BusinessMagazin

Tag: turismul romanesc

  • Primim străini, dar nu cum trebuie. Cine aduce turiştii în România şi de ce trec ei graniţele noastre?

    2016 ar putea fi cel mai bun an pentru turismul românesc din ultimii 10 ani, cifra de afaceri a agenţiilor de turism şi a tour-operatorilor ar urma să treacă, în premieră, de 4,5 miliarde de lei, un nivel care ar putea atinge dublul încasărilor din 2010, potrivit unui realizat de KeysFin. Spre exemplu, numărul companiilor care activează în domeniul turismului românesc a depăşit nivelul de 3.000 de firme, în creştere cu peste 1.000 faţă de 2010.

    O simplă privire asupra datelor statistice arată că turismul românesc a scăzut în ultimii zece ani, din punctul de vedere al contribuţiei la PIB, cu peste 0,5%. Sigur, România nu este o ţară care să genereze sume considerabile, aşa cum e cazul altora; cu toate acestea, vorbim de 30 de miliarde de euro care ar trebui să intre anual în ţară până în 2025 Numărul total de turişti străini care au vizitat România în 2015 a fost de 2,23 milioane, iar fiecare turist străin a cheltuit, în medie, 560 de euro cu ocazia venirii la noi în ţară, potrivit datelor Incoming Romania.

    Principalele motive pentru vizitele în România au fost afacerile, conferinţele şi congresele sau expoziţiile; acestea au adus aproape 56% dintre turişti. Urmează excursiile cu un anumit scop, aşa cum sunt concediile de odihnă – care au adus ţară 44,1% dintre străini în 2015. Dintre cei care au vizitat România anul trecut, 49% şi-au aranjat excursiile prin agenţii şi 29% pe cont propriu. Din totalul cheltuielilor (în cazul turiştilor veniţi pentru afaceri), cea mai mare parte au mers către cazare, 53,3%; ieşirile la restaurant sau în baruri au reprezentat 16,4%, iar cumpărăturile alte 12,7 procente.

    Majoritatea cifrelor de mai sus pictează tabloul unui sector de turism sănătos, cu două excepţii: numărul celor veniţi pentru agrement şi numărul celor care şi-au pus singuri la punct detaliile de călătorie. Deşi majoritatea turiştilor au venit în interes de afaceri şi nu pentru turismul de agrement, contribuţia lor la PIB a reprezentat doar 30,9% din contribuţia totală a sectorului de turism, faţă de 69,1% în cazul turismului de agrement. În următorii zece ani, sumele generate de turismul de afaceri ar trebui să ajungă la 13,6 miliarde de lei pe an, iar cele aduse de turismul de agrement ar trebui să ajungă şi ele la aproape 17 miliarde de lei anual. România îşi foloseşte prea puţin potenţialul pe care îl are.

    Afacerile şi evenimentele sunt principalele motive pentru 60% din turiştii care vin la Bucureşti, urmaţi de cei care au ales capitala românească pentru un city-break (20%), cei care iau parte la circuite în România şi aleg 1-2 nopţi de cazare în Bucureşti (10%) şi alte categorii de turişti (10%). Totuşi Bucureştiul şi-a triplat, în ultimii 15 ani, capacitatea de cazare. Dacă în anul 2000 erau aproape 7.500 de locuri de cazare, în prezent sunt circa 20.000; au apărut atât hoteluri noi, dintre care o parte sunt operate în management sau sub franciză de lanţuri internaţionale, cât şi multe apartamente în regim hotelier clasificate oficial şi hosteluri, dedicate în special tinerilor.

    Incomingul reprezintă export de servicii, poate chiar cea mai simplă formă de export. Dacă provomarea ţării convinge, banii vin în ţară, aduşi de turiştii străini; cu alte cuvinte,  este o formă eficientă de a „vinde“ ţara. „Întotdeauna am fost de părere că incomingul, adică turismul receptor, aducerea de turişti străini, constituie cea mai eficientă formă de turism, de pe urma căreia România poate profita din plin“, spune Bădulescu.

    22% dintre turiştii cazaţi în întreaga ţară anul trecut au fost străini. Spre comparaţie, ponderea turiştilor străini este, în Bulgaria, de 67%, în Ungaria, de 50%, în Cehia, de 53% iar în Austria de peste 70%. „Promovarea realizată de Autoritatea Naţională de Turism din România nu poate să aibă eficienţă 100%, dacă nu are cine să aducă mult aşteptaţii turişti străini“, explică Traian Bădulescu. „Pentru că majoritatea, în special cei de pe alte continente, nu vor veni pe cont propriu pe o piaţă cvasinecunoscută pentru ei. O şansă ar fi să fie aduşi de touroperatori din ţările vecine, dar de ce să nu facem noi asta? La ora actuală, turismul contribuie cu sub 2% la PIB-ul României, iar potenţialul ar fi de cel puţin 10%, dacă am atrage mulţi turişti străini“, spune Bădulescu. 

  • Care sunt tendinţele în turismul românesc anul acesta

     Potrivit ANAT, în primul trimestru al lui 2014 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2013, pentru destinaţiile interne se constată o creştere de 5% pentru rezervările early booking, 50% pentru programul “O săptămâna de refacere” şi 100% pentru programul “Zile gratuite de vacanţă”.

    Se observă un plus de 7% pe litoral, 30% pe zona Crişanei, 20% pentru Transilvania, 10% pentru Bucovina şi 30% pentru Muntenia. Maramureşul a marcat tot un plus de 30%, în timp ce Oltenia şi Banatul au înregistrat o creştere de 5%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Turismul românesc trece Prutul. Peste 10.000 de noi turişti din Republica Moldova sunt aşteptaţi în România

    50.000 de turişti tot scoţi din Republica Moldova, dacă îi adunăm pe cei care pleacă prin agenţii şi pe cont propriu în străinătate„, este concluzia la care a ajuns Alin Burcea, proprietarul agenţiei Paralela 45, după ce a studiat datele referitoare la numărul de turişti moldoveni care pleacă în fiecare an în vacanţe la mare peste graniţă.

    Burcea a decis să îşi deschidă agenţie la Chişinău: a depus actele pentru înfiinţarea ei şi urmează să o inaugureze la finalul lunii mai. Pentru a simţi mai bine pulsul pieţei, Burcea a participat cu un stand şi la târgul de turism care s-a desfăşurat în perioada 10-13 aprilie la Chişinău. „Au venit la standul nostru foarte mulţi oameni interesaţi de România, dar şi agenţii de acolo, care voiau să vadă ofertele şi să ia broşuri„, a povestit el.

    Burcea a remarcat că expozanţii din Republica Moldova nu aveau broşuri de prezentare, iar cei care îşi expuneau oferta o făceau pe o coală A4. Diferit faţă de târgurile din România şi din multe ţări europene era şi că agenţiile nu puteau vinde pachete direct la stand, acest lucru fiind interzis prin lege. „Am constatat că mulţi moldoveni, dar şi agenţii de-ale lor, nu cunoşteau produsul turistic românesc. Din acest an, însă, România va începe să se promoveze şi la ei„, a adăugat Burcea.

    Din toamnă, oferta turistică a României va fi promovată la Chişinău atât în media, cât şi outdoor. Campania va dura un an şi va costa 300.000 de euro, după cum spune Răzvan Filipescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT), care a fost prezent la târgul de turism de la Chişinău, unde România a avut un stand care a găzduit ofertele a 16 firme de profil din ţară.

    Campania va promova litoralul românesc, staţiunile balneare, printre care Vatra Dornei, Slănic Moldova şi Sovata, city break-urile în Bucureşti şi Iaşi, Valea Prahovei şi croazierele pe Dunăre. „Am constatat că Delta Dunării este o destinaţie care prezintă interes pentru turiştii din Republica Moldova„, a spus Filipescu. „Important este că am participat la acest târg şi că am luat pulsul pieţei.

    Ne-am întâlnit cu reprezentanţi ai agenţiilor de turism care ne-au spus că, deşi mulţi turişti voiau să vină în România, vizele se obţineau destul de greu„, a spus Dragoş Răducan, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

    Parlamentul European şi Consiliul European au luat recent decizia finală privind includerea Republicii Moldova pe lista ţărilor ai căror cetăţeni nu vor mai avea nevoie de vize, începând cu 28 aprilie, pentru a călători în Spaţiul Schengen. De eliminarea vizelor vor beneficia doar cetăţenii din Republica Moldova care deţin un paşaport biometric.

    Ridicarea vizelor nu înseamnă că moldovenii vor putea intra în spaţiul Schengen pentru a munci, ci doar în scopuri turistice, pentru o perioadă de 90 de zile. Cu toate acestea, Filipescu crede că ridicarea vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova care călătoresc în spaţiul Schengen, dar şi campaniile viitoare de promovare la Chişinău a destinaţiilor româneşti vor aduce în România un plus de peste 10.000 de turişti din ţara vecină în acest an.

    Turoperatorii sunt mai optimişti şi cred că vor veni mai mulţi turişti moldoveni, motiv pentru care, alături de Paralela 45, alte două mari agenţii de turism româneşti, Christian Tour şi Mareea, vor intra în acest an pe piaţa din Republica Moldova. „Oficial, trei mari agenţii de turism din România au confirmat intenţia să îşi deschidă sucursale în România. Deja agenţiile noastre cunosc asta şi au intrat în legătură cu ele.

    Este vorba de Christian Tour, Paralela 45 şi Mareea, care vor să profite de eliminarea vizelor pentru cetăţenii moldoveni„, a afirmat Gabriel Mărgineanu, preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei Turismului din Republica Moldova, care reprezintă agenţii de turism şi hoteluri. Mărgineanu spune că sunt deja pe piaţă două agenţii din Turcia şi câte una din Bulgaria şi Grecia. Grecii au venit anul trecut, iar turcii şi bulgarii sunt prezenţi de trei ani. Cele mai importante destinaţii pentru turiştii moldoveni sunt Bulgaria, Turcia, România, Grecia şi Egipt.

    „Mulţi moldoveni, unii prin agenţii, alţii pe cont propriu, mergeau vara în staţiunile din Ucraina. În condiţiile politice de acum, vor renunţa la aceste destinaţii şi pe unii dintre ei încercăm să îi atragem în România„, a spus Răducan. Problema este că multe dintre rezervările hotelurilor de pe litoralul românesc au fost făcute deja şi că preţurile cu care moldovenii îşi luau camere în staţiunile din Ucraina erau mici.

    „Chiar dacă plăteau preţuri mici, vom căuta printre hotelierii de pe litoralul românesc pe acei investitori dispuşi să vină cu oferte ieftine şi să piardă în acest prim an de colaborare, pentru ca apoi să câştige turişti pentru următorii ani„, a adăugat oficialul FPTR.

  • Grapini a inaugurat Hotelul de gheaţă de la Bâlea Lac, vrând să arate lumii “locuri unice” din ţară

     Delegaţia, din care au făcut parte şi şapte dintre ambasadorii turismului românesc – Elisabeta Lipă, Helmut Duckadam, Ovidiu Lipan Ţăndărică, Octavian Bellu, Dumitru Prunariu, naistul Nicolae Voiculeţ şi directorul Teatrului Naţional “Radu Stanca” din Sibiu, Constantin Chiriac -, dar şi ambasadorul Republicii Populare Chineze în Romania, Huo Yuzhen, a participat la o scurtă slujbă ţinută în biserica de gheaţă de preoţi de mai multe confesiuni.

    Momentul religios a fost urmat de un scurt program artistic realizat de către Nicolae Voiculeţ şi actorul Constantin Chiriac, după care ministrul Maria Grapini, ambasadorul Huo Yuzhen şi primarul localiţăţii Avrig, Arnold Klingeis, au tăiat panglica la intrarea în Hotelul de Gheaţă.

    Maria Grapini a precizat că a ales să viziteze Munţii Făgăraş cu o parte dintre ambasadorii tursmului românesc, pentru că este “un loc unic”.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Maia Morgenstern, Dan Puric şi Helmuth Duckadam vor promova turismul românesc

     “Pe data de 30 ianuarie, într-un eveniment care va avea loc la hotelul Hilton din Bucureşti, mai multe personalităţi vor fi numite ambasadori ai turismului românesc şi vor promova astfel România în baza unui parteneriat pe care îl vom semna cu ei. Printre aceştia se numără Maia Morgenstern, Dan Puric, Dumitru Prunariu, Dinu Săraru sau Constantin Chiriac, directorul teatrului din Sibiu”, a spus Grapini.

    Acestora li se vor adăuga Octavian Bellu, Mariana Bitang, Nadia Comăneci, Helmuth Duckadam, Ovidiu Lipan Ţăndărică şi naistul Nicolae Voiculeţ. Toţi vor primi paşapoarte diplomatice.

    “Ei vor promova România în baza unui parteneriat, iar noi le vom acorda titlul de ambasadori onorifici ai turismului. Fiecare va promova turismul românesc la evenimentele din ţară şi străinătate la care va participa şi vor merge şi la târgurile de turism din afara ţării”, a arătat Grapini, menţionând că “ambasadorii” nu vor fi remuneraţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Două din trei hoteluri din România sunt de vânzare

     “Unele dintre hotelurile care sunt acum de vânzare au fost construite în perioada de boom economic, când banii erau ieftini, dar în timp proprietarii au constatat că afacerea nu este rentabilă dacă nu este condusă de profesionişti sau locaţia nu a fost bine aleasă”, a spus Răducan.

    El a afirmat că sunt de vânzare şi hoteluri de 2-3 stele, dar şi unele de cinci stele, afiliate la diverse lanţuri internaţionale.

    Gradul mediu de ocupare a hotelurilor a scăzut în ultimul an sub 30%, ceea ce face ca afacerile să fie nerentabile, pe fondul creşterii taxelor şi impozitelor şi a costului utilităţilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tarifele pe litoral vor creşte cu 5-8% anul viitor. Tot mai mulţi turişti gătesc în camerele de hotel

     “Această creştere nu va acoperi scumpirile în lanţ care se anunţă pentru anul viitor, iar hotelierii văd sezonul estival viitor ca fiind plin de incertitudini”, a spus Răducan.

    Majorările de preţuri vin în urma unui sezon mai slab în acest an pe litoral, când numărul de turişti a scăzut cu 5%, potrivit datelor FPTR.

    Dragoş Răducan spune că din cauza puterii scăzute de cumpărare, tot mai mulţi români caută în hoteluri doar cazarea, iar mâncarea o cumpără din supermarketuri şi chiar ajung să gătească în camere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cererea pentru VACANŢE în ţară şi în străinătate A SCĂZUT cu 25% în ultimele două luni

     “După creşterile vânzărilor de vacanţe cumpărate în sistem early booking, care trebuia să se încheie la 1 martie, dar s-a prelungit până la sfârşitul lunii aprilie pentru multe hoteluri din ţară şi străinătate, vânzările la tarife standard au scăzut începând cu luna mai cu 25% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Dragoş Răducan, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

    Acesta a spus că cele mai mari scăderi au fost înregistrate pentru vacanţele în destinaţii mai scumpe, printre care se numără şi Turcia. Hotelurile all inclusive de pe litoralul turc s-au numărat în ultimii ani printre favoritele turiştilor români.

    Chiar dacă destinaţiile din nordul Africii nu mai concurează Turcia, fiind afectate de mişcări sociale, cererea pentru Turcia a scăzut pentru că, potrivit oficialului FPTR, a devenit prea scumpă pentru români.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • VACANŢA DE 1 MAI: Care sunt preţurile la cazare pe litoral

     Tarifele din sudul litoralului pentru minivacanţa de 1 MAI pornesc de la 7 euro pe noapte la un hotel de două stele şi ajung la 15-20 euro pe noapte pentru hotelurile de trei sau patru stele, preţuri similare cu cele de anul trecut.

    Federaţia arată, într-un comunicat, că hotelierii oferă, cu ocazia minivacanţei de 1 Mai şi Paşte, pachete de servicii care includ spectacole, divertisment şi activităţi tradiţionale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro