Tag: Tusk

  • Cearta pe tema imigraţiei: după români şi bulgari a venit rândul polonezilor

    “Polonia va opune un veto ferm oricărei astfel de propuneri, indiferent de unde ar veni ea”, a spus Tusk. Cameron s-a referit în particular la polonezi drept cel mai mare grup de lucrători migranţi care profită în prezent de banii statului britanic şi a afirmat că a fost o “greşeală monumentală” că Londra a permis începând din 2004 accesul lucrătorilor din Europa Centrală şi de Est, care au venit în Marea Britanie spre a colecta ajutoare sociale şi a le trimite apoi în ţările lor de origine.

    Răbufnirea premierului Cameron vine în contextul zgomotului politic şi mediatic din Marea Britanie pe tema presupusului aflux de români şi bulgari pe piaţa liberalizată a muncii, de la 1 ianuarie. Acest zgomot şi-a găsit ecou şi la Berlin, unde cancelarul Angela Merkel a iniţiat o comisie care să studieze ideea unor garanţii legale pentru limitarea “turismului pentru beneficii sociale”, dar şi la Strasbourg, unde neamţul Elmar Brok, şeful Comisiei pentru afaceri externe a PE, a propus chiar amprentarea imigranţilor care vin în Germania pentru ajutoare sociale – o declaraţie aspru taxată la Bucureşti de oficialii USL.

    Singura voce a raţiunii în acest climat inflamat i-a aparţinut până acum purtătorului de cuvânt al CE, Jonathan Todd, care a reamintit că legislaţia UE permite din 2004 statelor membre UE să-i expulzeze pe imigranţii veniţi din alte state membre care după 3 luni nu-şi găsesc un loc de muncă şi nu au mijloace de a se întreţine.

  • Cele două afaceri de familie de la Bucureşti

    În realitate, importanţă n-a avut nici alegerea Ancăi Boagiu ca vicepreşedinte al PPE, nici complimentele adresate de Angela Merkel curajului lui Traian Băsescu de a-i da înainte cu reformele nepopulare şi nici politeţurile şefului PPE, Wilfried Martens la adresa PDL, iar în chestiune nu era “familia popularilor” reunită la Bucureşti, ci familia cea mare a zonei euro în plină luptă de a câştiga susţinerea rudelor mai sărace din Est pentru proiectul ei de uniune financiară şi politică europeană, fără a le ceda însă acestor rude drepturile pe care acestea le cer.

    Preşedintele CE, Jose Durao Barroso, a insistat la Victor Ponta pentru ameliorarea administrării fondurilor europene şi a sistemului judiciar nu atât ca să dea apă la moară PDL în dauna USL, cât pentru a arăta României că are ea însăşi destule de făcut ca să merite să-i fie auzite la Bruxelles pretenţiile, exprimate clar de preşedintele Băsescu, ca piaţa unică europeană să fie într-adevăr unică (deschiderea pieţei muncii, politica de coeziune bugetară şi unificarea regulilor de navigaţie). Că aşa au stat lucrurile a ilustrat-o perfect discursul premierului polonez Donald Tusk, care a acuzat de ipocrizie sloganul PPE “Mai multă Europă”, atâta vreme cât birocraţia de la Bruxelles acţionează de fapt pentru perpetuarea decalajelor economice între zona euro şi restul statelor UE.

    Frecvent a fost făcută şi comparaţia între congresul PPE, menit pe plan intern să susţină Alianţa România Dreaptă, şi mitingul-mamut de lansare a candidaţilor USL de pe Arena Naţională, în principal pentru că ambele evenimente au fost organizate în aceeaşi zi. Mitingul a fost asemuit cu manifestările ceauşiste, spre a contura un contrast între “forţele trecutului” (USL) şi “forţele viitorului” (ARD).

    Modelul mitingului USL a fost însă altul decât cele ceauşiste, şi anume mitingul gigantic convocat de Vladimir Putin pe stadionul Lujniki din Moscova în ajunul alegerilor prezidenţiale din martie, câştigate, după cum ştim, de Putin. Actualul preşedinte rus a citat acolo poezii patriotice, şi-a întrebat compatrioţii dacă iubesc Rusia şi a făcut aluzii la nevoia ca ţara să fie apărată de inamicii din exterior, susţinuţi de opoziţia politică din interior – o atitudine adoptată cu claritate şi de Crin Antonescu acum (“În Europa, fără popor eşti nimic sau o slugă”, cu referire la preţul susţinerii lui Traian Băsescu de către Vest).

  • Cine câştigă alegerile de duminică din Polonia

    Sondajele de opinie au arătat o îngustare progresivă a distanţei dintre cele două formaţiuni, cu o ascensiune a opoziţiei până la un raport de 31-21 în preferinţele electoratului. Polonia, a şaptea economie a UE, a avut o creştere medie a PIB de 4,4% din 2007 până în 2010, iar salariul mediu s-a majorat cu circa 18% în ultimii patru ani, de când Donald Tusk conduce guvernul.

    Acum însă, încetinirea economiei din zona euro ameninţă veniturile din exporturi ale Poloniei, deficitul bugetar şi datoria au crescut, iar prognozele băncilor străine vorbesc de o creştere economică de numai 1,9% pentru anul viitor (Citigroup), raportat la prognoza de 4% a guvernului, ceea ce a influenţat negativ opiniile unei părţi a electoratului faţă de guvern.

  • Pact cu dusmanul

    Tusk il va inlocui astfel in functie pe fratele geaman al presedintelui, Jaroslaw Kaczynski. Donald Tusk, in varsta de 50 de ani, a promis ca va promova o serie de politici economice liberale si relatii mai apropiate cu partenerii Poloniei din cadrul Uniunii Europene dupa doi ani de relatii tensionate cu Bruxellesul de la venirea la conducerea tarii a echipei Kaczynski.

  • Pact cu dusmanul

    Tusk il va inlocui astfel in functie pe fratele geaman al presedintelui, Jaroslaw Kaczynski. Donald Tusk, in varsta de 50 de ani, a promis ca va promova o serie de politici economice liberale si relatii mai apropiate cu partenerii Poloniei din cadrul Uniunii Europene, dupa doi ani de relatii tensionate cu Bruxelles-ul de la venirea la conducerea tarii a echipei Kaczynski.

  • Demisia, frate!

    Premierul polonez Jaroslaw Kaczynski a anuntat ca ar putea demisiona pe 5 noiembrie dupa infrangerea suferita in alegerile parlamentare, permitandu-i astfel liderului opozitiei de centru-dreapta, Donald Tusk, sa ii succeada in fruntea executivului. In aceeasi zi se va reuni si noul parlament rezultat in urma alegerilor anticipate convocate de conservatorii condusi de cei doi frati Kaczynski (actualul premier si Lech, presedintele tarii). Victoria Platformei Civice (liberala) in fata Partidului Legii si Justitiei (conservator) a fost salutata de Comisia Europeana, dar si de alte state din UE, pentru care pozitia dura a Poloniei in discutiile comune a constituit adesea un obstacol.