BusinessMagazin

Tag: unitate

  • Modificare importantă asupra legii privind circulaţia pe drumurile publice, promulgată de Iohannis

    Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/.2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul instituirii unor condiţii privind ciruclaţia pe drumurile publice a autovehiculelor cu volanul situat pe partea dreaptă.

    O prevedere arată că: „Examinarea medicală (…) a conducătorilor de autovehicule, tractoare agricole sau forestiere ori tramvaie se realizează în unităţi de asistenţă medicală autorizate, existente la nivelul fiecărui judeţ, care au obligaţia luării în evidenţă a acestora”.
     
    De altfel, proiectul de lege prevede că persoana care posedă permis de conducere şi este declarată inaptă medical de către unitatea de asistenţă medicală autorizată, aceasta este obligată în termen de o zi de la data constatării să comunice rezultatul examinării către poliţia rutieră.
     
    „În cazul în care unitatea de asistenţă medicală autorizată, în urma realizării examenului de specialitate necesar, stabileşte că persoana care posedă permis de conducere este inaptă medical pentru a conduce un autovehicul, tractor agricol sau forestier sau tamvai, aceasta este obligată în termen de o zi de la data constatării, să comunice rezultatul examinării către poliţia rutieră în a cărei rază teritorială unitatea îşi defăşoara activitatea, către medicul trimităţor, precum şi persoanei declarate inaptă din punct de vedere medical pentru a conduce un autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai. În cazul în care persoana care posedă permis de conducere este declarată inaptă mediacal, unitatea de asistenţă medicală autorizată comunică, în temen de 15 zile de la constatare, rezultatul examinării către mediul trimiţător”, conform preoiectului de lege.
     

  • Mesajul de Anul Nou al Papei Francisc: Unitatea este de preferat în faţa diversităţii

    Liderul spiritual suprem al Bisericii Catolice a deplâns lipsa de unitate din lume şi a atras atenţia asupra căutării profitului cu orice preţ care are loc numai în folosul unui mic număr de oameni, ”Unitatea contează mai mult decât diversitatea”, a spus Papa Francisc, citat de Reuters.

    În predica sa, Francisc a omagiat maternitatea subliniind faptul că o lume care priveşte spre viitor uitând să se uite cu ochii unei mame suferă de miopie: ”S-ar putea să crească profiturile, dar nu îi va mai vedea pe ceilalţi ca pe copii. Va produce bani, dar nu pentru toţi. Vom trăi în aceeaşi casă, dar nu ca fraţi şi surori”, a spus înaltul ierarh.

    Papa Francisc a atras atenţia asupra riscului ca biserica să ajungă ”un muzeu frumos al trecutului” dacă oamenii îşi pierd capacitatea de ”a fi uimiţi pe care o oferă credinţa”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deputatul ALDE Varujan Vosganian critică Guvernul Dăncilă: Unitatea de măsură a eficienţei guvernării a devenit KILOMETRUL de autostradă

    „Cifrele statistice ne dovedesc, prin creşterea produsului intern brut, a pensiilor şi salariilor nete, a numărului de locuri de muncă precum şi prin scăderea corespunzătoare a şomajului, prin reducerea decalajelor în ce priveşte puterea de cumpărare faţă de media Uniunii Europene, că România înregistrează o perioadă de dezvoltare economică şi de creştere a nivelul de trai. În ultima vreme, însă, doamnă Prim-ministru, observăm că, în rândul opiniei publice, eficienţa guvernării nu se mai măsoară prin procentele de creştere a produsului intern brut sau a veniturilor reale, nici prin numărul locurilor de muncă nou create sau prin apropierea parităţii puterii de cumpărare de media europeană. Unitatea de măsură a eficienţei guvernării a devenit kilometrul de autostradă”, a scris deputatul ALDE, Varujan Vosganian, într-o interpelare pe care i-a adresat-o premierului Viorica Dăncilă.

    Purtătorul de cuvânt al ALDE spus că fără demararea efectivă a lucrărilor la autostrada Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş, locuitorii din Moldova vor fi dificil de convins că Guvernul „merită preţuirea şi încrederea lor”.

    „În această privinţă, trebuie să vă mărturisesc că Autostrada Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş se încadrează perfect în acest nou canon al guvernării. Aici, în Moldova, tema acestei autostrăzi revine obsesiv în orice discuţie despre calitatea actului de guvernare. Fără demararea efectivă a lucrărilor la această autostradă, va fi destul de dificil să convingem locuitorii Moldovei că Guvernul şi-a îndeplinit promisiunile făcute în campania electorală şi că, în consecinţă, merită preţuirea şi încrederea lor”, a menţionat Varujan Vosganian.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primăria, REPETENTĂ la refacerea şcolii cu tavanul căzut. Unitatea care a ars a fost DEMOLATĂ. Peste 1.000 de elevi sunt afectaţi

    Elevii şcolii 124 din cartierul Rahova, care a luat foc în primăvara acestui an, au început anul şcolar la alte unităţi de învăţământ.

    Şcoala 124 a fost demolată, iar din luna iunie a acestui an, primăria Sectorului 5 a demarat lucrările de construire a unei noi clădiri. Potrivit proiectului, data finalizării construcţiei este luna iulie a anului viitor, astfel că elevii au şanse ca anul viitor, în septembrie, să se întoarcă la şcoala 124.

    Elevii şcolii 124 din cartierul Rahova, care a luat foc în primăvara acestui an, au început anul şcolar la alte unităţi de învăţământ.

    Şcoala 124 a fost demolată, iar din luna iunie a acestui an, primăria Sectorului 5 a demarat lucrările de construire a unei noi clădiri. Potrivit proiectului, data finalizării construcţiei este luna iulie a anului viitor, astfel că elevii au şanse ca anul viitor, în septembrie, să se întoarcă la şcoala 124.

    Între timp, conducerea unităţii de învăţământ a improvizat un nou secretariat în sala de sport, care nu a ars în urma incendiului din primăvară şi nici nu a fost demolată.

    Pentru refacerea şcolii, Primăria Sectorului 5 a alocat suma de 8 milioane de lei.

    Dacă în cazul şcolii 124 lucrările au început deja, la şcoala 141, tot din Rahova, al cărei tavan s-a prăbuşit în 2017, lucrările trenează. Mai exact, primarul sectorului 5, Daniel Florea, anunţa încă din septembrie anul trecut că această şcoală, denumită şi “Ion I. C. Brătianu”, va fi demolată şi se va construi o altă clădire, dar în realitate, unitatea nici măcar nu a fost demolată.

    Tot primarul sectorul 5 anunţa, pe Facebook, în luna martie a acestui an, că şcoala 141 „va fi un etalon la nivel naţional”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Câţi bani a făcut în trei zile restaurantul românesc care „se bate” cu McDonald’s şi KFC

    Lanţul de restaurante de tip fast-food Spartan a redeschis de curând unitatea din centrul comercial Mega Mall Bucureşti, cu o investiţie de aproximativ 110.000 euro, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    În primele trei zile de la inaugurare, s-au înregistrat vânzări în valoare de circa 10.200 euro şi un trafic de 1.679 de clienţi, după cum reiese din infrormaţiile trimise de companie.

    Reprezentanţii Spartan au ca ţintă o creştere a vânzărilor cu circa 40% în al doilea semestru (S2) din 2018, faţă de aceeaşi perioadă din 2017.

    „Avem planuri mari pentru această unitate şi cred că pentru a avea succes, foarte importantă este respectarea principiilor francizei. Experienţa pe care am acumulat-o în cei doi ani de când mă ocup de restaurantul Spartan din Cora Pantelimon, cred că mă va ajuta extrem de mult să aduc această unitate acolo unde ne dorim, în termeni de profitabilitate, în cel mai scurt timp”, a declarat Răzvan Nanuş, Director General al Rerum Food S.R.L., companie prin intermediul căreia a obţinut franciza Spartan.

    Restaurantul ocupă o suprafaţă de 60 de metri pătraţi în zona de food-court a centrului comercial, în apropierea restaurantului KFC.

    Proiectele francizatului Spartan care a preluat restaurantul din Mega Mall includ deschiderea unei noi unităţi în Bucureşti, în cursul acestui an, în hypermaketul Carrefour Orhideea, precum şi inaugurarea primei unităţi stradale din capitală.

    „În afară de toate marile centre comerciale, ne dorim să ne extindem şi la nivel de unităţi stradale în Bucureşti. Din punct de vedere al rentabilităţii, într-un oraş care prezintă caracteristicile Bucureştiului, putem deschide maximum 20 – 25 de restaurante, dar mai avem până acolo. Avem în plan inaugurarea primului restaurant stradal în circa un an, iar acum ne concentrăm foarte mult pe alegerea celei mai bune zone”, a punctat Ştefan Mandachi, CEO al Strong MND S.R.L., compania deţinătoare a francizei Spartan.

    Spartan a înregistrat la nivelul întregului grup, restaurante proprii şi restaurante francizate, o creştere a cifrei de afaceri cu peste 24%, faţă de S1 2017. Cifra de afaceri raportată la nivelul anului trecut este de 20 milioane de euro, mai mare cu 52% faţă de 2016, când s-a situat la 14 milioane de euro. În 2018 sunt planificate, la nivel naţional, deschideri în toate oraşele în care nu există încă nicio unitate marca Spartan: Sibiu, Oradea, Bistriţa, Satu Mare, Roman.

    Răzvan Nanuş, omul de afaceri care a preluat franciza Spartan din Mega Mall, are 33 de ani şi o experienţă de şapte ani pe piaţa restaurantelor de tip fast-food. Înainte de a prelua franciza pentru unitatea Spartan din Cora Pantelimon, în august 2016, a fost Director de Dezvoltare în cadrul S.C. Strong MND Corporation. În prezent, este şi partener pe partea de dezvoltare pentru platforma de francize francizelacheie.ro.

    Spartan face parte din grupul de francize S.C. Strong MND Corporation S.R.L, companie francizoare care deţine şi platforma www.francizelacheie.ro. Lanţul de restaurante a fost fondat în 2012 şi numără 39 de restaurante, dintre care 15 sunt restaurante proprii şi alte 24 sunt în sistem de franciză, deschise în capitală şi în 22 de oraşe din ţară: Suceava, Alba Iulia, Arad, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Botoşani, Galaţi, Brăila, Focşani, Târgu-Jiu, Craiova, Piteşti,
    Turnu-Severin, Deva, Râmnicu Vâlcea, Baia Mare, Piatra Neamţ, Constanţa, Bacău şi Bistriţa.

    Cifra de afaceri înregistrată la nivelul întregului grup (restaurante proprii şi restaurante francizate) în 2017 este de 20 milioane de euro. În cele 15 restaurante deţinute de Strong MND Corporation, societatea francizoare, sunt angajate 240 de persoane, iar în total, în toate cele 39 de unităţi lucrează peste 600 de oameni.

     

     

  • Pe urmele scriitorilor la New York

    În Greenwich Village se află White Horse Tavern, căreia i-au trecut cândva pragul nume ca Dylan Thomas, Jack Kerouac, Anaïs Nin sau Norman Mailer.

    În Gramercy Park se găseşte Pete’s Tavern, în care scriitorul american O. Henry şi-a scris celebra sa povestire „Darul magilor” în 1905, aşa cum o arată o scrisoare trimisă de acesta şi pe care toţi clienţii o pot vedea înrămată pe perete.

    Nu trebuie uitat nici hotelul Chelsea, în care a locuit cândva Mark Twain, înainte de transformarea clădirii în unitate de cazare, şi care a primit apoi sub acoperişul său nume ca Bob Dylan, Dylan Thomas, Arthur Miller, Arthur C. Clarke sau Leonard Cohen.

  • Piaţa de cafenele primeşte un nou nume internaţional. Esquires Coffee deschide prima unitate în mall-ul Veranda din Bucureşti

    Începând cu acest an compania fondată în 1993 în Canada a intrat pe piaţa din Portugalia şi România şi are în plan să pătrundă şi în Polonia. În Europa, lanţul de cafenele a venit în 2000 şi a pariat întâi pe Marea Britanie şi Irlanda, pentru ca acum să se extindă pe alte pieţe. Momentan există peste 130 de unităţi, potrivit datelor existente, însă expansiunea continuă.
     
    Ziarul Financiar a scris în urmă cu mai multe luni că Esquires Coffee tatonează piaţa din România alături de alte nu­me precum Costa Coffee. Alături de cele două, şi trei dis­tri­buitori de cafea – Moak, illy şi stretto –, precum şi o serie de fonduri de investiţii se uită la piaţa locală de cafenele şi ba­ruri, potrivit surselor din piaţă. Cele mai multe caută să intre printr-o preluare care să le asigure o poziţie puternică pe o piaţă foarte fragmentată unde liderul, Starbucks, are doar 2% din totalul vânzărilor de 4 mld. lei. Piaţa de cafenele şi baruri a fost însă una dintre cele mai lovite de criza financiară din 2009, care a dus la dispariţia unor branduri locale impor­tan­te precum Turabo, dar şi a unora internaţionale precum Costa Coffee sau Dunkin Donuts. Acestea din urmă au în­cer­cat să atace piaţa locală, însă după câţiva ani de activitate au ieşit.
     

  • CENTENAR. Casele de poveste ale Bucureştiului

    „Graniţele” actuale ale Capitalei nu mai sunt aceleaşi ca acum 100 de ani, cea mai mare urbe a ţării noastre a crescut în suprafaţă, în populaţie şi s-a modernizat. 
     
    Pe marile bulevarde şi străzi ale Capitalei, unele dintre ele vechi uliţe prăfuite în 1918, printre blocurile apărute în ultimii zeci de ani, rezistă de mai bine de 100 de ani adevărate bijuterii arhitecturale.
     
    În anul Centenarului, vă invităm să aflaţi povestea acestor case şi a ctitorilor ei. Unele sunt acum muzee, alte nu, toate sunt, însă, o parte importantă din istoria noastră. Multe au fost locuite sau vizitate de către personaje cheie ale Marii Uniri sau de oameni de vază care au jucat un rol important în Istoria României şi în ce am ajuns noi astăzi.  O parte dintre ele au fost proiectate de mari arhitecţi, precum Ion Mincu sau Grigore Cherchez, care au adus cu stilurile lor inovatoare grandoare Bucureştiului. Sunt clădiri care au rezistat marilor cutremure, naţionalizărilor şi buldozerelor comuniştilor.
     

  • Ce trebuie să faci înainte să-ţi deschizi un restaurant, bar, pizzerie, fast-food sau alte tipuri de unităţi de alimentaţie publică

    Acest ghid conţine informaţii cu caracter public şi nu substituie sub nicio formă prerogativele altor instituţii cu competenţe în domeniu şi totodată specificăm în mod expres faptul că informaţia cuprinsă în acesta nu reprezintă activitate de consultaţă juridică. Datorită deselor schimbări legislative, este posibil ca în decursul unei perioade de timp de la redactarea acestuia, unele informaţii să nu mai fie de actualitate, astfel încât este recomandat oricărei persoane care se informează din această lucrare, să verifice ulterior în ce măsură informaţiile respective şi-au păstrat autenticitatea în timp.        

           Această lucrare reprezintă o versiune îmbunătăţită a celei editate iniţial în luna octombrie 2015, parcurgerea acestuia oferă cititorului posibilitatea formării unei imagini de ansamblu asupra ceea ce înseamnă un business în acest domeniu de activitate, începând de la cunoaşterea unor noţiuni de bază, încadrarea corectă în grupa CAEN corespunzătoare a  activităţilor ce pot fi asimilate atât comerţului cât şi alimentaţiei publice, calificări necesare şi  modalităţile de dobândire a acestora, forme de organizare, avize, autorizaţii şi alte obligaţii prevăzute de normele legale în vigoare. Lucrarea este foarte utilă şi business-urilor reprezentate de acele covrigării, patiserii, gogoşerii, simigerii, amplasate de regulă pe artere intens circulate şi  care în funcţie de condiţiile de defăşurare sunt asimilate fie comerţului, fie alimentaţiei publice ( situaţie dezbătută de altfel în cadrul lucrării), antreprenorii din acest domeniu de activitate regăsind în acest ghid o gamă largă de informaţii utile.

    Pentru început, este necesar să înţelegem ce înseamnă o unitate  de alimentaţie publică precum şi ce tipuri de activităţi se încadrează în codurile CAEN :  5610 – Restaurante ; 5630 – Baruri.

         Conform legislaţiei aplicabile în domeniu, unităţile de alimentaţie publică se pot clasifica în două mari categorii:
    1. Unităţi de alimentaţie publică incluse în structurile de primire turistice, reglementate de prevederile O.G. nr.58/1998, privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, cu modificările şi completările ulterioare. În această categorie se includ restaurantele indiferent de tipul acestora, baruri, cofetării, patiserii, unităţi de tip fast-food, amplasate în staţiuni turistice şi care fie  funcţionează ca unităţi de sine stătătoare, fie în cadrul unor structuri cu funcţiuni de cazare, se supun unei proceduri de clasificare în funcţie de caracteristicile constructive, de dotările şi serviciile prestate, în conformitate cu prevederile H.G. nr.1267/2010, privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism, cu modificările şi completările ulterioare.

    2. Unităţi de alimentaţie publică, altele decât cele incluse în structurile de primire turistice,  reglementate de prevederile cuprinse în H.G. nr.843/1999, privind încadrarea pe tipuri a unităţilor de alimentaţie publică, neincluse în structurile de primire turistice.
       
          Astfel  în conformitate cu prevederile cuprinse în Anexa la H.G. nr.843/1999, ca regulă generală, unitatea de alimentaţie publică reprezintă localul public în care se servesc preparate culinare, produse de cofetărie-patiserie, băuturi, caracterizându-se prin aceea ca în cadrul lui se îmbină activitatea de pregătire/preparare cu activitatea de comercializare, însoţită de servicii specifice care asigură consumul acestora pe loc. Conform acestui act normativ, acestea se clasifică pe tipuri de unităţi de alimentaţie publică, dintre care  le vom menţiona pe cele mai des întâlnite în reţeaua comercială şi anume:

    • Restaurant clasic – unitate de alimentaţie publică în care consumatorii sunt serviţi cu un variat sortiment de preparate culinare de cofetărie-patiserie, cafea, băuturi etc. Pentru crearea unei atmosfere recreative se pot oferi programe artistice sau alte mijloace de distracţie. Personalul de producţie şi de servire are o calificare de profil.
    • Restaurant cu specific – unitate de alimentaţie publică care prin amenajări, dotări, ţinuta lucrătorilor şi preparatele culinare oferite corespunde unui specific local, regional, naţional (restaurant “românesc”, “moldovenesc”, “dobrogean”, “bănăţean” etc.) sau reprezintă unităţi tradiţionale – han, cramă, colibă, şură etc.
    • Pizzerie – unitate specializată care oferă, cu preponderenţă, sortimente de pizza şi de paste făinoase. Suplimentar se pot oferi gustări, salate, produse de patiserie şi sortiment variat de băuturi, cu preponderenţă slab alcoolizate.
    • Bar – unitate de alimentaţie publică cu program de zi sau de noapte în care se desfac băuturi alcoolice şi nealcoolice, un sortiment restrâns de produse culinare. Cadrul ambiental este completat cu program artistic, audiţii muzicale, jocuri electronice şi video. Aceasata categorie cuprinde si Disco-bar, Video-bar, Discotecă, Cafe-bar, Cafenea.
    • Fast-Food – unitate care propune clientelei sale, în principal tineri, o servire rapidă de produse, la preţuri unitare. Oferta de produse se reduce la un sortiment limitat şi standardizat, de regulă bazat pe un singur produs de bază şi este prezentată de obicei pe panouri luminoase. Preparatele sunt preluate de clienţi la casa în momentul plăţii şi consumate pe loc sau în afara unităţii. Produsele sunt oferite în inventar de servire de unică folosinţă.
    • Unităţi tip cofetărie, patiserie –  sunt unităţi de alimentaţie publică care oferă consumatorilor preparate de cofetărie-patiserie produse în laboratoarele proprii sau în laboratoarele altor unităţi de profil, biscuiţi şi produse zaharoase ale producătorilor specializaţi, băuturi nealcoolice, cafea, ceai, fructe, produse specifice micului dejun, precum şi diferite sortimente de băuturi fine pentru consum la domiciliu. Majoritatea unităţilor de acest tip, pe lângă asigurarea condiţiilor pentru consumul pe loc, vând şi produse pentru consum la domiciliu.
       
           Conform Ordinului nr.337/2007, privind actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională – CAEN,  grupele/clasele de activităţi, prevăzute în cadrul acestui act normativ,   care  includ activităţi de alimentaţie, sunt următoarele:

    Pentru  alimentaţie publică:

    •  5610 – Restaurante, aici fiind incluse activităţi precum: restaurant,  bufete expres, restaurant fast – food, pizzerie, unităţi de alimentaţie care servesc pentru acasă, vânzători ambulanţi la tonete de îngheţată, cărucioare mobile care vând mâncare, prepararea hranei la standuri în pieţe.
    •  5630 – Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, incluzând: baruri, bodega, saloane de servit cocktail-uri, discoteci (unde servirea băuturilor este predominantă), berării, cafenele, baruri care servesc sucuri de fructe, standuri mobile de vânzare a băuturilor.

    Pentru alimentaţie colectivă:
    •  5621 – Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente – această clasă include asigurarea serviciilor de alimentaţie bazate pe aranjamente contractuale cu clientul, în locaţia specificată de acesta în vederea organizării unui eveniment.
    • 5629 – Alte activităţi de alimentaţie n.c.a. – include:
    • furnizori de servicii de alimentaţie pentru contractori (diverse companii)
    • activitatea unităţilor de alimentaţie concesionate în cadrul bazelor sportive şi al unităţilor similare
    • activitatea cantinelor sau bufetelor ( de ex. pentru fabrici, birouri, spitale sau şcoli) pe bază de concesionare.

    Vedeţi aici ghidul complet privind deschiderea unui restaurant, bar, pizzerie, fast-food sau altor tipuri de unităţi de alimentaţie publică

  • Doi executivi Tesla au părăsit compania, într-un moment în care grupul se confruntă cu probleme

    Directorul executiv al companiei, Elon Musk ar fi spus angajaţilor luni că firma se află într-o „reorganizare profundă”.

    În ultimele luni, mai mulţi executivi au părăsit grupul Tesla, într-un moment în care compania se confruntă cu probleme financiare şi încearcă să accelereze producţia Modelului 3.

    Tesla anunţa la începutul acestei luni că va deveni profitabilă în a doua jumătate a anului 2018, dacă va produce săptămânal 5.000 de maşini din cel mai nou model al său, Modelul 3, însă atingerea scopului propus este discutabilă, pentru că Tesla a fabricat doar 2.270 de maşini în ultima săpămână din aprilie, relatează BBC.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro