BusinessMagazin

Tag: utilitati

  • Marius Perşinaru, country president Schneider Electric România si Republica Moldova: Viitorul este agil

    Creşterea exponenţială a numărului de locuitori din marile metropole şi a densităţii clădirilor de birouri în zonele centrale e tot mai dificil de susţinut de reţelele electrice urbane şi de companiile de utilităţi, în general. La aceasta se adaugă tendinţele naturale, sau mai puţin naturale, de schimbare a climei la nivel global, care fac ca temperaturile să ajungă extreme şi greu de suportat fără ajutorul unor echipamente electrice cu un consum considerabil.

    În condiţiile în care tot mai mult din activitatea noastră profesională şi personală e dependentă de energia electrică, ultimul lucru pe care ni-l dorim e un scenariu în care folosirea acesteia să fie restricţionată sau întreruptă frecvent, în afara controlului nostru.

    Şi totuşi, dacă nu luăm, în acelaşi timp cu măsurile de dezvoltare urbană, şi pe cele de administrare „cu cap” a reţelelor electrice, nu suntem departe de acest scenariu. Adăugaţi la obiceiurile noastre de consum de astăzi situaţia în care automobilele pe care le vom conduce vor fi, într-o pondere semnificativă, electrice, şi veţi vedea imediat de ce managementul energiei, deşi o problemă complexă şi complicată, trebuie să intre pe lista noastră de priorităţi, şi la nivel de companii, dar şi la nivel individual, cât mai repede posibil.

    Iniţiativele de digitizare a reţelelor electrice pentru a îmbunătăţi ponderea de integrare a resurselor de energie regenerabilă şi îmbunătăţirea eficienţei energetice prin crearea de reţele şi micro reţele electrice inteligente nu mai sunt de mult simplu doar subiect de conferinţe la Davos, ci au devenit perspective pe termen scurt pentru toată lumea. Şi pentru cea metropolitană în primul rând.

    De partea consumatorilor, tendinţele la nivelul noilor construcţii rezidenţiale indică un apetit pentru auto-suficienţă, pentru trecerea de la statutul de consumatori la acela de pro-sumatori, prin instalarea de panouri solare şi de sisteme de management al energiei. Nici acestea nu sunt, însă, fără dus şi întors, pentru că toate avantajele evidente pe care un asemenea comportament le aduce – reducerea amprentei de carbon, optimizarea consumului şi a costurilor cu energia electrică, reducerea presiunii asupra reţelelor publice în orele de vârf – reclamă şi eforturi de ajustare din partea companiilor de utilităţi.

    Eforturile de ajustare se manifestă pe două direcţii: una tarifară, care recunoaşte, reflectă şi încurajează pro-sumatorii, şi una de management şi integrare a ceea ce se numeşte DER (distributed energy resources).

    La nivel de tarifare, companiile de utilităţi pot crea scheme de preţuri flexibile, care să limiteze vârfurile de consum şi să uniformizeze curba de încărcare a reţelei. La nivel de management, o variantă este de promovare a conceptului de microgrid şi de introducere a soluţiilor de management al resurselor de energie distribuite (DERMS).

    Acestea sunt platforme software, folosite de companiile de utilităţi ca să urmărească şi să gestioneze dinamic resursele de energie, printre aplicaţiile oferite de acestea numărându-se soluţii care atenuează limitările legate de voltaj sau acoperă necesarul de energie în momentele de vârf de consum. Sunt un răspuns inteligent şi agil la o problemă care, până nu de mult, ar fi reclamat numai investiţii costisitoare în extinderea sau consolidarea marilor reţele electrice existente. Sunt o cale de a aduce alături reţelele macro şi reţelele micro, în aşa fel încât să se creeze utilizări şi beneficii complementare, în locul situaţiilor de blocaj. Sunt alternative viabile care aduc un plus de agilitate şi de eficienţă într-o zonă în care altfel este refractară, pe bună dreptate, la schimbare sau la imprevizibil.

     

    E puţin probabil să avem, la nivel global, un consum mai mic de energie electrică, de la an la an, dar e posibil ca acel consum să fie mai eficient şi mai inteligent. Nu ne vom schimba dorinţa de a fi independenţi şi auto-suficienţi în faţa marilor reţele urbane, dar e posibil să ajungem în situaţia în care toate ”conflictele” micro/macro grid să fie rezolvate.. într-un mod inteligent.

