BusinessMagazin

Tag: Tusk

  • Donald Tusk: Criza imigraţiei poate afecta grav Uniunea Europeană, riscând să distrugă Spaţiul Schengen

    “Criza imigranţilor, cu care se confruntă Uniunea Europeană, probabil este cea mai mare provocare din ultimele decenii”, a declarat Donald Tusk în faţa eurodeputaţilor.

    “Actuala provocare are potenţialul de a produce modificări în Uniunea Europeană pe care o cunoaştem. Are potenţialul de a distruge proiecte de succes precum libera circulaţie în Spaţiul Schengen”, a adăugat Tusk.

    “Şi, ce este mai periculos, actuala criză are potenţialul de a crea mişcări tectonice în peisajul politic european. Iar aceste schimbări nu sunt spre bine. Trăim în vremuri extraordinare, care necesită măsuri extraordinare, sacrificii extraordinare şi solidaritate extraordinară”, a insistat Tusk, conform unui comunicat oficial.

  • Donald Tusk îndeamnă Republica Moldova, “partener-cheie” al UE, să continue reformele

    “Am venit în Republica Moldova pentru a arăta că această ţară este un partener-cheie al Uniunii Europene. Puteţi conta pe susţinerea mea”, a declarat Donald Tusk după întrevederea pe care a avut-o la Chişinău cu preşedintele moldovean, Nicolae Timofti.

    “Am discutat cu preşedintele Timofti despre implementarea Acordului de Asociere, de care vor beneficia toţi cetăţenii Republicii Moldova. Intensificarea substanţială a relaţiilor comerciale bilaterale în 2014 este un semnal că mergem în direcţia cea bună”, a spus Tusk, potrivit unui comunicat oficial.

    “În acelaşi timp, sunt necesare eforturi suplimentare pentru avansarea reformelor într-un sens care să genereze o schimbare autentică, inclusiv pentru cetăţenii de rând. Am discutat despre necesitatea reformării sistemului judiciar şi despre combaterea corupţiei, acestea fiind priorităţi”, a subliniat Tusk.

    “Am văzut în propria mea ţară (Polonia – n.red) că merită să fie asumate reformele dificile. În acest moment, Republica Moldova se confruntă cu dificultăţi atât pe plan intern, cât şi pe fondul instabilităţii şi incertitudinii regionale. Vrem să oferim asistenţă Republicii Moldova pentru a construi o poziţie puternică faţă de exterior şi pentru a deveni credibilă pe plan intern, o problemă pe care o vom aborda în continuare la summitul Parteneriatului Estic, programat la Riga luna viitoare”, a insistat Tusk.

  • Donald Tusk îndeamnă Republica Moldova, “partener-cheie” al UE, să continue reformele

    “Am venit în Republica Moldova pentru a arăta că această ţară este un partener-cheie al Uniunii Europene. Puteţi conta pe susţinerea mea”, a declarat Donald Tusk după întrevederea pe care a avut-o la Chişinău cu preşedintele moldovean, Nicolae Timofti.

    “Am discutat cu preşedintele Timofti despre implementarea Acordului de Asociere, de care vor beneficia toţi cetăţenii Republicii Moldova. Intensificarea substanţială a relaţiilor comerciale bilaterale în 2014 este un semnal că mergem în direcţia cea bună”, a spus Tusk, potrivit unui comunicat oficial.

    “În acelaşi timp, sunt necesare eforturi suplimentare pentru avansarea reformelor într-un sens care să genereze o schimbare autentică, inclusiv pentru cetăţenii de rând. Am discutat despre necesitatea reformării sistemului judiciar şi despre combaterea corupţiei, acestea fiind priorităţi”, a subliniat Tusk.

    “Am văzut în propria mea ţară (Polonia – n.red) că merită să fie asumate reformele dificile. În acest moment, Republica Moldova se confruntă cu dificultăţi atât pe plan intern, cât şi pe fondul instabilităţii şi incertitudinii regionale. Vrem să oferim asistenţă Republicii Moldova pentru a construi o poziţie puternică faţă de exterior şi pentru a deveni credibilă pe plan intern, o problemă pe care o vom aborda în continuare la summitul Parteneriatului Estic, programat la Riga luna viitoare”, a insistat Tusk.

  • Preşedintele Consiliului European: Politica lui Putin este să aibă inamici, să se afle în conflict şi să-i distrugă

    Preşedintele Consiliului European a declarat pentru ziarul britanic că exclude o relaxare a sancţiunilor impuse Rusiei la summitul liderilor UE din această săptămână, în pofida presiunilor mai multor state în acest sens. El i-a acuzat pe unii lideri europeni că preferă “concilierea” cu Kremlinul în conflictul din Ucraina şi de “naivitate şi ipocrizie” în încercarea de a-i oferi lui Putin prezumţia de nevinovăţie, relatează The Guardian online.

    În acest prim interviu acordat unui număr de cinci publicaţii europene, Tusk a subliniat că prevederile armistiţiului ucrainean încheiat la Minsk luna trecută între Putin şi cancelarul german Angela Merkel este necesar să fie implementate înainte de orice relaxare a sancţiunilor.

    Înţelegerile de la Minsk prevăd ca Ucraina să recapete controlul asupra frontierelor din est, aflate în prezent pe mâna separatiştilor proruşi. Comentariile sale sugerează că sancţiunile ar putea să rămână în vigoare tot anul acesta, eventual până în cursul anului viitor.

    “Înţelegerea de la Minsk are sens doar dacă este implementată deplin. O implementare parţială va fi foarte riscantă pentru Ucraina”, a insistat el.

    Tusk, care a preluat funcţia de preşedinte al Consiliului European în decembrie, s-a întors săptămâna trecută dintr-o vizită de la Washington, înainte de summitul UE de joi şi vineri, care va fi dominat de problema rusă. Sancţiunile impuse unor bănci şi firme urmează să expire în vară, în cazul în care nu vor fi prelungite prin consensul Celor 28.

    “Este foarte dificil, pentru că statele membre demonstrează foarte deschis că au puncte de vedere şi interese diferite”, a declaart el, denunţând lipsa unei politici comune. “Avem 28 de politici externe diferite”, a denunţat preşedintele Consiliului European, adăugând că “nu poate accepta argumentul că trebuie să credem în bunăvoinţa Rusiei”.

    “Când aud că trebuie să avem încredere în bunăvoinţa preşedintelui (rus Valdimir) Putin sau a separatiştilor, ştiu că este vorba fie de naivitate, fie de ipocrizie”, a subliniat Tusk.

    De pe o poziţie opusă faţă de cea a numeroşi lideri europeni, care îndeamnă la îndulcirea politicii faţă de Moscova, Tusk a catalogat strategia lui Putin ca ostilă în mod direct şi a îndemnat la un răspuns dur.

    “Ştiu – nu este o intuiţie, ci cunosc acest lucru – că politica lui Putin este mult mai simplă decât discuţiile noastre sofisticate. Unicul răspuns eficient la politica clară şi simplă a lui Putin este presiunea. (Politica sa este) pur şi simplu să aibă inamici, să fie mai puternic decât ei, să-i distrugă şi să fie în conflict”, a declarat preşedintele Consiliului European.

    Din acest motiv, Tusk boicotează marcarea a 70 de ani de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial la Moscova, pe 9 mai. “O prezenţă la parada militară, mână în mână cu agresorul de astăzi, o persoană care foloseşte arme împotriva civililor din estul Ucrainei? În opinia mea, ca să mă exprim delicat, este prea ambiguu”, a declarat preşedintele UE.

    Tusk a fost invitat la Moscova, dar a refuzat invitaţia, la fel ca Barack Obama, François Hollande şi alţi lideri est-europeni, iar cancelarul german Angela Merkel pare că va depune a doua zi jerbe de flori.

    Armistiţiul de luna trecută între Kiev şi separatiştii proruşi nu este “ideal”, dar a redus vărsarea de sânge şi a oferit ucrainenilor un răgaz, a apreciat Tusk. El a mai spus că Obama nu le cere europenilor să înăsprească sancţiunile, ci să le menţină pentru a demonstra o poziţie unită.

     

  • Preşedintele Iohannis s-a întâlnit la Bruxelles cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk

    După primirea oficială, la sediul Consiliului European, preşedintele Iohannis şi Donald Tusk au avut o convorbire tete-a-tete. Întâlnirea cu preşedintele Consiliului European nu va fi urmată de declaraţii de presă comune ale celor doi oficiali.

    După discuţiile cu Donald Tusk, preşedintele Klaus Iohannis se va întâlni cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

    În cea de-a doua zi a vizitei la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohanis se va întâlni, la ora 10.00 (ora României) cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, urmată, la ora 10.45 (ora României), de o declaraţie de presă comună a celor doi oficiali.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, înainte de plecarea la Bruxelles, în prima vizită de lucru din mandat, că o prioritate a mandatului său va fi aprofundarea integrării europene a ţării noastre, el precizând că va trasmite acest mesaj cu claritate în cadrul vizitei.

    Iohannis a afirmat că este prima vizită externă de la începutul mandatului său de preşedinte al României, o vizită de lucru la Bruxelles, la instituţiile europene şi euro-atlantice, pentru a sublinia importanţa pe care o acordă ţara noastră profilului european, ca stat membru UE şi NATO.

    ”În cadrul discuţiilor, voi aborda teme de interes deosebit pentru România în relaţiile cu instituţiile UE şi NATO”, a spus şeful statului, la plecarea în vizita de la Bruxelles, menţionând că România este în al optulea an de apartanenţă la UE, instituţile noastre sunt consolidate şi contribuţia noastră la proiectul european trebuie să fie una pe măsură.

    ”O prioritate a mandatului meu este aprofundarea integrării europene, voi transmite cu claritate acest mesaj şi vom discuta despre paşii pe care România trebuie să îi facă pentru aceasă integrare aprofundată şi pentru a-şi lua în primire mai bine rolul de membru NATO”, a spus Iohannis.

    Din delegaţia oficială care îl însoţeşte pe preşedinte la Bruxelles fac parte consilierii prezidenţiali Dan Mihalache, George Scutaru, Leonard Orban, Cosmin Marinescu, Andrei Muraru, purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Tatiana Niculescu Bran, consilierul personal al lui Klaus Iohannis, Mihai Răzvan Ungureanu şi şeful Statului Major General, general locotenent Nicolae Ciucă.

    Corespondenţă de la trimisul MEDIAFAX la Bruxelles, Valentina Postelnicu

  • Preşedintele Iohannis s-a întâlnit la Bruxelles cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk

    După primirea oficială, la sediul Consiliului European, preşedintele Iohannis şi Donald Tusk au avut o convorbire tete-a-tete. Întâlnirea cu preşedintele Consiliului European nu va fi urmată de declaraţii de presă comune ale celor doi oficiali.

    După discuţiile cu Donald Tusk, preşedintele Klaus Iohannis se va întâlni cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

    În cea de-a doua zi a vizitei la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohanis se va întâlni, la ora 10.00 (ora României) cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, urmată, la ora 10.45 (ora României), de o declaraţie de presă comună a celor doi oficiali.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, înainte de plecarea la Bruxelles, în prima vizită de lucru din mandat, că o prioritate a mandatului său va fi aprofundarea integrării europene a ţării noastre, el precizând că va trasmite acest mesaj cu claritate în cadrul vizitei.

    Iohannis a afirmat că este prima vizită externă de la începutul mandatului său de preşedinte al României, o vizită de lucru la Bruxelles, la instituţiile europene şi euro-atlantice, pentru a sublinia importanţa pe care o acordă ţara noastră profilului european, ca stat membru UE şi NATO.

    ”În cadrul discuţiilor, voi aborda teme de interes deosebit pentru România în relaţiile cu instituţiile UE şi NATO”, a spus şeful statului, la plecarea în vizita de la Bruxelles, menţionând că România este în al optulea an de apartanenţă la UE, instituţile noastre sunt consolidate şi contribuţia noastră la proiectul european trebuie să fie una pe măsură.

    ”O prioritate a mandatului meu este aprofundarea integrării europene, voi transmite cu claritate acest mesaj şi vom discuta despre paşii pe care România trebuie să îi facă pentru aceasă integrare aprofundată şi pentru a-şi lua în primire mai bine rolul de membru NATO”, a spus Iohannis.

    Din delegaţia oficială care îl însoţeşte pe preşedinte la Bruxelles fac parte consilierii prezidenţiali Dan Mihalache, George Scutaru, Leonard Orban, Cosmin Marinescu, Andrei Muraru, purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Tatiana Niculescu Bran, consilierul personal al lui Klaus Iohannis, Mihai Răzvan Ungureanu şi şeful Statului Major General, general locotenent Nicolae Ciucă.

    Corespondenţă de la trimisul MEDIAFAX la Bruxelles, Valentina Postelnicu

  • Nominalizarea lui Donald Tusk la conducerea Consiliului European bulversează scena politică poloneză

    Noua sa funcţie implică demisia din postul de şef al Guvernului de la Varşovia, în plină campanie pentru alegerile comunale, municipale şi regionale din 16 noiembrie, un test important înaintea alegerilor prezidenţiale şi legislative prevăzute pentru anul viitor.

    “Vom avea de-a face cu o criză de identitate în cele două partide principale de pe scena politică poloneză”, conduse de două personalităţi dominante: Platforma Civică (PO, de centru şi proeuropeană) a lui Donald Tusk şi Lege şi Justiţie (PiS, conservator şi eurosceptic) al lui Jaroslaw Kaczynski”, apreciază sociologul Edmund Wnuk-Lipinski.

    Cele două partide, inamici juraţi, animă viaţa politică şi îşi dispută victoriile electorale din 2001. În 2007, PO al lui Tusk a preluat puterea de la PiS al lui Kaczynski şi a câştigat următoarele două scrutine succesive.

    El a condus Polonia cu succes în criza economică, dar de mai multe luni este în pierdere de popularitate.

    Potrivit unui sondaj recent al institutului CBOS, partidul lui Jaroslaw Kaczynski este creditat cu 32 la sută din intenţiile de vot, faţă de 26 la sută Platforma Civică a lui Donald Tusk.

    “Identitatea partidului lui Kaczynski este construită pe opoziţia faţă de Donald Tusk. Dar şi pentru PO se schimbă totul, deoarece este o relaţie între două entităţi care se alimentează reciproc”, a declarat Wnuk-Lipinski pentru AFP.

    Într-o primă reacţie, Jaroslaw Kaczynski s-a bucurat de plecarea rivalului său. “Cu cât este mai departe de Polonia, cu atât este mai bine”, a declarat el, după care a afirmat că partidul său va susţine candidaţii polonezi deoarece “un post important în cadrul UE este pur şi simplu acordat Poloniei”.

    Dar “vremurile se anunţă dificile şi pentru Platforma Civică, unde Donald Tusk a servit drept reper în toate situaţiile dificile, pe care l-a condus cu o mână forte şi unde era ascultat”, a declarat pentru AFP sociologul Stanislaw Mocek.

    Potrivit lui Tomasz Nalecz, un consilier apropiat al preşedintelui Bronislaw Komorowski, “PO va trebui de acum să se descurce singur, ceea ce va fi în avantajul său”.

    Totuşi, “în prezent nu există un succesor evident” nici pentru preşedinţia partidului, nici pentru conducerea Guvernului, a constatat Mocek.

    Numele care circulă cel mai des în presă sunt cele ale preşedintelui Parlamentului Ewa Kopacz, adjunctul lui Tusk în PO, ministrului Apărării Tomasz Siemoniak şi ministrului Infrastructurii Elzbieta Bienkowska.

    Potrivit liderului istoric al sindicatului Solidaritatea, Lech Walesa, “problema este complicată”.

    “Riscăm chiar o destrămare a Platformei Civice. Problema este prin urmare dacă aceasta va conduce la crearea unui nou partid şi dacă acesta va fi mai bun sau nu”, a declarat el.

    Donald Tusk mai are trei luni pentru formarea unui nou puzzle politic, înainte de a prelua funcţia de preşedinte al Consiliului European la 1 decembrie.

    Potrivit purtătoarei de cuvânt a Guvernului Malgorzata Kidawa-Blonska, premierul va ocupa toate funcţiile actuale până la sfârşitul lui noiembrie.

     

  • BIOGRAFIE: Donald Tusk, un proeuropean convins la conducerea Consiliului European

    Pragmatic, Tusk s-a pronunţat pentru sancţiuni eficiente împotriva Moscovei în urma operaţiunilor ruse din Ucraina. În schimb, el se opune iniţiativelor adoptate de state individual, promovând o acţiune “responsabilă” comună, în cadrul NATO şi al Uniunii Europene.

    Provenit din Mişcarea Solidaritatea, care a înlăturat sistemul comunist de la putere în Polonia în 1989, acest istoric de profesie şi-a clădit imaginea unui om eficient în jocul politic, capabil să întoarcă în avantajul său situaţiile cele mai delicate. Bun orator, el foloseşte un limbaj moderat, cu o dorinţă evidentă de a-şi seduce auditoriul. Dar ştie de asemenea să dea dovadă de fermitate în faţa interlocutorilor săi, în special a celor europeni.

    Premierul polonez a promovat întotdeauna consolidarea instituţiilor europene. El a legat adoptarea monedei euro de către Polonia de o reglementare durabilă a crizei economice.

    Donald Tusk a preluat în 2007 puterea de la fraţii gemeni conservatori Kaczynski, devenind prim-ministru în urma unor alegeri legislative anticipate. El a fost primul şef de Guvern polonez după căderea comunismului în 1989 care a fost reconfirmat în funcţie pentru un al doilea mandat, în urmă cu trei ani.

    Încă din tinereţe, el este un liberal convins care crede că Polonia are nevoie de o intervenţie redusă a statului şi de mai mulţi antreprenori. Dar în timpul crizei, el şi-a modificat unele puncte de vedere, admiţând că situaţia obligă uneori statul să intervină.

    Opozant al regimului când Polonia era încă sub comunism, el a înfiinţat atunci o vopsitorie. Era la vremea aceea o raritate, într-o economie de stat.

    “Vopsind tot felul de clădiri industriale, şeminee şi poduri, el a învăţat economia de piaţă şi regulile funcţionării ei”, a explicat vechiul său prieten Jerzy Borowczak.

    “Era o muncă grea, uneori de 16 ore pe zi, sub un soare puternic, pentru a onora o comandă în întârziere”, a subliniat acest fost responsabil al sindicatului Solidaritatea din Gdansk.

    După căderea regimului comunist, Donald Tusk a fondat, împreună cu mai mulţi prieteni din Gdansk, prima mişcare liberală din Polonia. În 2001, el a fost unul dintre principalii fondatori ai Platformei Civice (PO), pe care o conduce.

    El afirmă că îi admiră pe fostul preşedinte american Ronald Reagan şi pe fostul premier britanic Margaret Thatcher. În Polonia, a fost un apropiat al lui Lech Walesa, o personalitate a luptei anticomuniste, care îl susţine acum. Fiul acestuia, Jaroslaw Walesa, este în prezent deputat din partea PO.

    El vorbeşte limba germană, dar engleza sa lasă de dorit, potrivit anturajului său.

    Căsătorit cu Malgorzata, de profesie istoric, Donald Tusk este pasionat de fotbal, are o fiică, moderatoare a unui blog de modă, şi un fiu specializat în relaţii publice.

  • BIOGRAFIE: Donald Tusk, un proeuropean convins la conducerea Consiliului European

    Pragmatic, Tusk s-a pronunţat pentru sancţiuni eficiente împotriva Moscovei în urma operaţiunilor ruse din Ucraina. În schimb, el se opune iniţiativelor adoptate de state individual, promovând o acţiune “responsabilă” comună, în cadrul NATO şi al Uniunii Europene.

    Provenit din Mişcarea Solidaritatea, care a înlăturat sistemul comunist de la putere în Polonia în 1989, acest istoric de profesie şi-a clădit imaginea unui om eficient în jocul politic, capabil să întoarcă în avantajul său situaţiile cele mai delicate. Bun orator, el foloseşte un limbaj moderat, cu o dorinţă evidentă de a-şi seduce auditoriul. Dar ştie de asemenea să dea dovadă de fermitate în faţa interlocutorilor săi, în special a celor europeni.

    Premierul polonez a promovat întotdeauna consolidarea instituţiilor europene. El a legat adoptarea monedei euro de către Polonia de o reglementare durabilă a crizei economice.

    Donald Tusk a preluat în 2007 puterea de la fraţii gemeni conservatori Kaczynski, devenind prim-ministru în urma unor alegeri legislative anticipate. El a fost primul şef de Guvern polonez după căderea comunismului în 1989 care a fost reconfirmat în funcţie pentru un al doilea mandat, în urmă cu trei ani.

    Încă din tinereţe, el este un liberal convins care crede că Polonia are nevoie de o intervenţie redusă a statului şi de mai mulţi antreprenori. Dar în timpul crizei, el şi-a modificat unele puncte de vedere, admiţând că situaţia obligă uneori statul să intervină.

    Opozant al regimului când Polonia era încă sub comunism, el a înfiinţat atunci o vopsitorie. Era la vremea aceea o raritate, într-o economie de stat.

    “Vopsind tot felul de clădiri industriale, şeminee şi poduri, el a învăţat economia de piaţă şi regulile funcţionării ei”, a explicat vechiul său prieten Jerzy Borowczak.

    “Era o muncă grea, uneori de 16 ore pe zi, sub un soare puternic, pentru a onora o comandă în întârziere”, a subliniat acest fost responsabil al sindicatului Solidaritatea din Gdansk.

    După căderea regimului comunist, Donald Tusk a fondat, împreună cu mai mulţi prieteni din Gdansk, prima mişcare liberală din Polonia. În 2001, el a fost unul dintre principalii fondatori ai Platformei Civice (PO), pe care o conduce.

    El afirmă că îi admiră pe fostul preşedinte american Ronald Reagan şi pe fostul premier britanic Margaret Thatcher. În Polonia, a fost un apropiat al lui Lech Walesa, o personalitate a luptei anticomuniste, care îl susţine acum. Fiul acestuia, Jaroslaw Walesa, este în prezent deputat din partea PO.

    El vorbeşte limba germană, dar engleza sa lasă de dorit, potrivit anturajului său.

    Căsătorit cu Malgorzata, de profesie istoric, Donald Tusk este pasionat de fotbal, are o fiică, moderatoare a unui blog de modă, şi un fiu specializat în relaţii publice.

  • David Cameron susţine candidatura polonezului Donald Tusk pentru preşedinţia Consiliului European

    Premierul David Cameron urmează să-şi anunţe susţinerea pentru Donald Tusk la summitul UE programat sâmbătă la Bruxelles, unde se aşteaptă un acord între liderii statelor membre asupra candidaţilor pentru conducerea diplomaţiei europene şi a preşedinţiei Consiliului European.

    Potrivit The Guardian, David Cameron şi Donald Tusk, care încă nu şi-a anunţat candidatura pentru acest post, au avut luni o discuţie telefonică privind summitul extraordinar al UE programat sâmbătă în Bruxelles.

    Premierul David Cameron consideră că Donald Tusk, politician de centru-dreapta, ar putea reprezenta o contrapondere la poziţiile federaliste ale luxemburghezului Jean-Claude Juncker, viitorul preşedinte al Comisiei Europene. De asemenea, David Cameron consideră potrivit ca liderul uneia dintre cele mai mari dintre noile state membre să deţină o funcţie importantă în cadrul instituţiilor Uniunii Europene.

    Purtătoarea de cuvânt a premierului David Cameron a declarat ulterior că Marea Britanie va susţine un candidat deschis la propunerile Londrei în vederea reformării Uniunii Europene. “Obiectivul nostru este să avem un candidat dispus să colaboreze cu Marea Britanie pentru a răspunde preocupărilor Londrei din următorii ani”, a afirmat purtătoarea de cuvânt a şefului Guvernului britanic. Printre candidaţii favoriţi pentru preşedinţia Consiliului European a fost menţionată anterior şi premierul danez Helle Thorning-Schmidt.

    În ceea ce priveşte funcţia de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate a Uniunii Europene, ministrul italian de Externe, social-democrata Federica Mogherini ar putea deveni viitorul şef al diplomaţiei europene, în cazul în care premierul polonez Donald Tusk sau un politician dintr-un stat baltic ar prelua preşedinţia Consiliului European, deţinută în prezent de belgianul Herman Van Rompuy.

    “Mogherini încă este o opţiune”, a declarat o sursă europeană pentru EuObserver, în pofida faptului că, la summitul din luna iulie, liderii UE nu au ajuns la un acord asupra numirii ministrului italian de Externe la conducerea diplomaţiei europene. Unele state est-europene au criticat atunci poziţia favorabilă Rusiei exprimată de şefa diplomaţiei de la Roma, dar şi lipsa de experienţă pentru această funcţie, în condiţiile în care Federica Mongherini a fost numită în februarie la conducerea Ministerului italian de Externe.