BusinessMagazin

Tag: vaci

  • Şi vacilor le plac gadgeturile. Experimentul inedit prin care o fermă din Rusia a crescut producţia de lapte

    O fermă din Rusia şi-a dotat vacile cu ochelari de Realitate Virtuală pentru a le reduce stressul. Setul pus pe capul vacilor e special conceput pentru anatomia animalelor. Sistemele înfăţişează un câmp de vară de o frumuseţe epică.

    Ministerul Rus al Agriculturii şi Alimentelor citează o cercetare în care se arată legătura dintre experienţele emoţionale şi producţia de lapte şi evidenţiază faptul că, cu cât acestea sunt mai liniştite, cu atât producţia de lapte e mai mare, iar laptele de o calitate mai bună.

    Din testele iniţiale reieşea că acest set de căşti a schimbat clar în bine emoţia generală a cirezii, deci şi-a probat eficienţa.

    Exemple de la fermele de lapte din diferite ţări au arătat că, într-o atmosferă calmă, cantitatea şi calitatea laptelui a crescut în mod remarcabil.

     

  • Cât costă cea mai scumpă şi rară friptură de vită din lume. De ce are aceasta un preţ atât de ridicat?

    Carnea de vită wagyu este unul dintre cele mai scumpe tipuri de carne din lume. Produsă în Japonia şi apreciată pentru gustul său bogat, carnea de vită wagyu de înaltă calitate poate costa peste 400 de dolari per kilogram, iar vacile în sine se pot vinde chiar şi cu 30.000 de dolari. Dar ce face carnea atât de scumpă?

    Termenul wagyu se traduce literalmente în vacă japoneză şi se referă în general la patru rase principale. Aceste vaci au fost crescute pentru rezistenţă fizică, având mai multe celule de grăsime intramusculare. Grăsimea este distribuită mai uniform în muşchii acestora, motiv pentru care carnea de vită wagyu arată roz şi are un gust foarte fraged. Guvernul japonez reglementează strict producţia de wagyu pentru a proteja valoarea şi calitatea cărnii.

    Wagyu este clasificat pe doi factori principali: câtă cantitate de carne poate fi obţinută şi calitatea grăsimii mărunţite. Cu cât este mai mare nota atribuită cărnii, cu atât este mai mare preţul. Carnea de vită Wagyu a câştigat un statut aproape legendar şi există multe mituri despre fermele wagyu şi despre modul în care sunt tratate animalele, de la masaje zilnice până la faptul că sunt adăpate cu bere. Dar de multe ori acestea sunt doar legende.

    Vacile sunt crescute foarte diferit în fiecare regiune şi de fiecare fermier în parte. De cele mai multe ori sunt crescute de un crescător până la vârsta de aproximativ 10 luni şi apoi sunt vândute la licitaţie unui fermier care le îngrăşă. La fermă animalele sunt ţinute în grajduri mici şi hrănite cu un amestec de fibre şi concentrat de energie mare, obţinut din orez, grâu şi fân. De multe ori sunt hrănite de trei ori pe zi timp de aproape doi ani, până când animalele vor avea aproape 50% grăsime. Doar vacile gestante şi vitele crescute pentru reproducere au voie să fie scoase la păscut pe păşune.

    Durata procesului de îngrăşare şi preţurile de import ale cantităţii uriaşe de furaj concentrat creşte costul cărnii de vită, iar în această perioadă de îngrăşare, fiecare vacă mănâncă 5 tone de furaje. Când o vită este scoasă la licitaţie, ea poate fi vândută cu până la 30.000 de dolari.

    Comparativ, vitele Black Angus, care sunt considerate un etalon culinar în ţări precum Statele Unite şi Australia, de obicei nu se vând pentru mai mult de 3.000 de dolari.

    Deşi sunt disponibile peste 300 de soiuri de wagyu, cele mai notabile provin din 10 regiuni. Una dintre cele mai scumpe este Matsusaka, din provincia Mie. În 2002, o vacă Matsusaka s-a vândut pentru 50 de milioane de yeni, adică aproximativ 400.000 de dolari. Cu toate acestea, cea mai cunoscută wagyu provine din oraşul Kobe.

    În 2013, Japonia a exportat wagyu în valoare de 5 miliarde de yeni (peste 47 de milioane de dolari). Anul trecut, exporturile au atins 24,7 miliarde de yeni (cca. 232 mil. dolari).

  • Ovidiu Onişor, un fermier cu 250 de vaci din Cluj: Nu cred în cooperative. Poate următoarea generaţie să scape de metehnele trecutului şi să se asocieze

    „Am început această afacere în 1992. Tata era la vremea aceea agronom, eu student la matematică şi am zis să facem altceva, având în vedere că sala­riile profesorilor de mate­matică erau mici. Şi am făcut Facul­ta­tea de Agrono­mie pentru că aceasta era pasiunea mea“, poves­teşte Ovidiu Onişor, care conduce astăzi un busi­ness cu afaceri de cir­ca 2 mil. euro anual. Din cele 250 de vaci pe care le deţine fer­mierul, circa 180 produc zilnic 5.500 de litri de lapte. Toată această pro­duc­­­ţie merge către Fries­landCam­pina, produ­că­to­rul lacta­telor Napolact.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Costel Caracaş, un mic fermier din Brăneşti, se revoltă: De două luni stau cu 4 tone de brânză pe stoc. Supermarketurile nu vor marfă românească. „Noi nu putem să mâncăm brân­za noastră, care e fă­cută 100% din lapte, tre­buie să aducem din Ger­mania şi Polonia.“

    „De două luni stau cu 4 tone de brânză pe stoc pe care nu o pot vinde nici cu 7 lei kilogramul. Am făcut recent o in­vestiţie de circa 11.000 de euro într-o uni­tate de procesare. Ce am dat, am dat cu ţârâita. Supermarketu­rile nu vor marfă românească. O să închid şi o să mă întorc la profesia de inginer constructor“, a spus Costel Caraş.
     
    În 2017, România a importat 74.000 de tone de brânză, echivalentul a peste 3.000 de camioane încărcate cu brânză, potrivit datelor CLAL, o companie ita­lia­nă care oferă consul­tanţă pe piaţa lac­ta­telor.
     

  • Businessul din lapte cu caimac – VIDEO

    „Lăptăria cu caimac a apărut ca un vis al nostru de a arăta că lactatele de specialitate încă se pot găsi pe piaţa locală, încă se pot produce şi, mai ales, că se poate şi la noi, în România”, descrie Mădălina Cocan motivele pentru care ea şi soţul său, Adrian Cocan, au lansat businessul Lăptăria cu caimac. Acesta este axat, după cum îi sugerează şi numele, pe producţia de lapte cu caimac.
    Principalele diferenţe dintre acesta şi laptele produs de alte branduri de pe piaţa locală sunt termenul de valabilitate mai redus, de 14 zile, dar şi tehnicile de procesare, care implică folosirea unei temperaturi de pasteurizare mai joase decât media obişnuită, pentru a păstra gustul laptelui cât mai apropiat de cel proaspăt muls şi pentru a nu se pierde substanţele nutritive naturale.
    Lăptăria cu caimac este de fapt primul brand propriu al producătorului local de lapte vrac Agroserv Măriuţa, lansat, în urmă cu un sfert de secol, de tatăl Mădălinei, Nicuşor Şerban.
    În prezent, ferma Agroserv Măriuţa deţine 2.600 de vaci din rasa Holstein Friesian, dintre care 950 sunt vaci de muls. De peste zece ani, ferma livrează lapte crud, vrac, către marii procesatori din România şi, în ultimii ani, şi din Bulgaria, cu livrări zilnice de lapte de peste 25.000 de litri.
    Anul trecut, compania cu aproape 80 de angajaţi a avut o cifră de afaceri de 32,6 milioane de lei şi un profit net de aproximativ 5,5 milioane de lei, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice.
    Proiectul Lăptăria cu caimac a presupus construirea unei fabrici cu o  capacitate tehnică de procesare de aproximativ 75 tone de lapte pe zi. Construcţia unităţii de producţie, aflată vizavi de fermă, a durat un an şi jumătate, iar valoarea investiţiei iniţiale a fost de peste 5 milioane de euro. Dintre aceştia, aproape jumătate au fost obţinuţi din fonduri europene, prin sprijin pentru investiţii din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Restul investiţiei, pe care antreprenorii se aşteaptă să o amortizeze în opt ani, a provenit din credit bancar şi fonduri proprii.
    La baza conceptului noului brand stă dorinţa soţilor Cocan de a continua afacerea familiei, de a inova un segment al pieţei de produse de specialitate, dar şi de a aplica experienţa de marketing şi business pe care au dobândit-o în peste 10 ani de activare vânzând lapte direct clienţilor persoane fizice, cât şi în regim business to business.
    Pentru început, brandul familiei Cocan este distribuit în reţeaua Mega Image, atât în Capitală cât şi în celelalte oraşe din ţară în care retailerul este prezent, însă pe viitor proprietarii doresc să extindă distribuţia şi în alte reţele de super şi hipermarketuri. 
    Clienţii cărora se adresează proprietarii Lăptăriei cu caimac sunt consumatorii de produse premium, naturale. „Produsele noastre vizează publicul larg, dar în principal familiile tinere cu copii, care îşi doresc o alimentaţie corectă, echilibrată, şi care investesc timp şi atenţie în alegerile alimentare pe care le fac”, spune antreprenoarea.
    Mădălina Cocan este de părere că pentru a miza pe antreprenoriat este nevoie de curaj şi de o echipă competentă; crede, de asemenea, că pentru a avea succes este nevoie de şcoală, educaţie şi multă muncă. Cea mai mare provocare în domeniul în care activează este, din punctul ei de vedere, „să aduci un produs care să fie 100% autentic, să îşi păstreze gustul original şi, în acelaşi timp, nici să nu expire în câteva zile, într-o piaţă în care produsele expiră într-o perioadă de o lună sau mai mult”.
    Pe viitor, planurile antreprenorilor vizează consolidarea echipei, extinderea cu până la şase linii de producţie funcţionale până la finalul anului 2018, dar şi lansarea unor produse noi, ca iaurtul şi mai multe tipuri de caş. Aceştia nu vor să se rezume doar la distribuţia în lanţurile de retail, ci să se extindă şi pe alte segmente ale pieţei. „În viitor intenţionăm să abordăm şi segmentul HoReCa, dar şi magazine specializate: brutăriile, cofetăriile, gelateriile şi patiseriile de top”, spune Mădălina Cocan.
    În prezent, potrivit Ziarului Financiar, piaţa lactatelor este estimată la un miliard de euro anual, fiind dominată de companii cu acţionariat străin care şi-au consolidat poziţia pe piaţă, precum Lactalis, Danone sau Fabrica de lapte Braşov. În ultimii ani, tot mai multe branduri româneşti de lactate au fost preluate de giganţi internaţionali, ca Lactalis, care a preluat mărcile La Dorna, Albalact şi Covalact.

  • Cum să mâni vacile de pe smartphone

    Au apărut, prin urmare, scrie Wall Street Journal, firme care propun dotarea vacilor cu zgărzi inteligente, care să permită determinarea poziţiei acestora şi îmboldirea lor în direcţia dorită prin semnale audio şi şocuri electrice uşoare.

    Fermierul client nu ar mai trebui astfel să deplaseze în teren oameni, câini, cai ori vehicule, ci doar să comande zgărzile prin intermediul unei aplicaţii de pe telefonul mobil.  Printre companiile care-şi propun să schimbe modul de mânare a vitelor se numără Vence (California), Halter (Noua Zeelandă), Nofence (Norvegia) ori Agersens (Australia).

    Agersens, spre exemplu, comercializează zgărzi pentru vaci la preţul de 155 de dolari americani, investiţie pe care spune că fermierii o pot recupera în doi ani. Vitele dotate cu asemenea gadgeturi inteligente, susţine firma, învaţă să se lase mânate de ele după o zi sau două.

  • Un fermier din Covasna a vândut la export produse lactate şi vaci de carne de 500.000 de euro

    Practic, ferma va funcţiona ca un centru de colectare, iar transportul se va realiza prin subcontractarea altor companii.
     
    „Anul trecut am ajuns la 500.000 de euro, iar anul acesta estimăm să ajungem la 600.000 de euro din fermă. În 2018 dăm drumul la activitatea de creştere a taurinelor, iar până la jumătatea acestui an sperăm să obţinem autorizaţiile necesare pentru a exporta direct. Acum obţinem 95% din ce muncim. Vrem să scoatem profituri mai bune prin evitarea intermediarilor”, a declarat pentru ZF Nicolae Vrânceanu, inginerul zootehnist al fermei Coni-Trans. 
     

  • Oraşul din România în care vacile maidaneze mor de foame: „Le dăm pâine, dar abia merg pe picioare”

    Stăpânul le-a abandonat, iar amenzile pe care le-a primit nu l-au făcut să-şi schimbe atitudinea.

    Vacile maidaneze au fost văzute pentru prima dată printre blocuri în urmă cu trei ierni. Erau doar câteva, dar între timp şeptelul a crescut. Cel mai greu le este iarna, când sunt minus 10 -15 grade. Când şi când unora li se face milă de ele, scrie stirileprotv.ro

    Localnic: „Noi, eu cu nevastă-mea, ne-am dus şi am adus fân de acasă, a fătat o văcuţă aici în zăpadă. Le dăm pâine, dar rabdă de foame, de sete, de abia merg pe picioare de slabe ce sunt.”

    Localnică: „Tremură de frig noaptea şi nu am absolut nimic ce să mănânce că vedeţi, e zăpadă, şi nici la gunoaie nu au ce să mănânce, ieri am văzut unul mânca coji de portocale.”

  • Cei mai sănătoşi oameni din România? Au apă minerală la robinete. Dar animalele… „Beau vacile apă minerală într-o veselie”

    – E apă minerală, unii oameni beau şi se şi vindecă de apa asta.
    – Am arsuri la stomac şi beau în fiecare dimineaţă jumătate de litru şi mi-e mai bine. Beau animalele, se fierbe fasolea, la orice îi bună.

    Zăcământul de apă minerală a fost descoperit în 2012, din întâmplare, informează Digi 24.
    „În urmă cu şase ani, autorităţile au început săpăturile pentru introducerea sistemului de canalizare în localitate. Aici au făcut primul foraj şi la 200 de metri adâncime au descoperit apă. Imediat şi-au dat seama că este vorba despre apă minerală după mirosul puternic de fier”, relatează Caterina Ledrer, jurnalist Digi24 Timişoara.

    Probele trimise la un laborator din Bucureşti au confirmat că apa este natural minerală. Problema autorităţilor este că nu pot exploata zăcământul. Bugetul comunei nu permite o astfel de investiţie şi nicio firmă nu s-a arătat interesată până acum.

    „Se poate deschide şi un centru spa. I-am făcut analizele la Bucureşti, am vrut să vedem ce are şi am făcut o comparaţie cu apa minerală de la Buziaş. Calitatea apei este chiar mai bună ca la Buziaş. Apa este introdusă în reţea: la maşini de spălat, la tot. Beau vacile apă minerală într-o veselie”, spune Dumitru Pecorat, primarul comunei Bârna.

    Autorităţile locale nu pot cere finanaţări europene nerambursabile pentru a exploata apa minerală pentru că localitatea Pogăneşti nu are statut de staţiune.

  • Peste 16 milioane de americani cred că laptele cu ciocolată provine de la vacile maro

    Un studiu arată că 1 din 10 americani cred că laptele cu ciocolată provine de la vacile maro, ei neştiind că acesta este o combinaţie de lapte şi cacao, scrie Gândul.

    Aceasta înseamnă că aproximativ 16,4 milioane de americani cred că laptele cu ciocolată este produs pe cale naturală.

    Mai mult decât atât, această convingere nu aparţine copiilor, pentru că studiul a fost realizat pe un eşantion de 1.000 de persoane cu vârsta de peste 18 ani.

    Dincolo de acest răspuns, 48% dintre persoanele intervievate au declarat că nu ştiu de unde vine laptele cu ciocolată.

    Acesta nu este primul studiu care scoate la iveală nişte răspunsuri extrem de amuzante. O altă cercetare arăta că unul din cinci americani nu ştie că hamburgerii sunt făcuţi din carne de vită.