BusinessMagazin

Tag: utilitati

  • Românii se grăbesc să plătească rata la casă, dar uită de împrumuturile luate de la prieteni şi familie

    Rezultatele studiului implementat de Grupul Kruk în şapte ţări unde compania desfăşoară operaţiuni: Polonia, Republica Cehă, Slovacia, România, Germania, Italia şi Spania, arată care sunt cele mai des întâlnite servicii financiare unde respondenţii participanţi la studiu prezintă facturi restante.

    În cele mai multe cazuri, respondenţii au spus că înregistrează întârzieri la plata ratelor bancare şi a sumelor împrumutate de la familie şi prieteni. În acelaşi timp, românii şi germanii, într-o proporţie asemănătoare de 34%, respectiv 33%, înregistrează întârzieri la plata ratelor bancare, se arată într-un comunicat al companiei Kruk.

    Atunci când vine vorba de întârzieri la plata chiriilor, polonezii înregistrează cel mai ridicat procentaj: 29%, în timp ce doar 6% dintre români au întârzieri la plata chiriilor. În ceea ce priveşte creditele ipotecare, spaniolii se află pe primul loc cu un procentaj de 29%, în timp ce respondenţii din celelalte şase ţări participante la studiu, înregistrează întârzieri cu un procentaj între 10% pentru România şi 17% pentru Germania. Pentru aceste tipuri de plăţi, polonezii înregistrează cel mai scăzut procentaj, doar 2% dintre respondenţi.

    Dacă luăm în calcul întârzierile la plata utilităţilor: gaz şi electricitate, 35% dintre români au răspuns că au întârzieri la plata acestor utilităţi, comparabil cu rezultatele înregistrate de către respondenţii italieni (38%). Opusul acestor rezultate este prezentat de către Republica Cehă (8%) şi Germania, cu 14%.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Furnizorii de utilităţi cer AMÂNAREA liberalizării pieţei gazelor: „PREŢURILE vor creşte dramatic”

    „ACUE susţine pe deplin liberalizarea pieţei de gaze naturale din România – proces în cadrul căruia o etapă esenţială o constituie stabilirea preţului gazului natural din producţia internă prin mecanisme de piaţă, şi nu prin decizie administrativă – în condiţiile existenţei elementelor necesare care să asigure funcţionalitatea acesteia într-un mod transparent, eficient, garantând accesul nediscriminatoriu al participanţilor. Din păcate însă, în prezent, piaţa gazelor naturale din România nu îndeplineşte condiţiile prealabile şi indispensabile care să permită parcurgerea acestei etape şi, în consecinţă, considerăm că demararea acestui proces fără o pregătire prealabilă corespunzătoare va avea efecte negative în piaţa gazelor naturale, susceptibile a afecta interesul public general, în special pentru iarna viitoare”, se arată într-un comunicat transmis vineri de federaţia patronală.

    Primul dintre motivele pentru care ACUE se pronunţă în favoarea amânării dereglementării pieţei este că „această măsură ar conduce la o creştere a preţului final al gazelor pentru clienţii casnici şi pentru producătorii de energie termică. Clienţii casnici beneficiază, astăzi, de un preţ de achiziţie stabilit prin hotărâre a Guvernului. Dar dacă în prezent, costul de achiziţie al gazelor naturale pentru piaţa reglementată se situează la un nivel de 60 lei/MWh, dereglementarea acestui element de cost va conduce, într-o primă fază, la o creştere imediată a acestuia până la nivelul costului de achiziţie pentru piaţa liberă, care se situează în prezent între 72 şi 80 lei/MWh, aşa cum rezultă din puţinele tranzacţii încheiate până în prezent pe pieţele centralizate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Taxele şi impozitele pot fi plătite în rate, fără dobândă, cu cardul de credit

    Cardurile emise de mai multe bănci oferă posibilitatea de a achita în rate taxele şi impozitele, condiţia impusă fiind legată de suma minimă tranzacţionată.

    Credit Europe oferă posibilitatea clienţilor care deţin cardul de credit CardAvantaj să achite, până pe 31 martie, impozitele în două rate, fără dobândă. În cadrul aceleiaşi campanii intră şi plata facturilor de utilităţi la apă, gaz şi electricitate. Singura condiţie este ca tranzacţia să fie minimum 100 de lei. Campania este valabilă la tranzacţiile comerciale efectuate prin CardAvantaj direct la la ghişeele administraţiilor financiare sau la cele ale furnizorilor de utilităţi prin POS-urile instalate, fie online pe site-urile acestora.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • S-a terminat! Ungaria începe naţionalizările

    Compania maghiară de utilităţi Elso Nemzeti Kozmuszolgaltato (ENKSZ), deţinută în întregime de stat, a acceptat să achiziţioneze distribuitorul de electricitate EDF DEMASZ, o mutare importantă prin care cumpărătorul se extinde pe piaţa de retail de energie din Ungaria, scrie Portfolio.hu.  EDF DEMASZ, deţinut de grupul francez E.D.F. International, distribuie energie către 775.000 de consumatori de retail şi companii şi administrează o reţea de linii de tensiune de 32.320 de kilometri în sud-estul Ungariei.  

    S-a terminat! Ungaria începe naţionalizările

  • Radu Opaina, fost director al RADET: Legea prin care facturile la utilităţi se achită mai devreme, este, practic, fără efect

    Conform noilor reglementări, factura pentru serviciile de utilităţi publice va fi emisă, ca şi până acum, cel mai târziu până la data de 15 a lunii următoare celei în care prestaţia a fost efectuată, însă persoane fizice sau juridice vor fi obligate să o achite în termenul de scadenţă de 15 zile de la data emiterii, înscrisă în factură.Termenul de scadenţă privind plata facturii va fi astfel luat în calcul începând cu data emiterii facturii. Factura emisă pentru serviciile de utilităţi publice va constitui titlu executoriu, adică executarea silită a datornicilor se va putea face mai uşor. Este vorba despre Legea nr. 225/2016 pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice, care a intrat în vigoare la sfârşitul lunii noiembrie.

    “Modificarea legii s-a făcut în perioadă electorală, ca să dea bine la furnizorii. Această lege a fost dată de ochii lumii, pentru a se bifa o măsură electorală şi pentru a speria oamenii, dar cine nu a plătit nu se sperie fiindcă ştie cum este situaţia. Scurtarea termenelor nu are nici o relevanţă în practică. Oricum termenele erau la nivelul a 40-50 de zile de la data emiterii facturii. O să scurteze cu cinci-şase zile. Fără relevanţă. Că e cu două-trei zile mai devreme sau mai târziu, asociaţia sau contractantul tot aşa vor plăti“, a declarant, pentru MEDIAFAX, Radu Opaina, fondator al Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România (FAPR) şi fost director general al Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti (RADET).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Microsoft: În acest an 50% din veniturile noastre vor fi generate de platforma de cloud. Companiile din energie & utilităţi, farma, retail şi sectorul financiar au în derulare cele mai multe proiecte de implementare a unor soluţii de cloud

    Explozie şi pe segmentul micilor dezvoltatori de aplicaţii.

    Veniturile generate de platforma de servicii cloud vor creşte şi în acest an fiscal cu peste 100% şi vor ajunge să genereze o jumătate din afacerile subsidiarei locale a gigantului american Microsoft, în condiţiile în care com­paniile au înce­put să migreze ma­siv spre acest tip de soluţii.

    “Anul trecut 30% din veniturile noastre au venit din cloud. În acest an fiscal estimăm că 45-50% din venituri vor fi ge­nerate de platforma de cloud. Este o evo­luţie care spune multe. Există un ritm de creştere al veniturilor Microsoft de la an la an. Să creşti ponderea serviciilor de cloud cu o asemenea anvergură de la an la an înseamnă că într-adevăr clienţii merg în direcţia respectivă”, a declarat într-un interviu pentru ZF Daniel Rusen, Cloud & Enterprise Lead la Microsoft România. Anul trecut compania a raportat la Finanţe afaceri de 238 mil. lei (54 mil. euro), în creştere cu 22% faţă de anul anterior.

    Platformele de cloud le permit com­paniilor sau cli­en­ţilor rezi­den­ţiali să acceseze prin internet servicii furnizate din mari centre de date, plătind doar pentru ceea ce folosesc. Spre exemplu companiile pot stoca date în cloud şi instala aplicaţii pe aceeaşi platformă plătind un abonament în funcţie de spaţiul de stocare şi puterea de procesare utilizată, evitând astfel investiţiile în propriile servere.

    “Nu mai suntem în situaţia în care clienţii se întreabă dacă merg sau nu către cloud. Acum pentru companiile mari decizia este clară, întrebarea este doar când se va face pasul spre cloud. În cazul start-up-urilor, decizia este luată aproape din start. Foarte multe start-up-uri din România aleg de la început să îşi dezvolte tehnologia într-o platfomă de cloud iar companiile care au deja o acoperire naţională, o infrastructură deja cumpărată se gândesc cum să facă să adauge şi o platformă de cloud. Pentru orice IT manager, CIO, director de IT există un punct în agendă – «Când voi face pasul către cloud, şi pentru ce activitate»?“, a adăugat reprezentantul Microsoft. Această evoluţie are loc în contextul în care veniturile com­paniei din platforma de cloud au continuat să crească de la an la an cu peste 100%, chiar dacă numărul de clienţi a crescut puternic.

    “Ritmul de creştere al utilizării serviciilor de cloud a avut o creştere exponenţială. Câteodată este greu sa estimezi o creştere de la an la an, de peste 100%, aşa cum a avut Microsoft pentru serviciile sale de cloud odată ce ajungi la o bază mare de clienţi. Pentru că spui în felul următor: în primul an creşti cu 150% – dau un exemplu, în al doilea cu 120% pentru că baza este din ce în ce mai mari iar ritmul acesta de creştere dacă îl ţii la acelaşi nivel este foarte greu sustenabil odată ce creşti foarte mult baza. Spre surprinderea noastră plăcută ritmul acesta de creştere s-a menţinut, la peste 100%, pentru serviciile de cloud. Chiar dacă avem o bază substanţială de clienţi şi o bază substanţială de utilizatori lunari ai serviciilor respective ritmul de creştere este la fel, foarte susţinut în continuare. Companiile au din ce în ce mai multă apetenţă faţă de tehnologie şi văd că tehnologia le uşurează foarte mult procesele zilnice de business şi automat caută noi modalităţi de a deveni mai eficienţi, în a deveni mai agili”.

    Companiile din energie & utilităţi, farma, retail şi sectorul financiar au în derulare cele mai multe proiecte de implementare a unor soluţii de cloud, adaugă Daniel Rusen.

    “Sunt câteva verticale unde într-adevăr am reuşit să schimbăm procesele tehnologice ale companiilor şi să eficientizăm foarte mult procesele lor de business: este vorba de servicii financiare, oil&gas sau farma. Retailul este iarăşi un segment cu o mare creştere pentru că în general retailul tinde să se schimbe într-un mod foarte dinamic. Toate companiile care au un lanţ de retail încearcă să vină cu ce ceva nou, inovator către clienţi şi automat aici platforma de cloud le ajută foarte mult să vină cu facilităţi şi inovaţii către clienţi. În retail trebuie să uimeşti clientul, pentru că de când intră pe uşă el caută o experienţă nouă, pentru că altfel cumpără din online, unde poate este preţul mai mic. Clientul vrea să fie uimit. Asta poţi să o faci dacă foloseşti ceva invovativ, nou pe care doar platforma de cloud poate să îl ofere.“

    Dincolo de companiile mari, Microsoft a observat şi o creştere exponenţială a utilizării în cadrul dezvoltatorilor mici de aplicaţii sau a freelancerilor din domeniul hi-tech. “Nu doar companiile mari au apetenţă pentru cloud. Este o greşeală frecventă, generată de faptul că implementările de la companiile mari sunt deregulă spectaculoase.cUn contract la o companie mare este un proiect cu care te lauzi. Totuşi unul dintre marile avantaje ale soluţiei de cloud este că democratizează accesul la tehnologie. Până acum câţiva ani doar marile companii şi universităţile îşi permiteau să facă o analiză de date pe clienţii lor, să înţeleagă comportamentul clienţilor. Pentru a realiza acest lucru era nevoie în trecut de investiţii semnifiactive în servere, de exemplu, suma de pornire era de 200.000-300.000 de euro şi putea ajunge la milioane de euro. Acum poţi să cumperi aceeaşi putere doar pentru perioada de folosire. Un institut de cercetare dacă vrea să analizeze nişte date de proiectare, sau un arhitect de design care vrea să facă o evaluare a unei clădiri la cutremure poate apela la cloud. Dacă voia să facă o evaluare pentru o clădire de birouri îi trebuiau cateva servere care să funcţioneze câteva zile ca să realizeze care ar fi impactul unui cutremur din mai multe puncte de vedere. Acum poate să facă acelaşi lucru într-un timp şi mai scurt şi cu o investiţie mult mai mică. Se poate face acum acelaşi lucru într-o oră folosind mai multă putere de calcul şi în loc să investească 300.000 de euro în infrastructură poate să plătească 2.000 de euro pentru puterea de calcul necesară acelei evaluări. Gradul de investiţie este mult, mult mai mic. Avem foarte mulţi clienţi mici care folosesc puterea cloudului pentru proiecte punctuale, atunci când au nevoie plătind sume relativ mici de bani pentru acea utilizare. Vedem o creştere foarte mare a dezvoltatorilor mici de software, de aplicaţii pentru Appl, iOS, Google Android, Microsoft care pentru a-şi eficientiza procesele apelează la API-urile disponibile în platforma de cloud Azure. Este o creştere fantastică: de la lună la lună sunt sute de noi astfel de mici dezvoltatori de software, mici specialişti în IT, de freelanceri în tehnologie care folosesc platforma de cloud punctual pentru anumite proiecte pe care le derulează.”

