BusinessMagazin

Tag: valori

  • Stefan Vanoverbeke, CEO / Ikea România, Serbia, Slovenia, Croaţia: “Ascultă-i pe ceilalţi şi aminteşte-ţi că nu deţii adevărul absolut, fii deschis şi rămâi curios şi pasionat în activitatea ta, rămâi fidel valorilor tale.”

    Carte de vizită
    ¶ Are o diplomă de licenţă în inginerie civilă şi o diplomă de master în ştiinţe sociale obţinute în cadrul Universităţii Catolice din Leuven (Belgia)
    ¶ Lucrează în cadrul companiei suedeze din anul 2000, fiind ales în funcţia de conducere a subsidiarei locale în urmă cu trei ani
    ¶ Anul trecut, Ikea România a avut venituri de 586 milioane de lei,
    24,2 milioane de lei profit şi 691 de angajaţi, ocupând locul al treilea în topul celor mai mari jucători din industria mobilei 

  • Antreprenoarea din România cu afaceri de peste 100 de milioane de lei şi 1.200 de angajaţi: ”Vindem în 50 de ţări şi nu mai facem faţă cererii”

    Carte de vizită
     A absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi în 1983, iar primul job a fost acela de contabil

     Un prag important pentru Doina Cepalis a fost în 2000, când a cumpărat o fabrică de in din Paşcani cu 600 de angajaţi şi o tehnologie din anii ’50, îndeplinindu-şi astfel visul de a conduce propriul business

    În 2007, cu un capital de 10.000 de euro, a pus bazele companiei producătoare de sisteme de siguranţă şi scaune auto pentru copii Te-Rox Prod

     Printre cele mai mari satisfacţii profesionale se numără cifra de afaceri a businessului, de peste 30 de milioane de euro anual, dar şi momentele când este felicitată de clienţii companiei

    CITITI POVESTEA DOINEI CEPALIS 

  • Cum funcţionează bursa de valori?

    Ce este bursa de valori?
     
    Înainte de a vedea în detaliu cum funcţionează practic bursa de valori, să înţelegem exact ce înseamnă acest termen.

    Pur şi simplu, bursa de valori este o piaţă în care vindeţi şi cumpăraţi valori mobiliare şi mărfuri.

    De la înfiinţare şi până în anii 1980, bursa de valori s-a referit la locurile fizice în care tranzacţiile erau efectuate la licitaţie. Bineînţeles, astăzi nu mai este cazul: bursa de valori a devenit integral o piaţă electronică.

    Tipuri de pieţe bursiere

    Bursa de valori include diferite pieţe bursiere, care sunt definite fie în termeni de active, fie în termeni de instrumente financiare.

    În ceea ce priveşte activele, există numeroase pieţe, fiecare cu particularităţile sale, ca de exemplu:

    • Piata de acţiuni,
    • Piaţa de mărfuri,
    • Piaţa valutară, zisă Forex,
    • Piaţa de indici.

    În ceea ce priveşte instrumentele financiare, vorbim, de exemplu, despre:

    • Piaţa futures,
    • Pieţele spot,
    • Piaţa instrumentelor financiare derivate.

    De asemenea, există piaţa primară şi piaţa secundară. Piaţa primară se referă la valorile mobiliare emise pe piaţă pentru prima dată, iar pe piaţa secundară se tranzacţionează titluri care au la activ cel puţin o lansare pe bursă.

    Actorii bursei de valori

    Funcţionarea bursei se bazează pe prezenţa a diverşi actori, care pot fi clasificaţi după cum urmează:

    1. Emitenţii,

    2. Investitorii,

    3. Intermediarii,

    4. Autorităţile de reglementare.

    Să începem cu emitenţii. Aceştia sunt entităţile care emit valori mobiliare pe pieţele bursiere. Emitenţii pot fi companii care urmăresc să atragă finanţare sau state care doresc să îşi refinanţeze datoria.

    Aceste valori mobiliare emise sunt apoi achiziţionate de investitori. Aceştia pot fi persoane fizice, companii sau fonduri de investiţii.

    Aceste emisiuni şi achiziţiile de valori mobiliare sunt efectuate cu ajutorul intermediarilor:

    • Companiile operatori de sistem, de exemplu Euronext, care operează bursele de valori de la Paris, Lisabona, Bruxelles şi Amsterdam,
    • Furnizorii de servicii de investiţii  – bănci sau brokeri – care transmit şi procesează ordinele pe pieţe,
    • Agenţii de compensare, care transferă titlurile de valoare către investitori şi plătesc sumele datorate emitenţilor.

    În final, piaţa bursieră este funcţionează sub supravegherea autorităţilor de reglementare, cum ar fi ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiara) pentru România sau FCA (Financial Conduct Authority) pentru Anglia. Misiunea ASF este:

    • Protecţia economiilor investite în produse financiare,
    • Informarea investitorilor,
    • Funcţionarea corectă a pieţelor financiare.
    Funcţionarea bursei de valori în 5 etape
     
    Pentru a înţelege corect cum funcţionează piaţa bursieră, putem rezuma activitatea sa în 5 etape:
     
    1. Companiile sau statele emit titluri de valoare,
    2. Investitorii cumpără aceste titluri de valoare,
    3. Furnizorii de servicii de investiţii procesează ordinele pe pieţe,
    4. Agenţii de compensare asigură transferurile de titluri şi plăţile,
    5. Autorităţile de reglementare controlează pieţele şi protejează investitorii.
     
    Cum să investiţi pe bursa de valori?
     
    Acum, când înţelegeţi cum funcţionează concret bursa de valori, să vedem cum să investim în pieţe.
     
    Internetul a contribuit în mare măsură la generalizarea tranzacţionării online, investiţia în piaţa de valori fiind acum accesibilă tuturor. Nu aveţi nevoie decât de următorul echipament:
     
    ● O conexiune decentă la Internet,
    ● Un computer, tabletă sau smartphone,
    ● O platformă de tranzacţionare,
    ● Un broker pe bursă.
     
    În zilele noastre, conexiunea la internet şi un computer sau un smartphone, fiind bunuri de larg consum, mai mult ca sigur le aveţi deja.
     
    O platformă de tranzacţionare, nu este altceva decât un software care vă va permite să emiteţi ordinele pe pieţele bursiere şi care poate fi descărcată rapid şi gratuit.
     
    Brokerul este intermediarul la care veţi deschide un cont de tranzacţionare pentru a vă depune capitalul şi pentru a vă primi câştigurile.
    Cum să vă alegeţi brokerul bursier?
     
    După cum deja v-aţi dat seama, vă veţi încredinţa fondurile de tranzacţionare brokerului pe care îl veţi alege. Prin urmare, este de dorit să fie ales cu atenţie, deoarece escrocheriile sunt, din păcate, comune pe Internet.
     
    Pentru a vă asigura că alegeţi un broker serios şi de încredere, trebuie să aveţi în vedere următoarele: 
     
    ● Verificaţi dacă brokerul dvs. este reglementat de o autoritate de reglementare, cum ar fi ASF sau FCA, 
    ● Verificaţi că brokerul dvs. nu figurează pe lista neagră de la ASF.

  • Mihai Marcu, preşedinte executiv şi acţionar MedLife – premiat la GALA CEO AWARD 2018 – VIDEO

    Carte de vizită
    ¶ A absolvit Facultatea de Matematică a Universităţii din Bucureşti, iar pe cartea sa de muncă, la primul job are descrierea „lucrător bancar”
    ¶ A făcut de toate, după cum el însuşi spune: a avut şi o moară, o brutărie, un bar, a lucrat în taximetrie, marochinărie
    ¶ În 2004 a preluat frâiele MedLife, companie înfiinţată de mama sa în 1996 şi care a devenit liderul local al pieţei serviciilor medicale private, cu o cifră de afaceri consolidată
    de 623 milioane de lei şi
    3.400 de angajaţi
    ¶ MedLife s-a listat la Bursa de Valori din Bucureşti în decembrie 2016
    ¶ Printre pasiunile lui Mihai Marcu se numără sailingul şi târgurile de antichităţi

  • 14 ani în care am încercat „să îmblânzim“ Excelul

    Nu am putut să nu mă întreb – asta avea să fie activitatea mea de atunci încolo? La fel ca mulţi alţii, credeam pe atunci că presa de business, economică, ar fi „aridă”, împânzită cu cifre. Aveam şi eu să aflu cu Business MAGAZIN că cifrele din Exceluri sunt cele mai frumoase atunci când reuseşti să desluşeşti povestea din spatele lor. Am atenuat „şocul cifrelor” în aceeaşi săptămână: în drum spre muncă, în fosta parcare Ciclop dintre Piaţa Romană şi Universitate, „nişte băieţi” vindeau biciclete Pegas. Votul de încredere acordat de Dorin Oancea, coordonatorul de atunci al revistei, şi transformarea subiectului cu care m-am întors în redacţie într-unul de copertă m-au ajutat să înţeleg fascinaţia poveştilor din spatele cifrelor şi modul în care acestea sunt repere ale succesului în business. Am înţeles atunci unul dintre principalele roluri ale revistei – cel de „căutător de talente” în lumea businessului. În cei şase ani şi trei luni în care am continuat să lucrez aici, am observat cum „Bicicletele Pegas din zodia Capitalismului”, cum am intitulat atunci articolul despre Atelierele Pegas, au evoluat de la investiţia de 70.000 de euro, bani strânşi de la părinţi şi prieteni, la un business „serios“, cu investiţii de la Iulian Stanciu şi planuri pentru deschiderea unei fabrici, cum îmi povestea în primul interviu Andrei Botescu, care voia încă de pe atunci să depăşească producţia de altădată de la Tohan de 14.000 de biciclete pe an.


    Primul număr al revistei însă, scris de Dorin Oancea, publicat la începutul lui octombrie 2008, oferea un răspuns la o întrebare validă şi astăzi, relevant în continuare pentru atenţia cu care Business MAGAZIN a realizat radiografia economiei locale: Cât costă România? Articolul prezenta situaţia domeniului public al statului. Fondatorul Microsoft, Bill Gates, ar fi putut cumpăra întreaga zestre a statului român, la valoare de inventar – aceasta era concluzia la care a ajuns Businesss MAGAZIN după ce a analizat aproape 12.000 de pagini ale declaraţiei de avere a României.
    De atunci, Business MAGAZIN a publicat mii de poveşti, analize de afaceri, fenomene interne sau internaţionale. A încercat mereu să aducă politicul cu picioarele pe pământ, a fost o sursă de inspiraţie pentru cei care vor să realizeze ceva şi să se realizeze, a scris despre tineri antreprenori care au construit afaceri şi au făcut bani buni, a scris despre români care conduc afaceri din străinătate, dar şi despre expaţi care au ales România pentru dezvoltarea lor – şi, de cele mai multe ori, a familiilor lor.

    De asemenea, de-a lungul anilor, sub umbrela Business MAGAZIN, nume ce a pornit la drum ca o revistă, am dezvoltat şi alte produse – cataloagele anuale – 100 Tineri Manageri de Top, 100 cei mai admiraţi CEO, Cele mai puternice femei din business, Cele mai inovatoare companii din România, am organizat conferinţe, dezbateri şi gale. Poveştile Business MAGAZIN nu au cum să lipsească din mediul online. De 9 ani, site-ul revistei facilitează accesul cititorilor la subiectele pe care le dezvoltăm în print, dar şi la cele mai importante ştiri ale zilei. Din 2010, revista Business MAGAZIN este prezentă şi pe Facebook, iar de un an prezentăm lumea din ce în ce mai alertă a businessului şi în formate video. Totuşi, indiferent de proiectele derulate, menţinem filosofia ilustrată de Dorin Oancea într-unul din materialele sale: „Jurnalismul  nu este pe hârtie sau online – este despre cum îţi respecţi interlocutorul şi cititorul despre normalitatea unei societăţi”.
    Dacă în septembrie 2004 redacţia Business MAGAZIN scria primul material la ultimul etaj al unei clădiri de birouri din strada Tudor Arghezi, în spatele Teatrului Naţional, şi număra 15 oameni, între timp birourile redacţiei s-au schimbat de vreo cinci ori, iar echipa, cel puţin pe atât. Suntem mai puţini şi avem mai multe proiecte ca niciodată, însă ne asumăm să continuăm proiectul ambiţios început de predecesorii noştri.
    ​După Laurenţiu Ispir, Mona Dîrţu, Ionuţ Bonoiu, Dorin Oancea şi Ioana-Mihai Andrei, preiau, împreună cu talentaţii (şi workaholicii mei colegi), misiunea de a îmblânzi în continuare Excelul.

    Vă mulţumim că sunteţi alături de noi!

  • Noi REGULI de circulaţie pentru şoferi! Se schimbă LEGILE pentru prioritate! Cui va trebui să daţi prioritate de acum

    Proiectul legislativ completează OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice în sensul în care autovehiculele aparţinând „Băncii Naţionale a României care efectuează şi însoţesc transporturile de valori” primesc dreptul de utilizare în trafic a luminii albastre ca semnal special de avertizare luminos.

    Potrivit OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, „semnalele speciale de avertizare luminoase sunt emise intermitent de dispozitivele de iluminare montate pe autovehicule”, iar „lumina albastră obligă participanţii la trafic să acorde prioritate de trecere”.
     
    „Iniţiativa legislativă îşi propune îmbunătăţirea unor aspecte privind asigurarea securităţii transportului de valori al Băncii Naţionale a României. Prin modificările propuse se doreşte recunoaşterea coloanei de transport special şi interzicerea interpunerii altor autovehicule între cele care alcătuiesc coloana, posibilitatea efectuării în siguranţă a unor manevre specifice pentru evitarea producerii unor situaţii deosebite în timpul deplasării, precum şi descurajarea unor atitudini agresive din partea unor persoane care tulbură ordinea publică”, se arată în expunerea de motive a proiectului de modificare a OUG 195/2002.
     

  • Indicele principal al Bursei de Valori Bucureşti ajunge pentru prima oară la 15 companii

    Comisia Indicilor a aprobat, în şedinţa din 3 septembrie, includerea companiilor Sphera Franchise Group (simbol bursier SFG) şi Purcari Wineries (simbol bursier WINE) în indicele principal al pieţei, BET, şi BET-TR, indicele care include şi dividendele acordate de companiile din BET. Este pentru prima dată în istoria pieţei locale de capital când aceşti indici vor include 15 societăţi. Modificările vor fi aplicate începând cu data de 24 septembrie.

    „Investitorii au fost pregătiţi pentru o astfel de măsură încă de luna trecută, când am anunţat că indicii BET şi BET-TR vor putea include un număr mult mai mare de companii. Odată cu extinderea la 15 companii, investitorii au parte de o diversificare îmbunătăţită în ceea ce priveşte companiile incluse în aceşti indici, care oferă astfel un nivel diminuat al riscului sectorial încorporat în cei doi indici”, a spus Adrian Tănase, CEO al Bursei de Valori Bucureşti.

    „Două noi domenii de activitate ancorate puternic în economia naţională şi care contribuie intens la dezvoltarea şi creşterea economică a României sunt de acum reprezentate în indicele principal al BVB, care devine o bursă tot mai deschisă oportunităţilor şi diversificării”, a declarat Lucian Anghel, Preşedintele Consiliului de Administraţie al BVB.

    Acţiunile Sphera Franchise Group, unul dintre cei mai importanţi operatori din domeniul foodservice din România, au intrat la tranzacţionare la BVB pe 9 noiembrie 2017, cu simbolul bursier SFG. Compania care administrează restaurante sub brandurile KFC, Pizza Hut şi Taco Bell a devenit astfel primul operator din domeniul foodservice listat la BVB.

    Acţiunile Purcari Wineries, producător de vin de top din Europa Centrală şi de Est, au început tranzacţionarea pe piaţa principală a BVB, sub simbolul WINE, pe 15 februarie 2018. Purcari este prima companie din Republica Moldova care s-a listat la BVB. Grupul Purcari este unul din cele mai mari grupuri vinicole regionale, cu peste 1.000 de hectare de viţă de vie în gestiune şi cu o reţea de exporturi care acoperă peste 30 de ţări.

  • Fondul Proprietatea a raportat la şase luni un profit net neauditat de 789,8 milioane de lei

    Fondul Proprietatea precizează că principalul factor care a contribuit la profitul înregistrat în primele şase luni ale anului 2018 a fost venitul brut din dividende în valoare de 532,6 milioane de lei şi câştigul net aferent participaţiilor la valoarea justă prin profit sau pierdere în sumă de 293,9 milioane de lei, în principal aferent OMV Petrom SA, ca urmare a evoluţiei pozitive a preţului acţiunii acestei companii în cursul perioadei (195,4 milioane de lei, creştere a preţului acţiunii de 12,1% comparativ cu 31 decembrie 2017).

    Capitalurile proprii au fost de 9,781 miliarde de lei la 30 iunie 2018, în scădere cu 9,4% comparativ cu valoarea de la 31 decembrie 2017 de 10,790 miliarde de lei.

    Fondul a raportat la 29 iunie 2018 o valoarea a activului net de 9,78 miliarde de lei şi o valoare a activului net pe acţiune („VAN pe acţiune”) de 1,3294 de lei (un randament pozitiv al VAN pe acţiune de 13,1% comparativ cu 31 decembrie 2017).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Digi Communications la 6 luni: Veniturile au crescut cu 4,8%, până la 475,8 milioane de euro

    Veniturile Digi Communications (cu excepţia veniturilor între segmente şi alte venituri) pentru perioada de şase luni încheiată la 30 iunie 2018 au fost de 475,8 milioanede euro, faţă de 454 milioane de euro pentru perioada de sase luni încheiată la 30 iunie 2017, o creştere de 4,8%.

    În România, veniturile pentru perioada de trei luni încheiată la data de 30 iunie 2018 au fost de 170,3 milioane de euro, o creştere de 4%, comparativ cu 163,8 milioane de euro pentru perioada similară dn 2017.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro