessului au deschis în piaţa locală Amway Business Center, despre care Ioana Enache spune că „nu este doar un showroom, ci un spaţiu multifuncţional destinat în primul rând partenerilor de business, dar şi celor care vor să ia contact cu produsele Amway. Acesta propune un concept modern, funcţionând atât ca centru de training, consultanţă şi informare, cât şi ca spaţiu dedicat întâlnirilor de afaceri şi punct de vânzare”.
În România, echipa numără 26 de angajaţi în cadrul biroului din Bucureşti şi 40.000 de reprezentanţi de vânzări; în Europa, numărul acestora depăşeşte 1 milion. „E vorba de oameni cu spirit antreprenorial, care s-au regăsit în valorile noastre, care au simţit în viaţa lor plusvaloarea adusă de produsele Amway şi au decis să împartă aceste beneficii cu cei din comunităţile lor”, îi descrie Ioana Enache. „Deşi mulţi dintre partenerii noştri de bază ne sunt alături de aproape 20 de ani, modelul de business Amway atrage din ce în ce mai mulţi tineri. Şi acest lucru se întâmplă fiindcă se potriveşte foarte bine familiilor aflate la început de drum, care au nevoie atât de venituri suplimentare, cât şi de flexibilitatea programului de lucru. Mi se pare că venim în întâmpinarea stilului de viaţă actual, al noilor generaţii, care îşi doresc venituri rapide, generate de activităţi care le fac plăcere, valori comune cu brandurile sau companiile cu care lucrează, flexibilitate, mai mult timp pentru familie şi prieteni. În plus, este un model bazat fundamental pe ideea de meritocraţie, creat de fondatorii companiei în urmă cu 60 de ani şi care rezistă şi acum, mai actual ca niciodată”, subliniază reprezentanta companiei. Potrivit ei, membrii echipei Amway beneficiază de ajutor personalizat din partea companiei, de la traininguri şi programe de dezvoltare la resurse, pentru ca afacerea fiecăruia să se dezvolte cu uşurinţă şi în direcţia dorită. „În ultima perioadă compania a devenit mult mai deschisă spre online, fiindcă acesta e un canal care capătă din ce în ce mai multă importanţă şi vizibilitate şi e esenţial pentru noi să urmăm şi chiar să generăm tendinţe”, punctează Enache.
Atât în plan local cât şi la nivel global, cele mai vândute categorii de produse din gama companiei sunt: produsele de nutriţie, cele de îngrijire personală şi make-up şi produsele pentru casă, iar publicul-ţintă se declină conform acestora. „Vorbim de categorii de vârstă diverse, cu ocupaţii şi venituri variate, care, însă, au în comun interesul pentru produse premium, un stil de viaţă echilibrat şi sustenabil.” Despre preţurile produselor ea spune că, indiferent de gamă, Amway deţine un portofoliu amplu de produse premium, la preţuri competitive.
Ioana Enache remarcă faptul că în ultimii ani tendinţa populaţiei, atât la nivel global, cât şi pe plan local, este de a căuta variante de dezvoltare personală şi profesională care să permită gestionarea independentă a micilor afaceri. „Modelul de afacere al vânzărilor directe este mai actual ca niciodată. În plus, am observat, mai ales în cazul generaţiei Millennials, un interes crescut către sustenabilitate, indiferent că vorbim de decizia de achiziţie sau de a adera la un business care crede în aceste principii.” O altă tendinţă pe care ea o remarcă în rândul milenialilor este că un grup de consum foarte important pune mare preţ pe trasabilitate, adică posibilitatea de a identifica provenienţa produselor sau brandurilor pe care le consumă. „Suntem mult mai atenţi la cum obiceiurile noastre de consum afectează planeta sau alţi locuitori ai ei, dar vrem să ştim şi cum este produsul din punct de vedere calitativ.” La fel de importantă, spune reprezentanta businessului, este şi personalizarea produselor în funcţie de client. „În momentul în care ai o întâlnire cu un partener al Amway, acesta este pregătit să te ajute să faci alegerile potrivite, să-ţi personalizezi propria rutină sau propriul produs. La raft acest lucru e imposibil.”
Tag: Venituri
-
Vânzările directe, mereu la modă
-
Vânzările directe, mereu la modă
Amway s-a extins pe piaţa locală în urmă cu 22 de ani, în 1997, ca urmare a deciziei reprezentanţilor companiei de a se dezvolta şi în regiunea est-europeană. „Ţara noastră avea atunci un potenţial important de dezvoltare, dar şi un număr ridicat de locuitori. Fiind un business de vânzări directe, o populaţie mare era un factor pozitiv. În plus, exista o medie de consum departe de a-şi fi atins maximul la noi”, povesteşte Ioana Enache, general manager al Amway România, Bulgaria şi Grecia. Pentru extindere a fost necesară o investiţie de 13 milioane de dolari, utilizaţi pentru o clădire de birouri, un depozit şi trei centre de selecţie a produselor.
Cu o prezenţă în peste 100 de ţări din Europa, America, Australia, Asia şi Africa, Amway a înregistrat în anul 2018, la nivel internaţional, o cifră de afaceri de 8,8 miliarde dolari. În ceea ce priveşte piaţa locală, potrivit datelor înregistrate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, cifra de afaceri s-a ridicat anul trecut la peste 116 milioane de lei. Anul acesta, veniturile businessului local au crescut faţă de anul trecut cu 15%; această evoluţie, spune Enache, este „rezultatul unui parteneriat de încredere” între colaboratorii din întreaga ţară şi echipa locală, dar şi cea europeană şi globală. „Amway este de peste şase ani liderul global al industriei de vânzări directe, un segment ce s-a dovedit a fi extrem de competitiv chiar şi pe piaţa locală”, adaugă ea.
Compania deţine propriile ferme organice în SUA, Mexic şi Brazilia, precum şi un centru de cercetare botanică în China. În 2017, reprezentanţii businessului au deschis în piaţa locală Amway Business Center, despre care Ioana Enache spune că „nu este doar un showroom, ci un spaţiu multifuncţional destinat în primul rând partenerilor de business, dar şi celor care vor să ia contact cu produsele Amway. Acesta propune un concept modern, funcţionând atât ca centru de training, consultanţă şi informare, cât şi ca spaţiu dedicat întâlnirilor de afaceri şi punct de vânzare”.
În România, echipa numără 26 de angajaţi în cadrul biroului din Bucureşti şi 40.000 de reprezentanţi de vânzări; în Europa, numărul acestora depăşeşte 1 milion. „E vorba de oameni cu spirit antreprenorial, care s-au regăsit în valorile noastre, care au simţit în viaţa lor plusvaloarea adusă de produsele Amway şi au decis să împartă aceste beneficii cu cei din comunităţile lor”, îi descrie Ioana Enache. „Deşi mulţi dintre partenerii noştri de bază ne sunt alături de aproape 20 de ani, modelul de business Amway atrage din ce în ce mai mulţi tineri. Şi acest lucru se întâmplă fiindcă se potriveşte foarte bine familiilor aflate la început de drum, care au nevoie atât de venituri suplimentare, cât şi de flexibilitatea programului de lucru. Mi se pare că venim în întâmpinarea stilului de viaţă actual, al noilor generaţii, care îşi doresc venituri rapide, generate de activităţi care le fac plăcere, valori comune cu brandurile sau companiile cu care lucrează, flexibilitate, mai mult timp pentru familie şi prieteni. În plus, este un model bazat fundamental pe ideea de meritocraţie, creat de fondatorii companiei în urmă cu 60 de ani şi care rezistă şi acum, mai actual ca niciodată”, subliniază reprezentanta companiei. Potrivit ei, membrii echipei Amway beneficiază de ajutor personalizat din partea companiei, de la traininguri şi programe de dezvoltare la resurse, pentru ca afacerea fiecăruia să se dezvolte cu uşurinţă şi în direcţia dorită. „În ultima perioadă compania a devenit mult mai deschisă spre online, fiindcă acesta e un canal care capătă din ce în ce mai multă importanţă şi vizibilitate şi e esenţial pentru noi să urmăm şi chiar să generăm tendinţe”, punctează Enache.
Atât în plan local cât şi la nivel global, cele mai vândute categorii de produse din gama companiei sunt: produsele de nutriţie, cele de îngrijire personală şi make-up şi produsele pentru casă, iar publicul-ţintă se declină conform acestora. „Vorbim de categorii de vârstă diverse, cu ocupaţii şi venituri variate, care, însă, au în comun interesul pentru produse premium, un stil de viaţă echilibrat şi sustenabil.” Despre preţurile produselor ea spune că, indiferent de gamă, Amway deţine un portofoliu amplu de produse premium, la preţuri competitive.
Ioana Enache remarcă faptul că în ultimii ani tendinţa populaţiei, atât la nivel global, cât şi pe plan local, este de a căuta variante de dezvoltare personală şi profesională care să permită gestionarea independentă a micilor afaceri. „Modelul de afacere al vânzărilor directe este mai actual ca niciodată. În plus, am observat, mai ales în cazul generaţiei Millennials, un interes crescut către sustenabilitate, indiferent că vorbim de decizia de achiziţie sau de a adera la un business care crede în aceste principii.” O altă tendinţă pe care ea o remarcă în rândul milenialilor este că un grup de consum foarte important pune mare preţ pe trasabilitate, adică posibilitatea de a identifica provenienţa produselor sau brandurilor pe care le consumă. „Suntem mult mai atenţi la cum obiceiurile noastre de consum afectează planeta sau alţi locuitori ai ei, dar vrem să ştim şi cum este produsul din punct de vedere calitativ.” La fel de importantă, spune reprezentanta businessului, este şi personalizarea produselor în funcţie de client. „În momentul în care ai o întâlnire cu un partener al Amway, acesta este pregătit să te ajute să faci alegerile potrivite, să-ţi personalizezi propria rutină sau propriul produs. La raft acest lucru e imposibil.” -
Agenţia de digital OmniPerform, fondată de Adrian Enache, a înregistrat în primele 9 luni o creştere de 20% a veniturilor, la 2,5 mil.lei
Agenţia de digital OmniPerform, fondată de Adrian Enache, a înregistrat în primele 9 luni din anul 2019 o creştere organică de aproximativ 20% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, până aproape de 2,5 milioane lei.
“Observăm la companiile prezente pe piaţa românească o mutare constantă a bugetelor dinspre canalele clasice către digital şi platforme media din ce în ce mai diversificate sau tehnologii pentru geo-targetare. De asemenea, în 2019 ne-am concentrat pe utilizarea tehnologiei OmniPerform în aproape toate conturile cărora le furnizăm servicii de comunicare, media sau digital. Chiar dacă etapa de integrare a serviciilor într-un mod corect şi eficient pentru a livra mai bine durează, suntem pregătiţi să construim pe termen lung cu fiecare brand în parte”, a declarat Adrian Enache, CEO al companiei.
Pentru întreg anul 2019 OmniPerform estimează venituri de 3 milioane de lei, iar pentru 2020 creşterea bugetată este de 50%, până la aproape 4,5 milioane de lei.
Daca în 2019 Adrian Enache a remarcat o creştere notabilă a bugetelor în FMCG, e-commerce, Home&Deco, Auto şi SaaS, pentru 2020 el anticipează o dezvoltare a portofoliului în domenii ca retail, banking şi pharma.
În opinia lui, cele mai importante tendinţe din departamentele de marketing în 2019 au fost adopţia tehnologiilor care ajută la cunoaşterea consumatorului, fluidizarea experienţei consumatorului în canalele de comunicare şi adaptarea la mobile advertising .
Fondată în 2017, OmniPerform oferă servicii de omnichannel, digital şi media.
-
De ce dă afară UiPath 400 de oameni: În T3 s-a ratat ţinta de venituri, iar compania a cheltuit 96 milioane dolari, faţă de 57 milioane dolari, cât era în plan
Ratarea ţintei de venituri şi depăşirea semnificativă a ţintei de cheltuieli reprezintă principalele cauze care au stat la baza restructurării UiPath, cel mai valoros startup IT pornit din România, prin care compania va concedia 400 de persoane, potrivit Business Insider.
Astfel, veniturile anuale recurente ale UiPath pentru T3 2019 s-au ridicat la 296 milioane dolari, sub ţinta de 343 milioane dolari asumată de companie, potrivit unor date ce au făcut subiectul unui raport prezentat board-ului UiPath.
În acelaşi timp, cheltuieile UiPath din T3 au depăşit nivelul propus, de 57 milioane dolari, şi au ajuns în cele trei luni la 96 milioane dolari.
Contactaţi de Business Insider, reprezentanţii UiPath au refuzat să comenteze detaliile specifice ale raportului, însă au încercat să sublinieze perspectivele de creştere ale companiei.
El spune că UiPath este o companie puternică, care se îndreaptă spre profitabilitate în 2020 şi spre o potenţială listare la bursă în 2021.
„Veţi vedea o companie care va continua să fie una dintre cele mai dinamice, cu o creştere puternică, cu un angajament puternic faţă de bilanţul final şi care este în drum spre profitabilitate”, spune Bobby Patrick, chief marketing officer, UiPath.
Potrivit raportului, UiPath pregăteşte un plan numit „Project Dawn”, în cadrul căruia îşi propune să reducă rapid costurile prin restructurări masive.
La finalul lunii octombrie, startup-ul care este considerat a fi cel mai dinamic jucător din piaţa soluţiilor de automatizare de tip Robotic Process Automation (RPA), a transmis pentru ZF că această restructurare a fost iniţiată iniţiată pentru a „alinia“ organizaţia cu ţintele sale actuale şi a păstra „cultura organizaţională“, şi nu reprezintă un semn că firma nu ar mai câştiga clienţi şi nu ar mai avea venituri în creştere.
Reprezentanţii companiei afirmă că restructurarea rapidă vizează doar menţinerea direcţiei de dezvoltare.
„Săptămâna aceasta (n.r: octombrie), UiPath reorganizează câteva din funcţiunile sale la nivel global, rezultatul fiind că aproximativ 400 de angajaţi vor fi disponibilizaţi. Procesul acesta vine după doi ani în care compania a crescut într-un ritm extrem de rapid, iar acum este momentul în care s-a făcut o evaluare a echipelor si a investiţiilor interne. Echipa de management a luat decizia de a reorganiza arii ale businessului care nu se aliniază cu focusul prezent şi de a implementa schimbări care să asigure menţinerea culturii organizaţionale a UiPath“, au declarat reprezentanţii UiPath în ultima săptămână a lunii octombrie.
Potrivit presei internaţionale şi directorul financiar al companiei Marie Myers va părăsi compania, după ce s-a alăturat echipei UiPath la începutul anului. Reprezentanţii UiPath nu au comentat şi această informaţie.
UiPath, primul „unicorn“ românesc (n.r. companie de tehnologie evaluată la peste 1 miliard de dolari), avea la finele anului trecut 3.200 de angajaţi la nivel global, dintre care 1.000 activau în birourile din Bucureşti.
În ciuda disponibilizărilor, reprezentanţii UiPath anunţă că firma va avea cu 50% mai mulţi angajaţi la finalul anului 2019 decât la începutul acestuia. „Obiectivele noastre de creştere rămân ambiţioase, iar UiPath va încheia anul cu 50% mai mulţi angajaţi decât la 1 ianuarie 2019. Avem în acest moment peste 5.000 clienţi la nivel global, o creştere de 60% faţă de începutul anului“, conform companiei.
Şi numărul de clienţi păstrează dinamica puternic pozitivă, adaugă reprezentanţii companiei.
„Estimările noastre arată că UiPath deţine o cotă de 20% din piaţa globală de RPA. Am încheiat trimestrul III cu 5.027 clienţi la nivel internaţional şi semnăm contracte cu aproximativ 9 clienţi în plus în fiecare zi. Printre clienţii noştri se numără companii majore de tip enterprise din toate industriile şi din sectorul public (Walmart, Verizon, GE, ExxonMobil, PepsiCo, Amazon, PwC, UnitedHealth etc.). 8 dintre companiile Fortune 10 sunt clienţi UiPath, precum şi 62% din companiile Fortune 500“, transmit reprezentanţii UiPath.
Compania a insistat asupra indicatorului reprezentat de venitul anual recurent (Annual Recurring Revenue – ARR), despre care afirmă că este unul cheie în evaluarea companiilor de software, subliniind că acesta este dublu faţă de anul anterior. Venitul anual recurent era în octombrie 2019 de 300 mil. dolari, dublu faţă de anul precedent, şi de 12 ori mai mult decât în octombrie 2017, când ARR se situa la 25 milioane dolari.
„Trimestrul 4 este – an de an – cel mai bun trimestru, iar previziunile noastre confirmă că şi Q4 2019 va fi unul foarte bun“, potrivit UiPath.
Daniel Dines a fondat în 2005, împreună cu Marius Tîrcă, o companie specializată în furnizarea de soluţii software pentru outsourcing într-un apartament din zona Delea Veche din Bucureşti.
Treptat, aceasta s-a specializat în soluţii de automatizare, iar din 2012 şi-a îndreptat atenţia către piaţa de automatizare robotizată a proceselor. Apoi, în 2015, cei doi au înfiinţat o companie separată, UiPath, care până astăzi a strâns în total finanţări de peste un miliard de dolari. În aprilie anul acesta, UiPath a primit o rundă de finanţare record, de 568 mil. dolari, care a dus evaluarea companiei la 7 mld. dolari.
-
Grupul BVB raportează profit de 6,69 mil. lei la nouă luni din 2019, minus 18% şi venituri operaţionale de 26,4 mil. lei
Bursa de Valori Bucureşti (BVB), operatorul pieţei de capital din România, a raportat un profit de 6,69 milioane de lei la nivel de grup în primele nouă luni din 2019, în scădere cu 18% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, în timp ce veniturile operaţionale s-au cifrat la 26,4 mil. lei, minus 9%.
“Veniturile operaţionale ale Grupului în primele nouă luni ale anului au fost de 26,45 mil. lei, minus 9% faţă de perioada similara a anului 2018 (9 luni 2018: 28,98 mil. lei), scădere determinată atât de segmentul de tranzacţionare (BVB individual) cât şi de segmentul registru – Depozitarul Central (DC)”, menţionează raportul financiar al operatorului pieţei de capital.
Cheltuielile operaţionale au înregistrat un avans de 4% în perioada ianuarie-septembrie 2019, până la 22,4 mil. lei, pe fondul avansului cu 12% a altor cheltuieli operaţionale, în principal cheltuieli amortizare imobilizări, în timp ce veniturile financiare nete au crescut cu 42%, până la la 3,93 mil. lei, fiind determinate de avansul diferenţelor nerealizate de curs valutar din reevaluarea instrumentelor financiare în valută care au generat un câştig de 1,28 mil. lei vs. 0,48 mil. lei în perioada similară din 2018, dar şi ca urmare a vânzării unor active financiare -titluri de stat, ce au generat un câştig de 0,39 mil. lei, se mai arată în raportul BVB.
Indicele BET, care include cele mai tranzacţionate 16 companii cu excepţia SIF-urilor, a crescut cu 30% în primele nouă luni ale acestui an, în timp ce indicele BET – Total Return (BET-TR), care include şi dividendele oferite de companiile din BET, a înregistrat un avans de 41%.
La finalul lunii septembrie, valoarea de piaţă a companiilor româneşti era de 22,7 mld. euro, în timp ce capitalizarea bursiera a tuturor companiilor listate pe piaţa reglementată a Bursei de Valori Bucureşti (BVB) a depăşit 35,9 mld. euro în ultima şedinţă de tranzacţionare din septembrie.
Valoarea totală a tranzacţiilor pe piaţa reglementată de acţiuni, excluzând ofertele, a crescut cu 13% de la 6,63 mld. lei la 7,46 mld. lei.
România a fost promovată pe 26 septembrie la statutul de Piaţa Emergenta de la cel de Piaţă de Frontiera, de către furnizorul global de indici FTSE Russell.
-
AT Kearney: Băncile care vor căuta să evolueze treptat, vor dispărea. Anii următori nu vor mai fi despre evoluţie, ci mai degrabă despre revoluţie
Sistemul bancar românesc a avut o evoluţie pozitivă pe parcursul ultimilor ani la nivelul profitabilităţii, dar viitorul va fi caracterizat de schimbări substanţiale ca urmare a digitalizării şi a concurenţei, ceea ce va duce la reducerea numărului de bănci şi de sucursale şi o presiune tot mai mare pe venituri, inclusiv prin eliminarea unor comisioane şi taxe.
Potrivit studiului “European Retail Banking Radar” realizat de A.T. Kearney în 2019 (care analizează evoluţia băncilor din Europa în ultimii 10 ani), 1 din 10 bănci va dispărea în decursul următorilor 5 ani, acest lucru fiind de aşteptat cu atât mai mult în România, ce prezintă un sistem bancar fragmentat.
”Băncile mici, cu mai puţin de 1 milion de clienţi, se confruntă cu presiuni extrem de mari în ceea ce priveşte eficienţa, raportul dintre costuri şi venituri fiind cuprins între 60-65% cel puţin, sau cu 10-15 puncte procentuale mai mult decât băncile mai mari. (Este interesant că băncile foarte mari, cu peste 11 milioane de clienţi, se confruntă cu aceeaşi situaţie ca şi băncile foarte mici)”, se arată în analiza companiei de consultanţă.
Un alt risc cu care se vor confrunta băncile europene vine din presiunea asupra veniturilor, care se va intensifica, în timp ce creşterea veniturilor din dobânzi va ajunge în curând să stagneze.
Şi, cântărind mai puţin asupra balanţei de profit şi pierdere a băncilor, taxele şi comisioanele sunt, de asemenea, presate de aşteptările crescânde ale serviciilor bancare „gratuite” (ex. conturi).
”Ne aşteptăm ca cel puţin 15% dintre taxele nete şi comisioane să fie în pericol (fără inovaţie şi o performanţă mai bună în furnizarea de produse şi servicii cu valoare adăugată pe care clienţii le consideră relevant de achiziţionat). Această presiune provine şi din creşterea concurenţei din partea neobăncilor, dar şi din concurenţa rigidă dintre băncile tradiţionale pentru a-şi apăra baza de clienţi”, spun analiştii.
Potrivit studiului, odată cu dezvoltarea digitalizării produselor şi serviciilor bancare, între 30-70% din sucursalele actuale ale băncilor ar putea dispărea în următorii 5 ani, pe măsură ce tot mai mulţi clienţi migrează către canalele digitale / la distanţă.
AT Kearney estimează că băncile vor trebui să se concentreze pe patru domenii principale pentru a rezista pe piaţă: transformarea digitală, transformarea sucursalelor, modificarea ofertei şi transformarea angajaţilor.
”Cei care vor căuta să evolueze treptat… vor dispărea. Anii următori nu vor mai fi despre evoluţie, ci mai degrabă despre revoluţie”.
Astfel, din punct de vedere al veniturilor, băncile trebuie să vizeze tot mai mult generaţiile tinere, rămânând totuşi relevante şi pentru cele mai în vârstă.
Din punct de vedere al costurilor, trebuie să devină mai adaptabile, mai automatizate şi, în curând, să realizeze trecerea de la sisteme IT bancare vechi de zeci de ani la soluţii mai noi
”Băncile care vor oferi produse şi servicii cu valoare adăugată mai mare (şi vor putea să le monetizeze) vor supravieţui. Cele care nu vor proceda astfel, vor dispărea. Nu mai există loc pentru a suporta o încetinire economică viitoare doar prin reducerea costurilor. Pentru a avea succes în acest sens, o bancă poate adopta două abordări, ambele care pot fi valabile în contextul potrivit: (a) abordarea primului / inovatorului sau (b) abordarea rapidă, imitând ceea ce fac competitorii, însă mai bine. Cheia este „a face mai bine” – să imităm mâine ceea ce fac ceilalţi (precum neobancile) astăzi nu va fi suficient şi, încă odată, acele bănci nu vor supravieţui”.
La nivelul sistemului bancar românesc lucrurile stau bine, dar nu pentru toată lumea. Din cele 34 de bănci, primele şase aveau la final de 2018 o cotă de piaţă de circa 70% (active, circa 68% împrumuturi) şi au preluat peste 80% din profiturile sistemului bancar. Toate cele 6 bănci de top (cu excepţia BCR) au depăşit media piaţei a creşterii anuale nete din 2015 până în 2018, cu o creştere anuală a venitului total de aproape două cifre.
-
Povestea celor doi prieteni care au creat unul dintre cei mai mari jucători de piaţa de multi-level marketing
Jay Van Andel s-a născut pe 3 iunie 1924 în Grand Rapids, Michigan, în familia lui James şi a Petronillei Van Andel. Părinţii săi, de origine olandeză, imigraseră în America în anul 1909. El a urmat cursurile Universităţii Calvin, absolvind totodată şi Şcoala de Business Pratt din Kansas. În timpul celui de-al doilea război mondial, antreprenorul a servit ca ofiţer în Forţele Aeriene ale Armatei Statelor Unite.
În primăvara anului 1951 Van Andel a cunoscut-o pe Betty Jean Hoekstra, cu care s-a căsătorit un an mai târziu, pe 16 august. Cei doi au fondat, în 1996, Van Andel Institute, dedicat cercetărilor pentru diverse boli.
Van Andel a intrat în lumea antreprenoriatului în 1949, alături de un fost coleg de facultate, Marvin DeVos. Pe 9 noiembrie 1959, ei au început un business de tip multi-level marketing, sub numele de American Way Association.
Richard Marvin DeVos s-a născut pe 4 martie 1926 în Grand Rapids, Michigan, în familia lui Ethel Ruth şi a lui Simon Cornelius DeVos. În paralel cu activitatea antreprenorială, el a scris şi o serie de cărţi, printre care Compassionate Capitalism, Hope From My Heart: Ten Lessons For Life, în care a descris experienţa unui transplant de inimă pe care l-a suferit în 1997, urmat de alte două operaţii, iar în 2014 şi-a scris memoriile într-o carte intitulată Simply Rich. DeVos a deţinut şi cinci echipe de baschet, printre care Orlando Magic, pe care a cumpărat-o în 1991 cu 85 de milioane de dolari. În 2012, revista Forbes l-a numit a 60-a cea mai bogată persoană din SUA, cu o avere estimată la 5,1 miliarde de dolari. DeVos a avut patru copii: Dan, Richard Jr., Cheri şi Doug. El şi soţia sa au fost cunoscuţi pentru actele filantropice din domeniul educaţiei, sănătăţii, artelor şi istoriei, în acest sens ei deschizând o serie de centre de cercetare, educaţie şi sport.
În 1960 a fost deschisă prima clădire de birouri a companiei, antreprenorii luând totodată decizia de a schimba numele businessului în Amway Sales Corporation. În acelaşi an, cei doi au achiziţionat o cotă de 50% din compania Atco Manufacturing Company din Detroit, schimbându-i numele în Amway Manufacturing Corporation; în 1964, Amway Sales Corporation, Amway Services Corporation şi Amway Manufacturing Corporation s-au contopit, formând Amway Corporation.
Compania şi-a început expansiunea internaţională în 1962, deschizând un birou în Ontario, Canada, intrând apoi în Australia (1971), Europa (1973), Asia (1974) şi Africa (1997). În 2018, Forbes a clasat Amway pe locul 42 în topul celor mai mari companii private (nelistate la bursă) din SUA, businessul ocupând, în acelaşi an, primul loc în topul primelor 100 cele mai mari companii, realizat de Direct Selling News.
Van Andel a murit în anul 2004, iar DeVos a murit pe 6 septembrie 2018, în Ada, Michigan, la vârsta de 92 de ani.
Prezentă în peste 100 de ţări, compania Amway a înregistrat anul trecut venituri de 8,8 miliarde de dolari.
-
BRD, a treia bancă după active, a încheiat primele nouă luni cu un profit net de 1,2 mld.lei, în creştere cu 11%, la venituri bancare de 2,3 mld.lei, în urcare cu 8,5%
BRD SocGen (simbol bursier – BRD), a treia cea mai mare instituţie de credit locală după active, a înregistrat în primele nouă luni ale anului venituri nete bancare de 2,39 miliarde lei, în creştere cu 8,5%, şi un profit net de 1,2 miliarde lei, cu 11% peste nivelul din perioada similară a anului trecut, potrivit raportului financiar al băncii.
“Primele noua luni ale anului 2019 au fost dinamice din punct de vedere comercial. Prin intensificarea creditarii atat pe segmentul retail, cat si pe cel corporate, ne-am pastrat angajamentul de finantare a economiei romanesti in mod responsabil, printr-o oferta imbunatatita si echilibrata. Evolutia activitatii pe piata fondurilor mutuale a fost, de asemenea, remarcabila, in linie cu strategia noastra de a surprinde potentialul pietei solutiilor alternative de economisire. In acelasi timp, am continuat implementarea modelului nostru de afaceri “phygital”, ce combina experienta digitala superioara si expertiza umana”, a declarat Francois Bloch, Director General al BRD Groupe Societe Generale.
Valaorea activelor băncii a crescut cu 2,2% faţă de septembrie 2018, la 54,1 miliarde lei.
Portofoliul total de credite s-a majorat la finele lunii septembrie cu 2,9%, la 29 miliarde lei, în timp ce depozitele totalizau 44 miliarde lei, în urcare cu 0,9%. Reţeaua de sucursale includea 674 unităţi, cu 71 mai puţine decât în septembrie 2018.
La nivelul Grupului BRD, veniturile nete s-au majorat cu 6,9%, la 2,44 miliarde lei, iar profitul net cu 7,4%, la 1,2 miliarde lei, susţinut de generarea solida de venituri şi de un cost al riscului pozitiv.
BRD avea o cotă de piaţă de 12% în funcţie de totalul activelor la 31 decembrie 2018.
Soldul creditelor nete ale Grupului, inclusiv creanţele din leasing, s-a majorat cu 3,8%, la 31,2 miliarde lei, graţie ambelor segmente, retail şi corporate. Creditele imobiliare si de consum au stat la baza creşterii pe segmentul retail, care a ajuns la +2,8% în termeni anuali. Avansul creditelor corporate a fost sustinut de creditele pentru companii mari şi de finantarea de leasing.
Valoarea finantarilor noi de leasing a crescut cu 36% faţă de primele nouă luni din 2018, sub impulsul cererii atât din partea companiilor mici, cât şi a IMM-urilor.
Depozitele clientelei au fost relativ stabile faţă de aceeasi perioadă a anului trecut, cu un avans de 0,9%, la 43,9 miliarde lei.
Per total, Grupul BRD si-a imbunatatit performanta operationala de-a lungul anului, rezultatul operational brut atingand 1.260 milioane RON fata de 1.185 milioane RON in primele noua luni din 2018, in crestere cu 6,4% (+9,2%, excluzand contributia la Fondurile de Garantare a Depozitelor si de Rezolutie). Indicatorul cost/venit a atins 48,5% in primele noua luni din 2019 si a fost relativ stabil in comparatie cu primele noua luni din 2018. Excluzand cheltuielile reglementare mentionate mai sus, indicatorul cost/venit s-a imbunatatit cu 1,2 puncte procentuale in comparatie cu perioada similara a anului trecut.
Profilul de risc a continuat să fie solid, reflectat în scăderea ratei creditelor neperformante cu 1,8 puncte procentuale, la 4% la finalul lunii septembrie 2019, de la 5,8% la finalul lunii septembrie 2018, inglobând rezultatul operaţiunilor de ştergere de creanţe depreciate, precum si performanţa solidă a activităţii de recuperare din portofoliile de credite neperformante.
In plus, gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante a crescut la 74,1% la finalul lunii septembrie 2019, de la 73,1% la finalul lunii septembrie 2018 (rata de acoperire NPL la nivelul bancii).
Indicatorul credite nete/depozite a atins 66,9% la 30 septembrie 2019 (de la 63,8% la 31 decembrie 2018 si 65,6% la 30 septembrie 2018) pentru Banca si 71,0% pentru Grup (de la 67,2% la 31 decembrie 2018 si 69,0% la 30 septembrie 2018), fiind incluse si creantele din leasing financiar.
-
Gral Medical, venituri în creştere cu 12% în primele nouă luni din 2019, până la 120 mil. lei
Gral Medical, al şaselea jucător din piaţa privată de sănătate, controlat de antreprenorul Robert Şerban, a înregistrat venituri de 120 mil. lei în primele nouă luni din 2019, în creştere cu 12% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit unui comunicat de presă al companiei.
În 2019, Gral Medical a investit 6 mil. euro în două spitale oncologice la Piteşti şi Bucureşti.
„Vom încerca să ne menţinem ritmul de creştere a investiţiilor, dar în acelaşi timp cu rentabilizarea celor demarate deja. Este mult mai greu să aduci şi să implementezi ceva nou pe piaţa serviciilor medicale, dar pe termen mediu şi lung acest lucru va duce la o creştere durabilă a business-ului“, a spus Robert Şerban, acţionar Gral Medical.
Creşterea din primele nouă luni din an a fost determinată de segmentul oncologic, nişa pe care a pariat antreprenorul Robert Şerban, dar şi divizia de laboratoare, Gral deţinând în prezent 15 astfel de centre.
Targetul Gral pentru 2019 este să atingă pragul de 35 mil. euro venituri (166 mil. lei).
Compania a mizat pe nişa de oncologie şi analize de laborator, raportând afaceri de 125 mil. lei în 2018, în creştere cu 16% faţă de anul anterior.
Cei mai mari trei jucători de pe piaţa serviciilor medicale private sunt MedLife, Regina Maria, Medicover. Piaţa serviciilor medicale private, estimată la peste 7 miliarde de lei anual, continuă să fie un sector efervescent, iar jucătorii privaţi se dezvoltă prin achiziţiile unor companii de talie mica sau medie, care nu pot rezista pe piaţă.
-
Antreprenorul care, pornind de la repararea de televizioare şi radiouri, a fondat o companie de miliarde de dolari
Cu toate că şi-a dorit să devină un atlet de renume, Ken Xie Şi-A conturat cariera într-un domeniu total diferit de lumea sportului şi anume antreprenoriatul în industria securităţii cibernetice. Astfel, în urmă cu aproape două decenii, el a pus bazele Fortinet, o companie cu venituri anuale de 1,8 miliarde de dolari.
Ken Xie s-a născut şi a crescut în China. Dintotdeauna a fost pasionat de sport, dar şi de inginerie electrică, aşa că, ori de câte ori avea ocazia, repara televizoare şi radiouri. Cu toate că a vrut să urmeze o carieră în atletism, părinţii săi, profesori la universitatea Tsinghua, au insistat să urmeze un master la o facultate de renume. Astfel, după ce a absolvit cursurile de licenţă şi master ale Universitatăţii Tsinghua în inginerie electrică, ulterior s-a înscris la cursurile unui program de master în acelaşi domeniu, în cadrul Universitatăţii Stanford.
În 1993, Xie a fondat o companie de securitate cibernetică, Systems Integration Solutions (SIS). Trei ani mai târziu a construit prima aplicaţie de reţele virtuale (VPN), bazată pe limbajul de programare ASIC. În acelaşi an, dându-şi seama de limitările serviciilor de firewall instalate pe cele mai multe calculatoare şi servere, a dezvoltat NetScreen Technologies, o altă firmă de securitate online, alături de Yan Ke şi Feng Deng. Compania avea să fie achiziţionată în 2004 de multinaţionala Juniper Networks Inc. pentru 4 miliarde de dolari.
În 2000, Xie a părăsit NetScreen pentru a fonda, alături de fratele său, Michael Xie, care profesa ca inginer electric, compania Fortinet. Cei doi au lansat primele produse în mai 2002 şi, până în 2005, businessul înregistrase vânzări de 100 de milioane de dolari, oferindu-şi serviciile pentru birouri din SUA, Canada, Europa şi Asia.
În 2016, Ken Xie a deschis, în cadrul companiei
Academia de Securitate Cibernetică, pentru a veni în întâmpinarea celor interesaţi să se specializeze pe acest domeniu. În iunie 2018, el a achiziţionat Bradford Networks, o firmă de securitate.
Printre titlurile şi recunoaşterile pe care antreprenorul le-a câştigat de-a lungul anilor se numără cel de antreprenorul anului (2006), acordat de EY pentru regiunea Californiei de Nord, şi alegerea sa în 2013 ca membru al Academiei Naţionale de Inginerie. În ianuarie 2019, Xie a participat la discuţiile din cadrul Forumului Economic Mondial (WEF) de la Davos, unde a vorbit despre forţa de muncă din domeniul securităţii cibernetice. În prezent, Ken Xie deţine funcţia de director general al Fortinet, iar fratele său, Michael, este preşedinte şi şef de tehnologie.
Anul trecut, Fortinet a înregistrat venituri de 1,8 miliarde de dolari. În prezent, compania cu sediul în Sunnyvale, California, are peste 6.000 de angajaţi; începând cu 2019, valoarea acţiunilor Fortinet a crescut la 86,79 de dolari, faţă de 17 dolari, valoarea stabilită la oferta publică iniţială din 2009.
Compania a ajuns şi în piaţa locală, în urmă cu 14 ani, prin intermediul antreprenorului Adrian Danciu, care a dezvoltat prezenţa businessului şi în Balcani şi în regiunea adriatică, preluând ulterior administrarea afacerile Fortinet în Europa de Sud-Est.