    Soluţiile bazate pe platforma de cloud vor reprezinta şi una dintre temele centrale ale evenimentului Microsoft Summit 2016, care acoperă tematica transformării digitale din perspectiva mai multor industrii.

    Unul dintre speakerii invitaţi la eveniment este Mehis Sivhart, şeful Centrului pentru Registre şi Sisteme de Informaţie din Estonia (RIK). Din această poziţie el a condus implementarea unora dintre cele mai avansate servicii de e-guvernare din lume, servicii a căror integrare a făcut ca acum Estonia să fie considerată prima „ţară digitală” din lume.  Responsabil de implementarea unora din cele mari şi mai tehnic-avangardiste proiecte digitale publice, Mehis Sivhart priveşte transformare digitală prin prisma posibilităţilor pe care le deschide pentru politicile de administraţie, legislative şi de justiţie precum şi a responsabilităţii faţă de cetăţeni. Microsoft Summit 2016 va avea loc în data de 8 noiembrie la Teatrul Naţional din Bucureşti.

    Ziarul Financiar este partenerul media al Microsoft Summit 2016. 

  • Facturile la utilităţi, greu de descifrat. Ce costuri ascunse plătim lună de lună?

    Aproximativ jumătate dintre români nu au bani pentru achitarea facturilor.

    Cu toate acestea, majoritatea dintre noi, desfacem plicul cu pricina şi privirea se îndreaptă în josul paginii spre „Factura curentă cu TVA”, fără să ne intereseze prea mult cum s-a ajuns acolo.

    La o scurtă privire pe o factură de curent, de exemplu, observăm căsuţe denumite rezervare, energie activă, contribuţie pentru cogenerare, certificate verzi, urmează accizele. Cine stă să le descifreze pe toate?

    Să luăm spre exemplu certificatul verde. Ce reprezintă?

    Certificatul verde este un titlul ce atestă producerea de energie electrică din surse regenerabile de energie. El se poate tranzactiona, distinct de cantitatea de energie electrica pe care acesta o reprezinta, pe o piata organizata, in conditiile legii si reprezinta schema suport de promovare a producerii energiei din surse regenerabile.

    Concret, de certificarele verzi nu scapă nimeni. Companiile care furnizează energie electrică sunt obligate să achiziţioneze certificatele verzi deoarece trebuie să aibă o anumită cota de energie regenerabilă din energia livrata consumatorilor. Conform legii, este obligatorie separarea facturării certificatelor verzi de preţurile energiei electrice.

    Să trecem la factura de gaz, unul din motivele care pot da dureri de cap în această perioadă. Cum se calculează factura? Dar de ce plătim atât de mult?

    Din 2008, facturarea consumului de gaze se face în funcţie de conţinutul de energie al gazelor naturale. Cu alte cuvinte, nu plătim metri cubi de gaz consumat, ci puterea calorică a acestora. Facturarea puterii calorice şi nu, pur şi simplu, a volumului de gaz consumat, presupune achiziţionarea de centrale termice de apartament performante, dacă vrem să beneficiem cât mai mult de căldura gazului livrat. Cazanele de ultimă generaţie sunt, însă, destul de costisitoare.

    Cum se facturează? Energia consumată rezultă prin înmulţirea volumului de gaze consumate cu acea putere calorifică superioară. Iar puterea calorifică este dată de transportator. Pe factura de gaz, la rubrica „date contor” sunt informaţii importante în funcţie de care se construieşte factura individuală. Şi anume: este valoarea acestui PCS (puterea calorifică superioară), este cantitatea exprimată în metri cubi, cantitatea în kilowaţi/oră şi, de asemenea, modul de calcul al consumului în kilowaţi/oră. 

    Explicaţia o găsim la o căutare mai atentă pe internet. Dar ce te faci când citeşti şi nu reuşeşti să înţelegi prea multe? Te rogi ca iarna să fie mai blândă şi facturile mai mici.

    Cititi mai multe pe www.radioresita.ro

  • Facturile la utilităţi, greu de descifrat. Ce costuri ascunse plătim lună de lună?

    Aproximativ jumătate dintre români nu au bani pentru achitarea facturilor.

    Cu toate acestea, majoritatea dintre noi, desfacem plicul cu pricina şi privirea se îndreaptă în josul paginii spre „Factura curentă cu TVA”, fără să ne intereseze prea mult cum s-a ajuns acolo.

    La o scurtă privire pe o factură de curent, de exemplu, observăm căsuţe denumite rezervare, energie activă, contribuţie pentru cogenerare, certificate verzi, urmează accizele. Cine stă să le descifreze pe toate?

    Să luăm spre exemplu certificatul verde. Ce reprezintă?

    Certificatul verde este un titlul ce atestă producerea de energie electrică din surse regenerabile de energie. El se poate tranzactiona, distinct de cantitatea de energie electrica pe care acesta o reprezinta, pe o piata organizata, in conditiile legii si reprezinta schema suport de promovare a producerii energiei din surse regenerabile.

    Concret, de certificarele verzi nu scapă nimeni. Companiile care furnizează energie electrică sunt obligate să achiziţioneze certificatele verzi deoarece trebuie să aibă o anumită cota de energie regenerabilă din energia livrata consumatorilor. Conform legii, este obligatorie separarea facturării certificatelor verzi de preţurile energiei electrice.

    Să trecem la factura de gaz, unul din motivele care pot da dureri de cap în această perioadă. Cum se calculează factura? Dar de ce plătim atât de mult?

    Din 2008, facturarea consumului de gaze se face în funcţie de conţinutul de energie al gazelor naturale. Cu alte cuvinte, nu plătim metri cubi de gaz consumat, ci puterea calorică a acestora. Facturarea puterii calorice şi nu, pur şi simplu, a volumului de gaz consumat, presupune achiziţionarea de centrale termice de apartament performante, dacă vrem să beneficiem cât mai mult de căldura gazului livrat. Cazanele de ultimă generaţie sunt, însă, destul de costisitoare.

    Cum se facturează? Energia consumată rezultă prin înmulţirea volumului de gaze consumate cu acea putere calorifică superioară. Iar puterea calorifică este dată de transportator. Pe factura de gaz, la rubrica „date contor” sunt informaţii importante în funcţie de care se construieşte factura individuală. Şi anume: este valoarea acestui PCS (puterea calorifică superioară), este cantitatea exprimată în metri cubi, cantitatea în kilowaţi/oră şi, de asemenea, modul de calcul al consumului în kilowaţi/oră. 

    Explicaţia o găsim la o căutare mai atentă pe internet. Dar ce te faci când citeşti şi nu reuşeşti să înţelegi prea multe? Te rogi ca iarna să fie mai blândă şi facturile mai mici.

    Cititi mai multe pe www.radioresita.ro

  • Turcul mecanic

    Două faţete ale fotografiei: gigantul Kodak era în 1988 pe val şi avea 145.000 de angajaţi. Un sfert de veac mai târziu, în 2012, Kodak era în faliment. Compania momentului pentru fotografie era, în anul în care fostul gigant a falimentat, Instagram, care avea 13 angajaţi şi deservea 30 de milioane de clienţi. Şi acesta nu este nici pe departe un caz rar – în cazul WhatsApp, cumpărată de Facebook cu 19 miliarde de dolari anul trecut, 55 de angajaţi se ocupau de 450 de milioane de clienţi.

    Este acesta doar un aspect al schimbărilor aşa de profunde încât se fac greu remarcate şi care au loc în lume. O analiză recentă din Financial Times evidenţia sfârşitul erei carierelor de zeci de ani la o singură companie şi al relativei securităţi oferite de o astfel de abordare şi trecerea pieţei muncii spre o zonă mai entuziastă dar mult mai nesigură a insului cu aptitudini antreprenoriale şi cu abilităţi comerciale, care se vinde temporar sau ca freelancer. Sigur că abordarea “o carieră – o companie” este încă puternic prezentă, dar viitorul pare a fi mult mai zglobiu din acest punct de vedere – o economie flexibilă, un program flexibil, o viaţă maleabilă. Sună interesant, nu? În stilul evangheliştilor erei tehnologice în care intrăm, evanghelişti care cred că procesorul şi mobilitatea şi softurile vor rezolva toate problemele omenirii.

    Chestia este că dincolo de lejeritatea unui astfel de mod de viaţă se află un număr de necunoscute: devenit cost variabil, insul comun, aflat la temelia consumului, a producţiei şi a PIB-ului, va mai rămâne la fel de temeinic, îşi va mai permite credite, casă, familie, vacanţe sau o viaţă?

    Cu ceva vreme în urmă Amazon a lansat Mechanical Turk, o platformă pentru microslujbe la care au aderat în jur de un milion de oameni. Mechanical Turk, numită aşa după un automat faimos din secolul XVIII, care juca şah şi era îmbrăcat ca un turc, a fost folosită în mai multe cazuri extrem de interesante: 50.000 de oameni l-au căutat în fotografii realizate de sateliţi pe Steve Fosset, milionarul pornit într-o călătorie cu balonul în jurul lumii şi care s-a prăbuşit; alţii au tradus Moby Dick în japoneză, iar alţii au programat, în grup, un robot să lucreze cu expresorul de cafea. Nu-i minunat? Nu prea, pentru că acestea sunt sarcinile cele mai grozave în ani întregi: cele mai multe sunt chestii de rutină, să scrii o descriere de produs pentru 3 dolari, să alegi nişte fotografii, pentru 30 de cenţi, sau să descifrezi ceva scris de mână pentru 50 de cenţi. Amazon ia un procent bun din fiecare tranzacţie.

    Şoferii Uber îşi folosesc maşinile personale, pentru care plătesc asigurare, benzină şi piese de schimb, şi plătesc companiei un procent deloc de neglijat din încasări, dar nu au asigurări medicale sau sociale, pentru că nu sunt angajaţi. Robert Reich, profesor de economie şi fost oficial în administraţia Clinton, defineşte astfel de abordări drept o întoarcere la mentalităţile secolulului XIX. Lumea a înţeles greu şi a trecut şi mai greu de la exploatare la decenţă şi o anume corectitudine – siguranţa locului de muncă, salariu minim, program de lucru, eliminarea muncii copiilor. Criza economică a dezechilibrat piaţa muncii, iar oamenii valorează mai puţin. Politicienii, corporaţiile şi instituţiile financiare, spune Reich, au câştigat destulă putere pentru a reorganiza piaţa muncii în aşa fel încât să îşi sporească averile, iar oamenii au rămas undeva în urmă. Confirmarea este chiar în statisticile recente, care arată că 1% din cei mai bogaţi oameni ai planetei vor ajunge în scurt timp să deţină mai mult de jumătate din averea mondială – de la 44% în 2009 au ajuns să deţină 48% în 2014. Echilibrele sociale ale lumii sunt fragile, şi aceasta este raţiunea scrierii mele, că fără standarde totul se poate nărui.

    Ilustrez cu „Nava cu sclavi” a lui Turner, pictat în 1840.

  • Băsescu respinge Legea prin care aleşii locali membri în Adunări Generale ale serviciilor de utilităţi nu mai erau incompatibili

     În cererea de reexaminare asupra Legii pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 se arată că primarilor şi preşedinţilor consiliilor judeţene li se acordă calitatea de reprezentanţi ai comunelor, ai oraşelor, respectiv ai municipiilor şi judeţelor în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, având ca obiect de activitate serviciile de utilităţi publice.

    Totodată, potrivit noii legi, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene îşi pot delega, prin dispoziţie, calitatea de reprezentant în adunarea generală a asociaţiei.

    Şeful statului menţionează că, potrivit legislaţiei în vigoare (Art. 37 şi 92 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001), persoanele împuternicite să reprezinte interesele unităţilor administrativ-teritoriale în asemenea asociaţii sunt desemnate prin hotărâre a consiliului local, respectiv a consiliului judeţean, în condiţiile respectării regimului incompatibilităţilor şi al conflictului de interese prevăzut de Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro