BusinessMagazin

Tag: utilaje

  • Cum face o afacere românească de familie afaceri de 40 de milioane de euro

    Companiile IRUM şi Maviprod, cu activităţi în producţia de utilaje agricole şi forestiere şi comercializarea pieselor de schimb, controlate de familia Oltean din Reghin, au ajuns anul trecut la un business cumulat de 40 mil. euro, mai mult cu 33% faţă de anul anterior, potrivit calculelor ZF pe baza datelor transmise de companie şi a celor de la Ministerul Finanţelor.
     
    Producătorul de utilaje agricole şi forestiere IRUM a încheiat anul 2016 cu afaceri totale de peste 72 milioane de lei (16 mil. euro), un profit net de 9,7 mi­lioane de lei (circa 2,2 mil. euro) şi cu un nu­măr mediu de 406 an­gajaţi, potrivit mfi­nanţe.ro.
     
    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Au angajat-o director ca să salveze o companie românească veche de 100 de ani. A evitat falimentul şi i-a crescut profitul de 6 ori

    Laura Şerban a fost numită la începutul anului 2014 CEO al producătorului de utilaje agricole Mecanica Ceahlău. În 2014 compania nemţeană a trecut printr-o întreagă serie de schimbări, iar profitul a crescut de peste şase ori, ajungând la 4,4 milioane de lei.

    2014 a fost un an încărcat pentru producătorul nemţean de utilaje. A lansat patru produse noi, a deschis în Afumaţi (Ilfov) primul showroom în parteneriat cu unul din distribuitori, a început modernizarea producţiei şi a portofoliului de produse. Trăgând linie şi adunând, în vreme ce cifra de afaceri a companiei s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 24 de milioane de lei, profitul a crescut de la 700.000 de lei în 2013 la 4,4 milioane de lei în 2014.

    În 2015, compania a avut afaceri de aproape 30 de milioane de lei, dar profitul a scăzut la 2,2 milioane de lei, iar anul trecut cifra de afaceri a Mecania Ceahlău a ajuns la 37,3 milioane de lei şi a avut un profit de 2,1 milioane de lei.

    „Rezultatele pozitive din 2014 sunt consecinţa procesului de analiză şi eficientizare a companiei – atât a structurii generale, cât şi a fluxurilor de producţie“, spune Laura Şerban, care la 38 de ani are peste 14 ani de experienţă în mediul de afaceri, după cum povesteşte chiar ea. Anterior acestui mandat, Laura Şerban a deţinut poziţia de managing director al GNC – Live well, vreme de peste un an iar înainte de aceasta a condus una dintre firmele grupului RTC, respectiv Proffice Experience.

    Şi-a făcut debutul în management în 2002, ca director de marketing şi achiziţii, iar ulterior a preluat funcţia de director general al Depozitului de Distribuţie de Carte şi Jucării, firmă dezvoltată ca start-up şi care a devenit în cinci ani lider pe segmentul său. Cel mai dificil moment din cariera sa de până acum, care coincide şi cu perioada în care a avut şi cele mai mari satisfacţii profesionale, îşi aminteşte Laura Şerban, a fost proiectul Mobishop, o firmă cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an şi pierderi financiare masive, cu o structură de personal de aproape 300 oameni. „Eram presaţi de timp, dar am implementat soluţii astfel încât să devină profitabilă rapid şi să nu îşi piardă poziţia în piaţă. În mai puţin de un an, după ce compania a devenit profitabilă, a fost preluată de Pay Point, într-o tranzacţie de aproximativ 20 de milioane de euro.“

    Despre mandatul prezent, când coordonează activitatea a 200 de oameni implicaţi în producţia de utilaje agricole, Laura Şerban spune ca i s-a părut „un proiect complex, într-un domeniu cu potenţial“. Decizia de a accepta a fost luată rapid, iar discuţiile au început cu circa trei luni înainte de numirea sa. La acel moment, spune ea, cunoştea deja specificul industriei, pentru că „familiarizarea cu domeniul a început încă de când am luat decizia să mă alătur acestui proiect“. Domeniul producţiei de utilaje agricole se dezvoltă rapid, pentru că, argumentează Laura Şerban: „În România există foarte multe ferme care au nevoie de dotări şi de reîmprospătarea parcului de utilaje. Mai mult decât atât, alocarea de fonduri europene în acest segment de piaţă constituie un factor favorabil şi, în acest sens, o măsură de facilitare pentru fermieri“. De pildă, tendinţa de consolidare a suprafeţelor, în rândul celor 1,3 milioane de ferme cu mai puţin de 50 de hectare în exploatare, duce la o creştere a cererii pentru tractoare moderne şi alte tipuri de utilaje.

    Mecanica Ceahlău a început producţia în 1921, fiind timp de mai multe decenii unul dintre principalii furnizori de tractoare şi utilaje agricole pe piaţa românească. După 1990 a devenit o societate pe acţiuni, iar nouă ani mai târziu s-a transformat într-o companie cu capital integral privat. Compania, listată la Bursa de Valori Bucureşti, se află în portofoliul SIF Moldova, care deţine peste 55% din acţiunile companiei, între acţionari aflându-se şi fondul de investiţii Romanian Investment Fund. La finalul anului trecut, Mecanica Ceahlău avea în portofoliu peste 20 de categorii de utilaje agricole, între care se numără semănători, maşini pentru întreţinerea solului şi pentru recoltat; din februarie 2015, firma a inclus în portofoliu şi echipamente marca Steyr, produse de CNH Industrial, cu care firma nemţeană a încheiat un parteneriat.

    Laura Şerban mai spune că nu a cochetat cu ideea antreprenoriatului, pentru că „am avut oportunitatea să lucrez cu şi pentru oameni care au crezut în mine şi în iniţiativele mele, nefiind neapărat îngrădită de reguli şi proceduri“.

    Fostul director general al companiei, Neculai Timaru, a fost demis de consilul de administraţie la finele anului 2013, fiind acuzat că ar fi încheiat contracte de peste 200.000 de euro cu firme deţinute de familia sa, conform unui audit intern al companiei.

  • Fermierul român care a reuşit să economisească zeci de mii de euro după ce a creat alături de vărul lui o aplicaţie de administrare a fermei

    Agriso a pornit acum trei ani în cadrul fermei Agromec Visina, judeţul Dolj,unde Ştefan Stănescu administrează 3.600 de hectare de teren în arendă. Ca şi în cazul majorităţii start-up-urilor, prin soluţia sa Stănescu a vrut să rezolve o problemă: solele erau fragmentate, fiind dispuse pe opt localităţi; în plus, îi era greu să se asigure că utilajele mergeau conform planului. „Faptul că la acea vreme nu exista o soluţie completă de management şi monitorizare pentru ferme ne-a determinat pe mine şi pe Mihai Stănescu, vărul meu, care este pasionat de programare, să punem bazele aplicaţiei Agriso”, povesteşte fermierul de 28 de ani, cu master în economie europeană şi cu un alt master în management agricol obţinut la USAMV Bucureşti.  Vărul său, Mihai Stănescu, în vârstă de 22 ani, este student în cadrul Facultăţii de Cibernetică a ASE Bucureşti.

    Au lucrat împreună timp de un an de zile, „am testat şi îmbunătăţit aplicaţia în ferma noastră, iar rezultatele au fost surprinzătoare”. Stănescu povesteşte că a lucrat din pasiune la aplicaţie şi astfel n-a întâmpinat dificultăţi notabile, însă a fost nevoie de „foarte multă răbdare pentru a verifica fiecare parametru în parte şi pentru a ne asigura că toate datele sunt conforme cu ceea ce se întâmplă în fiecare zi în câmp”.

    Aplicaţia Agriso este un produs software ce ajută fermierii să aibă un control asupra activităţilor din fermă, în timp real, din spatele unui telefon sau al unei tablete. Utilajele agricole sunt dotate cu dispozitive GPS ce le-ar permite fermierilor monitorizarea permanentă, la orice oră şi din orice loc. Astfel, fermierul poate vedea ce suprafeţe sunt lucrate, consumul de motorină pe fiecare operaţiune în parte sau consumul general pe zi de lucru. Un alt lucru util pentru agricultori este survolarea şi monitorizarea pământurilor prin intermediul dronelor. „Găsim rapid zonele problematice din interiorul fiecărei sole, unde solul începe să se erodeze din cauza lucrării intensive a acestuia, an de an, şi pe care îl tratăm diferenţiat de zonele productive, pentru a-l aduce şi pe acesta, din nou, în parametri normali şi pentru a creşte astfel productivitatea din fermă”, spune Stănescu. Potrivit lui, solele din cadrul aplicaţiei sunt compatibile cu softul APIA, dând posibilitatea fermierilor să facă declaraţiile necesare pentru subvenţii direct din aplicaţie.

    Ştefan Stănescu susţine că aplicaţia are utilizatori din fiecare judeţ al României, iar totalul suprafeţelor fermelor ce utilizează aplicaţia „depăşeşte 80.000 de hectare şi avem peste 150 de conturi create”. Cifra de afaceri a Agriso în 2016 a fost de 75.000 de euro. „În primele două luni din acest an am depăşit deja nivelul de anul trecut, pe fondul creşterii exponenţiale a cererii”, afirmă fermierul român.

    Cu ce ajută monitorizarea utilajelor? Eficientizarea şi reducerea costurilor, în primul rând. Ştefan Stănescu susţine că a economisit aproximativ 70.000 de euro doar din motorină. „Cu ajutorul aplicaţiei am scăzut consumul de combustibil de la 330 de tone de motorină într-un an agricol la 260 de tone. Pentru o fermă de 3.600 de ha, 70 de tone de motorină reprezintă o scădere a consumului cu peste 21%, respectiv de aproximativ 20 de litri la hectar. De la 92 de litri consumaţi anual am ajuns la 72 de litri, în condiţiile în care am arat cu 30% mai mult teren decât în anul anterior şi consumul ar fi trebuit să fie mai mare”, spune Stănescu, care adaugă că şi sporul de producţie a crescut cu peste 10% cu ajutorul scanărilor.

    Clienţii care vor să folosească Agriso trebuie să plătească un preţ iniţial de achiziţie, apoi vor suporta un cost lunar de 10 euro pentru fiecare utilaj pentru furnizarea de date în timp real şi un cost lunar pentru servicii de asistenţă şi mentenanţă. „Suplimentar, se mai pot comanda şi dispozitive dedicate pentru un control şi mai bun al consumului de carburant sau se pot comanda şi scanări ale terenurilor din satelit sau din dronă.” Potrivit lui, costurile fermierilor se amortizează în primele două luni.

    Antreprenorul mai spune că în dezvoltarea aplicaţiei a investit „destul de multe resurse financiare, alături de multă muncă şi timp”, menţionând că au avut un avantaj al economiilor făcute în paralel în cadrul fermei. Mărturiseşte că iniţial nu se gândea că puteau monetiza aplicaţia, „dar după rezultatele obţinute, au apărut primele solicitări de la fermieri din zona noastră, apoi am început să o promovăm şi astfel cererea nu a întârziat să apară”.

    România este o ţară cu o îndelungată tradiţie agricolă; fermierii învaţă meserie din tată în fiu şi de obicei sunt reticenţi la schimbare, deoarece ratarea unui an agricol din cauza unei greşeli ar putea periclita întregul business. Cât de deschişi sunt ei la noile tehnologii? Ştefan Stănescu spune că fermierii români vor să încerce, mai ales din cauza presiunii pe preţul cerealelor. „Cei din vest şi America folosesc aceste noi tehnologii şi asta se reflectă în preţurile scăzute, deoarece fermele devin mai eficiente şi este rentabil pentru ele să vândă şi la preţuri mai mici.” Cei doi antreprenori au solicitări de colaborare şi din străinătate, din ţări „precum America de Nord, Iordania, Nigeria, India sau Iran, dar logistic este mai uşor pentru noi ca primii paşi să îi facem în apropierea României; dacă lucrurile merg bine, vom trece la următorul pas”.

    Românii vor concura la nivel internaţional pentru titlul de „cea mai bună afacere a anului din domeniul agriculturii”, în cadrul Future Agro Challenge. Câştigătorii vor fi anunţaţi în cadrul evenimentului Global Championship Summit din 16 martie 2017 în Africa de Sud. Agriso a fost printre cei patru finalişti din România şi a câştigat dreptul de a reprezenta ţara noastră la nivel internaţional. Ceilalţi finalişti au fost Serafim, UAV Robotics şi Naturami. Pentru 2017, au în plan extinderea echipei de cercetare-dezvoltare şi de promovare, care în momentul de faţă este formată din 12 persoane, dar şi implementarea de funcţii noi precum o soluţie GPS de ghidaj sau scanări automatizate cu drona.

  • Fermierul român care a reuşit să economisească zeci de mii de euro după ce a creat alături de vărul lui o aplicaţie de administrare a fermei

    Agriso a pornit acum trei ani în cadrul fermei Agromec Visina, judeţul Dolj,unde Ştefan Stănescu administrează 3.600 de hectare de teren în arendă. Ca şi în cazul majorităţii start-up-urilor, prin soluţia sa Stănescu a vrut să rezolve o problemă: solele erau fragmentate, fiind dispuse pe opt localităţi; în plus, îi era greu să se asigure că utilajele mergeau conform planului. „Faptul că la acea vreme nu exista o soluţie completă de management şi monitorizare pentru ferme ne-a determinat pe mine şi pe Mihai Stănescu, vărul meu, care este pasionat de programare, să punem bazele aplicaţiei Agriso”, povesteşte fermierul de 28 de ani, cu master în economie europeană şi cu un alt master în management agricol obţinut la USAMV Bucureşti.  Vărul său, Mihai Stănescu, în vârstă de 22 ani, este student în cadrul Facultăţii de Cibernetică a ASE Bucureşti.

    Au lucrat împreună timp de un an de zile, „am testat şi îmbunătăţit aplicaţia în ferma noastră, iar rezultatele au fost surprinzătoare”. Stănescu povesteşte că a lucrat din pasiune la aplicaţie şi astfel n-a întâmpinat dificultăţi notabile, însă a fost nevoie de „foarte multă răbdare pentru a verifica fiecare parametru în parte şi pentru a ne asigura că toate datele sunt conforme cu ceea ce se întâmplă în fiecare zi în câmp”.

    Aplicaţia Agriso este un produs software ce ajută fermierii să aibă un control asupra activităţilor din fermă, în timp real, din spatele unui telefon sau al unei tablete. Utilajele agricole sunt dotate cu dispozitive GPS ce le-ar permite fermierilor monitorizarea permanentă, la orice oră şi din orice loc. Astfel, fermierul poate vedea ce suprafeţe sunt lucrate, consumul de motorină pe fiecare operaţiune în parte sau consumul general pe zi de lucru. Un alt lucru util pentru agricultori este survolarea şi monitorizarea pământurilor prin intermediul dronelor. „Găsim rapid zonele problematice din interiorul fiecărei sole, unde solul începe să se erodeze din cauza lucrării intensive a acestuia, an de an, şi pe care îl tratăm diferenţiat de zonele productive, pentru a-l aduce şi pe acesta, din nou, în parametri normali şi pentru a creşte astfel productivitatea din fermă”, spune Stănescu. Potrivit lui, solele din cadrul aplicaţiei sunt compatibile cu softul APIA, dând posibilitatea fermierilor să facă declaraţiile necesare pentru subvenţii direct din aplicaţie.

    Ştefan Stănescu susţine că aplicaţia are utilizatori din fiecare judeţ al României, iar totalul suprafeţelor fermelor ce utilizează aplicaţia „depăşeşte 80.000 de hectare şi avem peste 150 de conturi create”. Cifra de afaceri a Agriso în 2016 a fost de 75.000 de euro. „În primele două luni din acest an am depăşit deja nivelul de anul trecut, pe fondul creşterii exponenţiale a cererii”, afirmă fermierul român.

    Cu ce ajută monitorizarea utilajelor? Eficientizarea şi reducerea costurilor, în primul rând. Ştefan Stănescu susţine că a economisit aproximativ 70.000 de euro doar din motorină. „Cu ajutorul aplicaţiei am scăzut consumul de combustibil de la 330 de tone de motorină într-un an agricol la 260 de tone. Pentru o fermă de 3.600 de ha, 70 de tone de motorină reprezintă o scădere a consumului cu peste 21%, respectiv de aproximativ 20 de litri la hectar. De la 92 de litri consumaţi anual am ajuns la 72 de litri, în condiţiile în care am arat cu 30% mai mult teren decât în anul anterior şi consumul ar fi trebuit să fie mai mare”, spune Stănescu, care adaugă că şi sporul de producţie a crescut cu peste 10% cu ajutorul scanărilor.

    Clienţii care vor să folosească Agriso trebuie să plătească un preţ iniţial de achiziţie, apoi vor suporta un cost lunar de 10 euro pentru fiecare utilaj pentru furnizarea de date în timp real şi un cost lunar pentru servicii de asistenţă şi mentenanţă. „Suplimentar, se mai pot comanda şi dispozitive dedicate pentru un control şi mai bun al consumului de carburant sau se pot comanda şi scanări ale terenurilor din satelit sau din dronă.” Potrivit lui, costurile fermierilor se amortizează în primele două luni.

    Antreprenorul mai spune că în dezvoltarea aplicaţiei a investit „destul de multe resurse financiare, alături de multă muncă şi timp”, menţionând că au avut un avantaj al economiilor făcute în paralel în cadrul fermei. Mărturiseşte că iniţial nu se gândea că puteau monetiza aplicaţia, „dar după rezultatele obţinute, au apărut primele solicitări de la fermieri din zona noastră, apoi am început să o promovăm şi astfel cererea nu a întârziat să apară”.

    România este o ţară cu o îndelungată tradiţie agricolă; fermierii învaţă meserie din tată în fiu şi de obicei sunt reticenţi la schimbare, deoarece ratarea unui an agricol din cauza unei greşeli ar putea periclita întregul business. Cât de deschişi sunt ei la noile tehnologii? Ştefan Stănescu spune că fermierii români vor să încerce, mai ales din cauza presiunii pe preţul cerealelor. „Cei din vest şi America folosesc aceste noi tehnologii şi asta se reflectă în preţurile scăzute, deoarece fermele devin mai eficiente şi este rentabil pentru ele să vândă şi la preţuri mai mici.” Cei doi antreprenori au solicitări de colaborare şi din străinătate, din ţări „precum America de Nord, Iordania, Nigeria, India sau Iran, dar logistic este mai uşor pentru noi ca primii paşi să îi facem în apropierea României; dacă lucrurile merg bine, vom trece la următorul pas”.

    Românii vor concura la nivel internaţional pentru titlul de „cea mai bună afacere a anului din domeniul agriculturii”, în cadrul Future Agro Challenge. Câştigătorii vor fi anunţaţi în cadrul evenimentului Global Championship Summit din 16 martie 2017 în Africa de Sud. Agriso a fost printre cei patru finalişti din România şi a câştigat dreptul de a reprezenta ţara noastră la nivel internaţional. Ceilalţi finalişti au fost Serafim, UAV Robotics şi Naturami. Pentru 2017, au în plan extinderea echipei de cercetare-dezvoltare şi de promovare, care în momentul de faţă este formată din 12 persoane, dar şi implementarea de funcţii noi precum o soluţie GPS de ghidaj sau scanări automatizate cu drona.

  • OLX a lansat o platformă globală de tranzacţionare a utilajelor grele

    Ţinând cont că în România în primele 9 luni din 2017 au fost deja tranzacţionate 1.292 mii de unităţi de utilaje grele la mâna a doua, depăşind astfel rezultatele întregului an 2016, Institutul Naţional de Statistică arată o creştere semnificativă a preferinţei pentru echipamentele folosite (utilajele agricole reprezentând două treimi din numărul total).  Prin echilibrarea relaţiei cerere-ofertă, Tradus abordează oportunitatea generării unui nou business pe piaţa locală unde OLX Group a câştigat deja leadership prin OLX şi Autovit.ro.  

    „În categoriile de utilaje grele, platformele OLX şi Autovit.ro înregistrează lunar peste 2 milioane de vizite, care generează la rândul lor peste 9 milioane de vizualizări pentru un volum de peste 75.000 de anunţuri active în fiecare lună. Doar în primele 9 luni din 2017, aceste două categorii au avut peste 250.000 de anunţuri noi şi peste un milion de contactări din partea celor care îşi doreau să le achiziţioneze. Aceasta reprezintă o dovadă clară a importanţei industriei româneşti de utilaje grele în Europa de Sud-Est, fiind şi motivul pentru care am decis să lansăm Tradus în premieră în România, cu o echipă locală, inclusiv cu forţă de vânzări dedicată”, spune Cătălin Gealapu, Global Head of Sales Tradus.com.

    Platforma Tradus.com le permite părţilor interesate să compare maşini şi echipamente din toată lumea şi să găsească noi clienţi la nivel global. Această caracteristică transformă Tradus într-o reală oportunitate pentru utilizatorii români de a găsi cea mai bună ofertă de utilaje grele. Platforma este disponibilă în 10 limbi diferite: engleză, olandeză, poloneză, română, portugheză, rusă, spaniolă, italiană, franceză şi germană.

    OLX Group este reţeaua de platforme de anunţuri prezentă în peste 40 de pieţe, incluzând, printre altele, branduri precum OLX, Storia, Autovit.ro Avito, letgo, dubizzle, Tradus.

  • Au angajat-o director ca să salveze o companie românească veche de 100 de ani. A evitat falimentul şi i-a crescut profitul de 6 ori

    Laura Şerban a fost numită la începutul anului 2014 CEO al producătorului de utilaje agricole Mecanica Ceahlău. În 2014 compania nemţeană a trecut printr-o întreagă serie de schimbări, iar profitul a crescut de peste şase ori, ajungând la 4,4 milioane de lei.

    2014 a fost un an încărcat pentru producătorul nemţean de utilaje. A lansat patru produse noi, a deschis în Afumaţi (Ilfov) primul showroom în parteneriat cu unul din distribuitori, a început modernizarea producţiei şi a portofoliului de produse. Trăgând linie şi adunând, în vreme ce cifra de afaceri a companiei s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 24 de milioane de lei, profitul a crescut de la 700.000 de lei în 2013 la 4,4 milioane de lei în 2014.

    În 2015, compania a avut afaceri de aproape 30 de milioane de lei, dar profitul a scăzut la 2,2 milioane de lei, iar anul trecut cifra de afaceri a Mecania Ceahlău a ajuns la 37,3 milioane de lei şi a avut un profit de 2,1 milioane de lei.

    „Rezultatele pozitive din 2014 sunt consecinţa procesului de analiză şi eficientizare a companiei – atât a structurii generale, cât şi a fluxurilor de producţie“, spune Laura Şerban, care la 38 de ani are peste 14 ani de experienţă în mediul de afaceri, după cum povesteşte chiar ea. Anterior acestui mandat, Laura Şerban a deţinut poziţia de managing director al GNC – Live well, vreme de peste un an iar înainte de aceasta a condus una dintre firmele grupului RTC, respectiv Proffice Experience.

    Şi-a făcut debutul în management în 2002, ca director de marketing şi achiziţii, iar ulterior a preluat funcţia de director general al Depozitului de Distribuţie de Carte şi Jucării, firmă dezvoltată ca start-up şi care a devenit în cinci ani lider pe segmentul său. Cel mai dificil moment din cariera sa de până acum, care coincide şi cu perioada în care a avut şi cele mai mari satisfacţii profesionale, îşi aminteşte Laura Şerban, a fost proiectul Mobishop, o firmă cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an şi pierderi financiare masive, cu o structură de personal de aproape 300 oameni. „Eram presaţi de timp, dar am implementat soluţii astfel încât să devină profitabilă rapid şi să nu îşi piardă poziţia în piaţă. În mai puţin de un an, după ce compania a devenit profitabilă, a fost preluată de Pay Point, într-o tranzacţie de aproximativ 20 de milioane de euro.“

    Despre mandatul prezent, când coordonează activitatea a 200 de oameni implicaţi în producţia de utilaje agricole, Laura Şerban spune ca i s-a părut „un proiect complex, într-un domeniu cu potenţial“. Decizia de a accepta a fost luată rapid, iar discuţiile au început cu circa trei luni înainte de numirea sa. La acel moment, spune ea, cunoştea deja specificul industriei, pentru că „familiarizarea cu domeniul a început încă de când am luat decizia să mă alătur acestui proiect“. Domeniul producţiei de utilaje agricole se dezvoltă rapid, pentru că, argumentează Laura Şerban: „În România există foarte multe ferme care au nevoie de dotări şi de reîmprospătarea parcului de utilaje. Mai mult decât atât, alocarea de fonduri europene în acest segment de piaţă constituie un factor favorabil şi, în acest sens, o măsură de facilitare pentru fermieri“. De pildă, tendinţa de consolidare a suprafeţelor, în rândul celor 1,3 milioane de ferme cu mai puţin de 50 de hectare în exploatare, duce la o creştere a cererii pentru tractoare moderne şi alte tipuri de utilaje.

    Mecanica Ceahlău a început producţia în 1921, fiind timp de mai multe decenii unul dintre principalii furnizori de tractoare şi utilaje agricole pe piaţa românească. După 1990 a devenit o societate pe acţiuni, iar nouă ani mai târziu s-a transformat într-o companie cu capital integral privat. Compania, listată la Bursa de Valori Bucureşti, se află în portofoliul SIF Moldova, care deţine peste 55% din acţiunile companiei, între acţionari aflându-se şi fondul de investiţii Romanian Investment Fund. La finalul anului trecut, Mecanica Ceahlău avea în portofoliu peste 20 de categorii de utilaje agricole, între care se numără semănători, maşini pentru întreţinerea solului şi pentru recoltat; din februarie 2015, firma a inclus în portofoliu şi echipamente marca Steyr, produse de CNH Industrial, cu care firma nemţeană a încheiat un parteneriat.

    Laura Şerban mai spune că nu a cochetat cu ideea antreprenoriatului, pentru că „am avut oportunitatea să lucrez cu şi pentru oameni care au crezut în mine şi în iniţiativele mele, nefiind neapărat îngrădită de reguli şi proceduri“.

    Fostul director general al companiei, Neculai Timaru, a fost demis de consilul de administraţie la finele anului 2013, fiind acuzat că ar fi încheiat contracte de peste 200.000 de euro cu firme deţinute de familia sa, conform unui audit intern al companiei.

  • INS: Investiţiile nete, în scădere cu 0,2%, în primul semestru al anului

    În al doilea trimestru al anului, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2016, investiţiile nete în alte cheltuieli şi în lucrări de construcţii noi, au scăzut cu 2,7%, respectiv cu 1,7%.

    În semestrul I 2017, faţă de semestrul I 2016, investiţiile nete realizate în economia naţională au scăzut cu 0,2%, scădere înregistrată la următoarele elemente de structură: alte cheltuieli cu 10,1% şi la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 0,6%. Investiţiile în lucrări de construcţii noi au crescut cu 2,2%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alevia inaugurează un nou spaţiu de producţie, după o investiţie de aproximativ 2 milioane euro; compania estimează o creştere a cifrei de afaceri cu peste 20% anual

    Extinderea aduce cu sine o serie de investiţii care vizează achiziţia de noi utilaje, dezvoltarea portofoliului de produse şi a zonei de resurse umane. În planul de investiţii se regăseşte achiziţia unei hale cu o suprafaţă de 2.000 mp şi, mai recent, încă una alăturată de 1.000 mp, în total 3.000 mp. Hala de 2.000 mp găzduieşte depozitul de livrări, care a fost relocat din vechiul spaţiu de depozitare, secţia de ceaiuri şi 3 noi linii de producţie, iar cea de 1.000 mp găzduieşte depozitele de materie prima şi de produse finite. 

    Suprafaţa noului depozit de livrări s-a mărit astfel de la 170 mp la 600 mp, iar depozitarea se face pe 6 niveluri în loc de 3, cum era în depozitul anterior. Secţia de ceaiuri dispune în prezent de o suprafaţă de 500 mp şi pentru aceasta a fost achiziţionată o serie de utilaje noi menite să dubleze capacitatea de producţie. 

    Investiţia alocată pentru utilajele noi la nivelul fabricii pe toate secţiile a fost de 300.000 de euro.

    În ceea ce priveşte cele 3 linii noi de producţie, Alevia aduce odată cu acestea câteva schimbări majore în gama sa de produse, lansând produse care nu ţin de activitatea precedentă de producţie. Una dintre aceste noi game este gama food, recent lansată pe piaţă, care conţine 27 produse – seminţe, fructe uscate şi nuci crude, de o calitate constantă şi controlată, importate de la cel mai mare furnizor din Olanda, iar celelalte două game sunt încă în lucru la ora actuală. Pe lângă dezvoltarea zonei de producţie, va fi adusă o investiţie şi în ceea ce priveşte personalul. Astfel, compania, care număra la ora actuală 210 angajaţi, preconizează un nou val de angajări şi îşi propune să crească numărul angajaţilor cu 30-40 de persoane.

    Ca urmare a extensiei, Alevia estimează şi o evoluţie ascendentă la nivelul cifrei de afaceri anuale. În baza realizării financiare înregistrate în 2016, când a încheiat anul financiar cu o cifră de afaceri de 5 milioane de euro şi, implicit, cu o creştere de 17% faţă de 2015, compania preconizează creşterea cifrei de afaceri cu minim 20-25%. Trendul ascendent al companiei se bazează pe vânzări de peste 2.000.000 cutii de suplimente şi aproximativ 3.500.000 cutii de ceaiuri anual. Cele mai vândute branduri în 2016 au fost Ginkana Ginkgo Biloba, Coenzima Q10, Silfide, Noni şi Propolis C.

    Portofoliul Alevia cuprinde peste 140 de tipuri de suplimente alimentare şi 60 de sortimente de ceaiuri, disponibile în peste 4.000 de farmacii şi magazine naturiste, lanţuri de farmacii (Catena, Dona, Sensiblu) şi supermarketuri (Auchan, Lidl, Carrefour, Kaufland) din România.Inaugurarea unui nou spaţiu de lucru se înscrie în strategia Alevia în vederea atingerii unei cifre de afaceri în valoare de 5.8 milioane de euro în 2017. În aceeaşi strategie se înscrie şi intrarea pe 5 noi pieţe prin lansarea a 50 de produse dedicate.

  • A preluat o societate veche de 100 de ani şi i-a crescut profitul de peste 6 ori

    În afara zonei de afaceri, Laura Şerban îşi dedică activităţilor sportive şi călătoriilor. „Sunt o fire foarte activă şi îmi place să experimentez. În funcţie de sezon, schiez, merg cu bicicleta, alerg sau experimentez sporturi de apă. În timpul călătoriilor, îmi place să intru în detalii locale – de la cele geografice la cele culinare – şi să mă inspir, profesional şi personal, de la oamenii cu care interacţionez. Inspiraţia care vine odată cu fiecare călătorie înseamnă pentru mine cel mai preţios moment.”

    Despre gradul de implicare a reprezentanţilor mediului de afaceri în societate, Laura Şerban spune că există câteva asociaţii care fac lucruri interesante pentru societate, dar din păcate nu sunt foarte vizibile. „Probabil că activităţile lor ar inspira şi ar coaliza mai mulţi oameni, dacă ar fi promovate mai intens. De asemenea, consider că o serie de facilităţi fiscale în această direcţie ar încuraja mai mult mediul de afaceri către astfel de iniţiative.

    Dacă aş fi preşedinte pentru o singură zi, cel mai probabil aş asculta oameni care în domeniul lor de expertiză au în mod cert ceva de spus.”

  • A reuşit să transforme 3.000 de dolari într-o companie cu cifră de afaceri de opt cifre: “Succesul este duşmanul progresului”

    „Lucram pentru o companie şi am încercat mai întâi acolo să dezvolt afacerea, un concept de închiriere a utilajelor. Am fost printre primele trei firme din România care au oferit serviciul acesta, de închiriere de nacele”, îşi aminteşte Ştefan Ponea, CEO al Industrial Access, modul în care a pornit la drum. În februarie 2005, a renunţat la statutul de angajat, iar o lună mai târziu punea bazele Industrial Access. La acea vreme, explică Ştefan Ponea, piaţa era destul de mică, fiind formată din doi-trei jucători importanţi. „Astăzi vorbim de o piaţă mare, cu peste 80 de jucători, care se ridică la aproximativ 250 de milioane de euro. Vorbim de închirieri nacele, utilaje de construcţii, macarale, stivuitoare şi aşa mai departe. Şi sunt doar firme pornite după 1990, nu sunt privatizate – pe acestea le-am scos din calcul. Noi suntem printre cele mai vechi firme rămase în picioare şi fără brand schimbat sau alte lucruri de genul ăsta. Am avut nişte principii sănătoase, suntem auditaţi încă din primul an de companii din Big 4.”

    Investiţia iniţială? 3.000 de dolari, din care doar 600 erau ai săi, povesteşte Ponea. „Am făcut un proiect, am avut trei parteneri inactivi în business; ei trebuiau să vină cu o investiţie de 8 milioane de euro, dar n-au mai venit cu nimic. Am făcut deci un plan de afaceri, o bancă m-a ajutat şi mi-a acordat un credit de 200.000 de euro. Cu 100.000 de euro am luat primele şase utilaje, iar restul a reprezentat capital de lucru.”

    În doar 6 luni a obţinut profit: „7 martie a fost de fapt prima zi în care am avut voie să facturez; ţin şi acum minte, pentru că sărbătorim în fiecare an. La 30 iunie aveam deja profit. La vremea respectivă, piaţa de închirieri nu exista, dacă voiai să-ţi cumperi un utilaj, aşteptai 6 sau 8 luni.“

    Explozia activităţii firmei a avut loc după intrarea în acţionariat a unui fond de investiţii, actualul Axxess Capital (la acea vreme Balkan Accession Fund), în decembrie 2007. „Am reuşit, printr-o conjunctură fericită, să scap de ceilalţi acţionari, care nu făceau nimic şi cereau mereu bani din companie. Fondul respectiv a vrut să investească într-o firmă de leasing operaţional, pe care doi dintre partenerii mei o deţineau împreună; cei doi au spus că vor să dea Industrial Access la pachet, ca bonus, doar că atunci când investitorii au început procesul de due diligence au văzut că Industrial Acces era sănătoasă, ce era în acte era şi în realitate, în vreme ce a lor era cam şvaiţer.” Prin urmare, cei de la Axxess au decis să cumpere 80% din companie, deţinere care a ajuns la 90% după majorarea de capital.

    Alături de noii parteneri, Ştefan Ponea a schiţat un plan de afaceri pe 5 ani care prevedea venirea unei crize. „În industria noastră, există o ciclicitate care nu depinde de ţară”, spune el. „În ultima jumătate de secol, în industria de închirieri intervalul a fost de şapte ani. Noi deja eram cu doi ani de creştere puternică şi nu ne aşteptam la mai mult de cinci ani fără criză, sau măcar o scădere. Nu m-am aşteptat însă la criza care a venit.”

    Flota a crescut, într-un singur an, de 100 la 700 de utilaje; iar avansul companiei a fost mai rapid decât putea susţine piaţa, crede Ştefan Ponea. „Teoria unui fond asta e: vin, iau gogoaşa, o injectez cu capital, o cresc şi apoi o vând din nou. Neşansa noastră a fost că am prevăzut scăderea pentru 2010-2011, iar ea a venit în mai puţin de 8 luni. Într-o dimineaţă care nu «spunea nimic» ne-am trezit cu utilajele în curte. Şi treaba asta a continuat, în timp ce nouă încă ne veneau utilajele comandate, au tot venit până în aprilie 2009.”

    Nu doar flota s-a dezvoltat; numărul angajaţilor a crescut de la 14 la 55, compania a deschis numeroase puncte de lucru şi a extins afacerea în afara graniţelor, în ţări precum Bulgaria sau Serbia – toate acestea într-un an. „Evident, a trebuit să schimbăm strategia; am vândut din flotă, pentru că ne uitam la utilaje cum rugineau. A fost şi o reaşezare serioasă a costurilor cu forţa de muncă, explodaseră şi erau complet disproporţionate faţă de rezultate, performanţe şi aşa mai departe. Noi avem şi acum oameni în firmă care sunt pe salariile din 2008, atât de mari au fost atunci. Şi asta pentru că aveai nevoie de creştere, nu-ţi puteai permite să aştepţi mai mult de două săptămâni să găseşti om şi ca să găseşti oameni buni trebuia să plăteşti enorm.”

    Compania a obţinut plusuri ale veniturilor şi în anii de criză, iar 2011 a fost cel mai eficient an, cu un avans de 60%. A urmat o nouă perioadă de extindere, ilustrată cel mai bine de investiţiile în utilaje. „Am cumpărat de la firme de leasing şi de la bănci, la licitaţii, la 40% din preţul de nou, pentru că noi aveam cash. În România nu ai ce companii să cumperi cu totul, sunt puţine viabile din acest punct de vedere. Noi ne-am uitat după asta, pentru că fondul avea forţă financiară, dar nu am avut în ce să investim. Care arătau mai bine din punctul de vedere al veniturilor aveau probleme în ceea ce priveşte profitabilitatea sau procesele interne.”

    Situaţia dificilă în care s-a regăsit piaţa de construcţii după 2009 a dus la insolvenţa sau falimentul unui număr importante de companii de profil. Ultimii ani au adus o înviorare, dar una fragilă, notează un raport al ARACO (Asociaţia Română a Antreprenorilor de Construcţii). Piaţa locală a crescut în 2015 cu 10% faţă de anul precedent, dar valoarea rămâne cu 35% mai mică faţă de cea înregistrată în 2008, ultimul an de avans.

    În 2015 (ultimul bilanţ închis) cifra de afaceri a companiei consolidată pe România, Bulgaria şi Moldova a fost de 12,3 milioane de euro. Profitul net, după taxe, a fost de 1,9 milioane de euro. 2016 a fost mai slab din punct de vedere al veniturilor, explică CEO‑ul companiei, dar profitabilitatea s-a menţinut la acelaşi nivel. În momentul de faţă, Industrial Access desfăşoară operaţiuni în opt ţări, având o flotă de 2.700 de utilaje estimată la 32 de milioane de euro la preţ original.