     

    Cum spunea un slogan: „the future’s bright”, iar în cazul reţelelor energetice, „the future” stă în antrenarea agilităţii prin soluţii de management smart.

  • Eurostat: Românii cheltuie cel mai mult pentru hrană, europenii pe utilităţi

    Cheltuielile pentru mâncare şi băuturi nealcoolice reprezintă 27,8% din bugetul unei familii, în timp ce media europeană este 12,2%.

    Cheltuielile cu facturile pentru utilităţi reprezintă 22,5% din bugetul familiei în România, faţă de 24,2% media europeană.

    Cheltuielile pentru transport sunt 11,2% în România şi 13% media UE.

    În Europa o pondere însemnată o au cheltuielile cu alte bunuri şi servicii, de 11,4%, în timp ce în România acestea reprezintă 3,7%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu: Aproape 40% dintre români se aşteaptă să economisească mai puţin anul acesta şi majoritatea cred că vor plăti mai mult pe alimente şi utilităţi

    Aproape 40% dintre români se aşteaptă să economisească mai puţin anul acesta comparativ cu 2018, iar majoritatea cred că vor plăti mai mulţi bani pe produse alimentare (52%) şi pe utilităţi (53%), potrivit unui studiu cu privire la evoluţia cheltuielilor gospodăriilor, iniţiat de Mind the Gap, companie specializată în cercetare de piaţă şi consultanţă.

    „Ne-am propus să înţelegem modul în care românii îşi gestionează bugetul şi cum reuşesc să găsească un echilibru între cheltuieli şi un mod de viaţă decent. Am observat că teama cea mai mare este legată de cheltuielile alocate utilităţilor şi produselor alimentare, care au cunoscut majorări repetate, ceea ce se reflectă în scăderea posibilităţilor de a pune bani deoparte”, a declarat Andreea Vintilă, Senior Partner Mind the Gap.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • WC-urile din spatele curţii devin ILEGALE. Ce spun primarii din puţinele localităţi în care există canalizare. „Punem legea înaintea utilităţilor”

    O circulară a Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) a fost trimisă către toate primăriile şi atrage atenţia că toţi locuitorii localităţilor unde există reţea de canalizare au obligaţia să se racordeze la aceasta, WC-urile din fundul curţii, dar şi fosele septice, fiind interzise.

    La aproximativ şapte kilometri de Târgu-Jiu, în comuna Drăguţeşti, judeţul Gorj, un singur sat este racordat la reţeaua de canalizare. Ceilalţi localnici au încă toalete în curte.

    Primarul comunei Drăguţeşti, Ion Popescu, a declarat că într-un singur sat există canalizare, realizată prin fonduri de la Ministerul Dezvoltării.

    „Mie mi se pare normal să aibă canalizare, să vorbim de realitate, 2019, tot vorbim de oameni cu wc-urile în grădină, dar vorbim de ţară europeană. Au dreptate toţi, de la cap-coadă, canalizarea trebuia să fie de ani de zile, în toate comunele. La noi, pe o rază de 15 kilometri, o să avem canalizare. Momentan nu are decât satul Iaşi-Gorj. Avem de ani de zile canalizare acolo, făcută prin Ministerul Dezvoltării.

    Toată lumea îşi doreşte canalizare şi gaze, aceasta este prioritatea oamenilor. Nu mai vorbeşte nimeni de asfalt, vorbesc de canalizare şi gaze. Anul acesta facem recepţia la canalizare de la Amaradia până la Cârbeşti”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Ion Popescu, primarul comunei Drăguţeşti.

    Primarul a precizat că foarte mulţi oameni din comună folosesc fose, mulţi chiar au cumpărat fose ecologice şi i s-a spus că acestea dau randament, astfel că el critică acţiunea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, care a trimis cu titlu informativ în teritoriu o circulară privind obigativitatea branşării la canalizare a gospodăriilor, acolo unde există reţea.

    „Eu aş fi văzut mai întâi să mergem să băgăm canalizare în toate satele, în fiecare comună şi după aceea veneam cu legea să nu-i mai laşi cu wc-urile în grădină. Punem legea înaintea utilităţilor, ceea ce nu e corect, din punctul meu de vedere. Dacă are canalizare la poartă, s-a făcut investiţia, este obligaţia fiecărui cetăţean să se racordeze la canalizare. Dar să venim şi noi în sprijinul lor cu ceva, să-i ajutăm şi noi. Oricum, sunt costurile destul de mari, şi de la poartă”, a mai declarat Ion Popescu.

    La rândul său, primarul comunei gălăţene Şendreni, Paul Cristea, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, că nu ştie cum ar putea fi aplicată circulara.

    „Noi acum construim canalizare într-un sat din comună. Ştiu că există o directivă, dar nu ştiu cum va fi aplicată. Dacă persoanele care au acces la canalizare nu vor să se branşeze pentru că nu au bani? Cum îi obligi pe cetăţeni să facă branşamentul? Nu ştiu cum va funcţiona, canalizarea este realizată pe banii statului, ai Uniunii Europene, dar de la limita de proprietate este treaba cetăţenilor. Unii vor zice că nu au bani”, a spus Paul Cristea.

    În comuna Dudeştii Noi, din judeţul Timiş, cel mult 40 la sută dintre localnici sunt racordaţi la reţeaua de canalizare, deşi există apă şi canalizare pe toate străzile. Oamenii se plâng de costurile prea mari.

    „Măsura este bună. Noi aveam ca termen 2018 să racordăm la canalizare şi la apă toţi cetăţenii din localităţi mai mari de 2.000 de locuitori. Iar noi nu am îndeplinit această cerinţă, aproape două treimi din localităţi au canalizare şi din aceste localităţi, rata de racordare este foarte scăzută. Noi avem şi apă şi canalizare pe toate străzile din comună. Dacă la apă putem vorbi de un procent de 100% de branşare, la canalizare procentul de racordare este de aproximativ 40 la sută. Este foarte puţin şi nici acesta nu era atins dacă nu finanţam din bugetul local costurile racordării, care sunt destul de mari”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Alin Nica, primarul comunei Dudeştii Noi.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • TOPUL SĂPTĂMÂNII – Pesimism la început de mileniu: creşterea preţurilor în UE (2000-2017)

     La polul opus se află Germania, ţară care a înregistrat creşteri ale preţurilor de 28,6%.

     Potrivit Eurostat, cele mai mari creşteri ale preţurilor la nivelul UE au fost înregistrate pentru băuturi şi tutun, cât şi pentru educaţie – pentru acestea preţurile au crescut cu peste 90%. Utilităţile şi HoReCa au bifat creşteri de 55%, preţurile pentru încălţăminte şi îmbrăcăminte au rămas relativ stabile, iar preţul serviciilor de comunicaţii a scăzut cu peste 20%.

  • PROGRAMUL transporturilor, utilităţilor, magazinelor şi a băncilor în perioada sărbătorilor de Paşti

    „În perioada 6-9 aprilie 2018 trenurile de metrou vor circula pe Magistrala 1 (Republica-Dristor 2), Magistrala 2 (Berceni-Pipera) şi Magistrala 3 (Anghel Saligny-Preciziei) la un interval de circa 9 minute, iar pe Magistrala 4 (Gara de Nord 2-Străuleşti) cu schimbare la staţia Jiului, la un interval de circa 10, respectiv 15 minute”, arată un comunicat transmis miercuri de Metrorex

    Reprezentanţii Metrorex au mai precizat ca pentru desfăşurarea în siguranţă a traficului este interzisă intrarea în staţiile de metrou şi în trenuri cu lumânări aprinse.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ULUITOR: Unde vor învăţa elevii acestei şcoli supraaglomerate

    Viceprimarul Timişoarei, Dan Diaconu, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că cele şase containere au costat aproximativ 100.000 de euro. În cel mult două luni, în jur de 170 de elevi de la Şcoala Generală Nr. 30 vor putea învăţa în containere, care vor fi montate în curtea unităţii de învăţământ.

    “Cele şase containere, care au dimensiunile unor săli de clasă standard, au ajuns astăzi (n.r. marţi) la Şcoala Generală Nr. 30. Este vorba de un ansamblu modular format din şase săli de clasă, un coridor central, două spaţii pentru toalete şi un spaţiu pentru toalete pentru persoane cu handicap. Va fi o mini-şcoală care va avea şase clase, cu toate utilităţile necesare, cu geamuri de dimensiuni considerabile astfel încât luminozitatea să fie una foarte bună. Containerele vor fi montate în zilele următoare, după care se va face racordul la utilităţi. În maxim două luni, elevii ar putea învăţa în aceste săli de clasă”, a afirmat Dan Diaconu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Moment Istoric în România! O Primărie taie banii de la biserici şi îi dă la un spital care nu mai are bani pentru anestezic, medicamente, analizele pacienţilor şi utilităţi

    Propunerea a fost facuta de consilierii USR. Reamintim ca de cateva zile, Spitalul Pantelimon nu mai are bani pentru anestezic, medicamente, analizele pacientilor si utilitati, situatia fiind sesizata in presa. Spitalul are nevoie de 9 milioane lei pentru a functiona. Spitalul se afla in Sectorul 2, dar este in administrarea Ministerului Sanatatii, informează hotnews.ro.
     
    Consilierii USR au propus initial ca banii sa fie luati din sumele alocate la inceputul anului pentru biserici, si necheltuite. Potrivit unui amendament adoptat, acest lucru nu s-a mai intamplat, deoarece au crescut incasarile din cotele defalcate din TVA cu 15 milioane lei.

    Primarul Sectorului 2, Toader Mugur Mihai, spune ca bani s-au luat si de la culte, respectiv 5 milioane lei, deoarece nu au fost cheltuiti. La culte ar mai fi ramas 4,6 milioane lei, iar banii proveniti din sumele defalcate din TVA au mers la alte capitole bugetare.

    La propunerea Primarului Sectorului 2, Toader Mugur Mihai, s-a alocat inca 1 milion de lei pentru consolidarea parcului Dobroiesti si 5 milioane lei pentru invatamant. S-au alimentat cu 8 milioane de lei fondul de rezerva. Se iau 1, 2 milioane lei de la ADP fiindca nu a reusit sa achizitioneze doua utilaje.

     

  • Cum arată resortul lui Radu Mazăre din Madagascar. Cât costă aici un bungalow

    Mai exact, era vorba de 1,8 hectare de teren pe malul oceanului, într-un golf în nordul Madagascarului, pentru care a plătit, potrivit declaraţiei sale la momentul revenirii în ţară, 1 euro pe metru pătrat, consemnează Libertatea.ro.

    „Investiţia o să fie de vreo 200 – 300.000 de euro, bungalouri plus utilităţi. Cei care fac sporturi din astea, cei care se duc până acolo, nu sunt foarte pretenţioşi. Merg pentru frumuseţea locurilor şi pentru vânt. O să fie aşa, cam la două, două stele şi jumătate. Mâna de lucru o să fie ieftină, aşa că nu o să coste mult“, declara, în 2012, Radu Mazăre.

    Mai multe şi imagini pe www.one.ro

  • Sistemele de tratare a apei pot genera economii de 80% la costul utilităţilor

    „Ne bucurăm să observăm că multe companii au început să investească în implementarea unor soluţii de tratare a apei şi să înţeleagă beneficiile aduse de acestea. Analizăm împreună cu echipa beneficiarului, nevoile şi procesele sale specifice şi oferim soluţii tehnice analitice cu date financiare, perioade de amortizare şi economiile obţinute pe termen scurt, mediu şi lung. Beneficiile sunt vizibile încă din prima lună pe facturile de utilitati (apă, gaz) precum şi în costurile de întreţinere, acestea putând ajunge şi la 85%. În prezent, noile tehnologii sunt mai accesibile, iar costul investiţiei nu este mare. Cu toate acestea, oferim soluţii de finanţare durabile, astfel încât clientul să se bucure de beneficiile implementarii sistemelor încă din prima zi, fără a afecta cash-flow său”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Kostas Koutsomitros, Sales & Marketing Manager al ELISO.

    Potrivit datelor transmise, „ELISO a semnat recent un contract cu un producător important din industria alimentară având ca scop tratarea apei pentru întreaga fabrică. Noul sistem va oferi 1.000 m3 de apă tratată zilnic pentru toate nevoile fabricii şi va aduce economii de peste 300.000 de euro anual. Costul apei în cadrul fabricii se va reduce cu peste 80%, iar economii adiţionale vor fi realizate prin consumul redus de gaz la cazanele de abur”.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro