Tag: vaci

  • Un fermier român vrea să facă un EXPERIMENT SOCIAL: „ Pe scurt, plec de la premiza că în România populaţia rurală NEOCUPATĂ poate fi personificată printr-un personaj al lui Ion Creangă, leneşul care zice: “da’ muiaţi is posmegii?”

    „Pentru că există un mit că în România există multă sărăcie, iar un proverb chinez zice că “unui flamand nu-i da în fiecare zi câte un peşte, ci mai bine dă-i azi o undiţă”, m-am gândit să fac un experiment social, chiar dacă e pretenţios spus. Pe scurt, plec de la premiza că în România populaţia rurală NEOCUPATĂ poate fi personificată printr-un personaj al lui Ion Creangă, leneşul care zice: “da’ muiaţi is posmegii?” şi îşi merită soarta. Căci cine-i capabil, chiar dacă nu deţine personal un capital de producţie mare (teren agricol, utilaje, animale), ori munceşte sezonier prin Europa, ori şi-a făcut deja un rost bun la el acasă. Sunt curios dacă mă înşel, adică dacă mai există în ţară asta oameni săraci dar cu dorinţa şi voinţă de a evolua, prin muncă cinstită şi învăţare.

    Am cinci vaci tinere, gestante, un grajd cu pod şi fânărie, stoc de furaje pentru iarna asta, camera îngrijitor, bucătărie, etc. Dacă ştiţi pe cineva care este interesat de a prelua acest capital de producţie, să-l gestioneze corect, în condiţiile în care îi dau inclusiv subvenţiile aferente celor cinci văcuţe şi îi asigur desfacerea, la poarta fermei, pentru tot ce produce: lapte, viţei, gunoi de grajd, la preţul pieţei locale, vă rog să-l informaţi de această oportunitate. Pur şi simplu îl împroprietaresc, însă nu cu documente, cel puţin nu din prima zi. Trebuie întâi să dovedească, prin fapte, că merită.

    Mă ofer să-l învăţ, dacă doreşte, contabilitate primară, legislaţie specifică, operare pe calculator, pe scurt vreau să ajut un om de pe o poziţie socială inferioară să devină un manager de fermă. Nu am nevoie de “cioban”, de “văcar”, ci de un om care vrea să înveţe şi să devină mai bun în domeniul zootehnic. Eu vreau să mă dedic mai mult şi să devin mai bun în domeniul creşterii vacilor de carne, fiindcă am şi 20 de capete de Angus, pe care nu pot să le exploatez corect din punct de vedere tehnologic, fiindcă sunt singur la muncă în toată exploataţia şi m-am gândit că, decât să dau cele cinci vaci la abator, mai bine ajut un om, sau chiar o familie cu copii, să poată trăi bine din muncă lor, cu mintea lor. Credeţi că sunt prea visător?”, a scris Laurenţiu Ichim, într-o postare pe grupul Fermierul român de pe Facebook. 

  • Traseul peştelui din supermarket: “Peştele prins la câţiva kilometri de coasta de nord a Scoţiei a văzut China, Coreea de Sud şi probabil încă vreo două ţări”

    Chris Elliott a crescut la o fermă din ţinutul Antrim. „Toţi din Irlanda au ferme”, râde el. „Este obligatoriu. Muţi dintre noi au rădăcini rurale.“ La ferma din Antrim, din apropierea oraşului cu acelaşi nume, sunt „câteva vaci de lapte, câteva vaci de carne, culturi de cartofi şi de căpşuni şi zmeură. Ceva destul de tipic”. La început interesat de biologia marină, Elliott s-a ocupat apoi de ştiinţele veterinare. „La sfârşitul anilor 1980 şi începutul anilor 1990 era acel interes pentru folosirea incorectă a medicamentelor pentru animale – şi eu am devenit foarte interesat“. A lucrat timp de 20 de ani la Serviciul de Ştiinţe al Irlandei de Nord, o agenţie guvernamentală, înainte de a ajunge la Universitatea Reginei din Belfast ca profesor în siguranţa alimentară.

    Când familia are fermă, ştii sigur de unde vine mâncarea. Elliott crede că provenienţa alimentelor va sta la rădăcina viitorului mare scandal privind consumul alimentar din Marea Britanie.“ La un moment dat vei afla că ceva ce credeai că este produs în Marea Britanie este adus din afară – vei fi şocat.“

    Apoi, este peştele. „Norvegia şi Rusia domină industria mondială a pescuitului – au investit masiv şi au construit un număr mare de vapoare-fabrici. Acum, ce se întâmplă cu peştele?” (Lui Elliott îi plac întrebările retorice.) „Ce fac ei se cheamă «C şi M», adică taie capul peştelui şi îi scot maţele. Apoi duc peştii în altă ţară. Cea mai mare parte a operaţiunilor de tranşare se întâmplă în China deoarece acolo angajează zeci de mii de femei ca să taie peştele – femeile sunt mai bune la făcut file decât maşinile, şi sunt mai ieftine“. Apoi peştii sunt îngheţaţi în unităţi de 7,5 kilograme şi trimişi în Coreea de Sud, „deoarece are cele mai multe depozite frigorifice din lume”. Au depozite masive, de dimeniunea stadionului Wembley. Cumpărătorii se duc în Coreea de Sud, la fel şi traderii, care cumpără diferite cantităţi din diferite specii pentru a le vinde altor traderi, care vând mai departe către companii.

    După ce peştele este cumpărat sub forma acestor grămezi, se pierde controlul lanţului de aprovizionare. Aşa că „peştele prins la câţiva kilometri de coasta de nord a Scoţiei a văzut China, Coreea de Sud şi probabil încă vreo două ţări. Ce ajunge înapoi în porturile scoţiene este o ladă de 7,5 kilograme de peşte îngheţat despre care ţi se spune că este cod”. Se pot comite multe fraude aici. Elliott le spune „păcatele peştelui marin”:  înlocuirea speciilor, îngroşarea fileurilor cu apă sărată, etichetarea peştelui prins cu năvod ca peşte capturat cu undiţa, notarea incorectă a proporţiilor. „Dacă ne gândim la Marea Britanie, aproape tot peştele procesat care intră în produse gata de consum sau îngheţate vin prin acest lanţ de aprovizionare“.

    Un „obsedat“ de frauda alimentară – aşa se descrie chiar el -, Elliott urmăreşte cu atenţie ce se întâmplă prin lume în legătură cu clima. „Schimbările climatice perturbă sever cererea şi oferta. Spre exemplu în Asia de Sud-Est au fost probleme mari cu recolta de chimion la sfârşitul anului 2014. Chimionul este vândut prin lanţuri de aprovizionare foarte complexe. Este recoltat în diferite ţări din regiune, precum Vietnam şi India, apoi transportat la facilităţi masive de procesare din Turcia – un mare procesator de condimente. Am aflat de oameni care s-au îmbolnăvit în Canada pentru că au consumat chimion. Intraseră în şoc anafilactic. Chimionul fusese mărunţit cu coji de alune. Retailerii mici care vând condimente în cantităţi mai mari pot cumpăra direct din ţara lor de origine  – ceea ce asigură încă o breşă prin care crima organizată poate pătrunde în lanţuri de aprovizionare insuficient reglementate, spune Elliott. El povesteşte că a respins, din teamă, o invitaţie de la un procesator turc pentru vizitarea facilităţilor sale. „Mi-am zis: «Nu cred că mă voi duce pentru că probabil nu mă voi mai întoarce acas㻓. Este o diferenţă între infractorii şi fraudatorii din comerţul cu alimente. „Infractorii sunt chiar proşti şi sunt prinşi. Fraudatorii sunt în general foarte deştepţi şi nu sunt prinşi. În general la fraudatori ne gândim aici“.

  • Noile camere radar. Nici nu vă imaginaţi unde sunt ascunse

    Noile camere radar fixe, adevărate „vaci de muls” pentru oamenii legii, vor fi camuflate în moduri dintre cele mai inedite, poliţia apelând la metode neconvenţionale pentru a-i surprinde pe şoferii care încalcă legea, scrie autoexpert.ro.

    Tonul este dat de Franţa, ţară recunoscută pentru legislaţia strictă şi amenzile uriaşe aplicate pentru nerespectarea codului rutier. De altfel, Hexagonul se laudă şi cu cea mai vastă reţea de camere radar din Europa, numărul acestora depăşind, în 2015, pragul record de 70.000

    Citiţi mai multe pe www.autoexpert.ro

  • DSVSA Sibiu a instituit o celulă de CRIZĂ care face controale zilnice pentru verificarea laptelui

     Purtătorul de cuvânt al Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Sibiu, Ioan Penţea, a declarat luni că angajaţii instituţiei au prelevat 31 de probe de la furajele folosite la fermele de vaci din judeţ, pentru a stabili calitatea acestora şi dacă sunt sau nu pozitive la aflatoxină, dar rezultatele au fost negative.

    “S-au prelevat în acest an 31 de probe de la furaje şi toate au fost în regulă. Nu am avut până în acest moment probleme cu laptele din judeţul Sibiu”, a declarat Ioan Penţea.

    Potrivit acestuia, în judeţul Sibiu există 24 de automate pentru lapte provenit de la diferite ferme, laptele fiind bun de consum.

    “S-au făcut verificări la laptele din automate, dar nu au existat probleme nici la acesta. Toate cele 24 de automate din judeţ sunt funcţionale. La nivelul DSVSA s-a instituit o celulă de criză şi se fac zilnic controale în acest domeniu pentru a evita problemele”, a mai declarat Penţea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A renunţat la 1.200 de vaci din cauza preţurilor la lapte

    Victor Chivu, 54 de ani, un fermier din Conţeşti (Teleorman) care face afaceri în agricultură din 1996, a renunţat în ultimii doi ani la circa 1.200 de vaci ca urmare a preţurilor mici oferite pentru lapte de procesatorul Danone, dar şi ca urmare a incoerenţei legislative în zootehnie. El spune că după şapte ani de afaceri pe piaţa locală a bovinelor a ajuns să piardă în total investiţii de 3 mil. euro. Situaţia fermei lui Victor Chivu este un exemplu relevant pentru dezastrul de pe piaţa locală a bovinelor, un sector unde în ultimii şase ani au dispărut 800.000 de capete, adică animale de circa 1 mld. euro, potrivit calculelor ZF. “O să rămân cu 50 de capete, iar creşterea animalelor o să fie doar un hobby. Din 2008 Danone a început să taie preţul pentru lapte, veneau şi îmi spuneau «ştiţi, domnul Chivu, e criză» şi că nu mai pot să îmi dea 1,8-1,9 lei/litru. Aşa au ajuns să îmi dea 1,15-1,2 lei/litrul de lapte. La ei nu mai e criză atunci când în vând cu 5-6 lei/litrul”, povesteşte Chivu. Reprezentanţii Danone au declarat că preţurile pentru lapte sunt dependente de cerere, ofertă, dar şi de variaţiile sezoniere. Ei nu au dorit să comenteze în niciun fel preţurile oferite fermierilor locali.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Rusia suspendă importurile de porci, bovine şi hrană de origine animală pentru vite din Uniunea Europeană

    Agenţia federală de control veterinar a suspendat temporar importurile din UE de vaci, oi, capre şi porci întrucât, în pofida răspândirii virusului Schmallenberg şi a bolii limbii albastre în UE, nu a primit informaţii detaliate din partea autorităţilor europene privind măsurile luate pentru limitarea epidemiilor şi nici rezultatele unor studii ştiinţifice pe această temă, potrivit RIA Novosti. Agenţia şi-a exprimat îngrijorarea privind lipsa controlului asupra exporturilor din partea ţărilor UE şi încălcarea ocazională a normelor veterinare, legate de exporturile de porci în Rusia.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Cum a reusit Statul sa risipeasca 34 mil. euro pe subventii pentru vaci inexistente

    Hemoragia de bani a fost oprita saptamana trecuta de ministrul
    finantelor, Sebastian Vladescu, care a cerut o alta metoda de
    acordare a banilor, in conditiile in care pana acum toti oficialii
    Ministerului Agriculturii intrebati de ZF de ce fac aceasta risipa
    de bani spuneau ca asa “s-a negociat cu Bruxellesul”.

    Aceasta suma reprezinta aproximativ 10% din suma totala pe care
    Uniunea Europeana a pus-o la dispozitia crescatorilor de bovine cu
    minim trei vaci, care au primit 125 de euro (500 de lei) anual pe
    cap de animal.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Turcia va importa animale din Romania si alte state, pentru a reduce pretul la carne

    Preturile la carne din Turcia sunt cu mult peste cele din
    Europa, a spus Babacan, adaugand ca importurile de carne vor
    continua pana ce preturile vor fi coborate la “niveluri
    rezonabile”, potrivit agentiei de presa Anatolia.

    Preturile carnii de vita au crescut cu 55% in ultimul an, sustin
    reprezentanti ai industriei de profil din Turcia, citati de
    cotidianul turc Hurriyet. Potrivit unui analist, preturile au urcat
    cu doar 36%, iar producatorii locali cer guvernului sa nu le
    afecteze afacerile prin importuri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro