BusinessMagazin

Tag: turismul romanesc

  • Programul “Litoralul pentru toţi” începe la 2 septembrie, biletele se pot cumpăra şi cu vouchere

    Programul „Litoralul pentru toţi”, prin care turiştii beneficiază de cazare la mare plătind între 150 şi 600 de lei pentru o săptămână, va fi relansat de luni, 2 septembrie, fiind disponibile aproximativ 12.000 de locuri.

    Potrivit Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, programul social este destinat turiştilor care îşi doresc o vacanţă la malul mării la sfârşitul sezonului, pentru care pot aloca buget foarte mic, comparativ cu bugetele pentru sejururile petrecute în lunile iulie şi august.

    „Tarifele practicate în programul special Litoralul pentru toţi sunt mai mici cu până la 70 la sută faţă de cele din vârf de sezon”, arată reprezentanţii FPTR într-un comunicat de presă.

    Lansat în urmă cu 16 ani, „Litoralul pentru toţi” este singurul program social din România susţinut integral de mediul de afaceri, respectiv de patronatele hoteliere autohtone.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Vama nu mai e ce-a fost


    La Tagoo, în Vama Veche, piscina azurie şi zidurile albe ale pensiunii te trimit imediat cu gândul la Grecia, iar dacă totuşi există nostalgici, aceştia îşi pot găsi leacul la Sandalandala, un camping cu de toate, de la duşuri la maşini de spălat, plus o terasă cu cuptor pe lemne şi cărţi la raft.
    Pentru ceva mai multă linişte, în 2 Mai, la Casa Stavros se înfiripă o atmosferă care îţi aminteşte de Melrose Place. Toată lumea vorbeşte cu toată lumea, conversaţiile curgând la fel de lin ca o tură prin bazinul pensiunii.
    În Olimp au apărut primele proiecte care aduc conceputul de bungalow la malul mării, iar marile unităţi vedetă din Neptun, celebrele hoteluri Belvedere, Amfiteatru, Panoramic, intră în renovare.
    La hotelul Europa din Eforie Nord abia a fost finalizată investiţia într-o piscină cu apă sărată din lacul Techirghiol, iar în Agigea, Pescăria lui Matei ajunge anul acesta la un business de peste 11 milioane de lei, fiind poate cel mai cunoscut restaurant pescăresc de pe litoralul românesc.
    Scurta enumerare de mai sus se vede în cifre.
    Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că în perioada 2013-2017 numărul unităţilor de cazare din municipiul Mangalia a crescut de la 160 la 247 de hoteluri sau pensiuni, în contextul în care numărul de unităţi de cazare la nivelul judeţului Constanţa, care au avut o cifră de afaceri mai mare de zero, a ajuns anul trecut la 579 de unităţi, de la 430, câte erau în 2013.

     

    Ce fac primăriile din sudul litoralului?
    Mangalia are în grija sa staţiunile Saturn, Venus, Jupiter, Cap Aurora, Neptun şi Olimp, dar până la închiderea ediţiei reprezentanţii primăriei nu au putut preciza care sunt investiţiile majore în infrastructură aflate în derulare şi nici nu au dat detalii despre proiectele viitoare. La primăria Limanu, cea care are în administrare Vama Veche şi 2 Mai, lucrurile stau la fel. Nimeni de la primărie nu a putut fi contactat până la închiderea ediţiei, în afară de un robot telefonic deloc comunicativ. După cum se vede însă în statistici, lucrurile se mişcă şi aşa. La primăria din Eforie, situaţia este mai roz, cel puţin pe partea de comunicare.
    „Avem mai multe proiecte în derulare”, spune Robert Nicolae Şerban, primarul oraşului Eforie. Printre acestea se numără un proiect pentru reabilitarea infrastructurii de utilitate publică în valoare de aproape 22 de milioane de lei semnat în martie, anul acesta, care este deja în faza de implementare. Şi pentru amenajarea lacului Belona, care se întinde pe o suprafaţă de 52.104 metri pătraţi, având şi peste 17.000 de metri pătraţi de teren adiacent, a fost semnată
    o finanţare de aproape 21 de milioane de lei în vara anului trecut,
    proiectul fiind în curs de implementare, potrivit datelor furnizate de primăria Eforie.

     

    Cei care au investit însă în Eforie vin cu alte cerinţe
    „În primul rând vorbim de accesul rutier, mai ales în zona Eforie, unde circulaţia se îngustează din cauza accesului pietonal în trepte spre plajă. O soluţie ar fi şi aici pasarelele de acces, ca în staţiunea Mamaia. În zona sudului, implicarea financiară a Primăriei Mangalia este destul de mică, ţinând cont că oraşul Mangalia nu poate susţine administrarea a şase staţiuni, deci probabil implicarea de la nivel central ar contribui mult la administrarea lor adecvată”, spun reprezentanţii Ana Hotels, grup controlat de omul de afaceri George Copos, care în 2001 a preluat hotelul Europa din Eforie Nord. Unitatea este azi una dintre cele mai frumoase din sudul litoralului, dar investiţiile au fost substanţiale.
    „În urma lucrărilor de modernizare au fost refăcute complet compartimentările şi finisajele de la interior şi exterior. Investiţia s-a ridicat la aproximativ 24 de milioane de euro, inclusiv pentru spa, care nu exista anterior. Cele 11 niveluri de cazare dispun în total de 221 camere.”
    Spa-ul are 45 cabinete şi camere de tratament pentru tratamente balneare, beauty şi wellness, iar hotelul are patru piscine.
    Reprezentanţii Ana Hotels mai spun că anul acesta a fost finalizată şi investiţia în piscina exterioară cu apă sărată din lacul Techirghiol, incluzând şi modernizarea instalaţiilor şi a echipamentelor de tratare a apei. Astfel, în timpul sezonului, gradul de ocupare a unităţii depăşeşte 90%.
    „Luna august este la acest moment peste anul 2017, deci per total previzionăm un sezon mai bun decât în 2017.”

    Arta de a bate pasul pe loc
    Mai departe însă, în Eforie Sud, lucrurile nu stau la fel de bine. În 2016, au fost înregistrate circa 22.700 de sosiri în staţiune, iar numărul străinilor a fost de 3,5 ori mai mic faţă de cel din 2012, de exemplu.
    „Eforie Sud este cea mai veche staţiune de pe litoralul românesc. Localitatea a fost înfiinţată de Ioan Movilă şi Elena Movilă, familie boierească din părţile Moldovei, la 1899, atunci când s-a pus piatra de temelie a hotelului Movilă. La început staţiunea a purtat numele de Băile Techirghiol-Movilă, mai apoi Băile Movilă sau Techirghiol-Movilă. Ioan Movilă a fost un moşier cu idei înaintate, formate cu ocazia studiilor făcute în apusul Europei, care a cunoscut staţiunile balneare din Europa, apreciind valoarea terapeutică a nămolului din lacul Techirghiol şi a razelor solare marine”, se arată într-un material furnizat de primăria Eforie. În acelaşi material se mai arată însă un lucru.
    „Până în 1938, se construiesc în staţiune aproximativ 500 vile, hoteluri şi case de locuit. Staţiunea ajunge astfel să poată găzdui în 1938 până la 20.000 de vizitatori pe sezon.” Statisticile de azi arată însă că numărul de turişti este aproape neschimbat, anul trecut fiind înregistrate 203 unităţi de cazare în oraşul Eforie, faţă de 195 în 2013. „Este destul de dificil să ţinem o evidenţă a noilor spaţii de cazare, pentru că mulţi îşi iau autorizaţii pentru case personale cu 11 camere, de exemplu, dar de fapt acestea devin unităţi de cazare. În acest context, numărul real de turişti este dublu faţă de ce vedem în statistici”, spun surse din domeniu.

    Un alt gen de investiţie
    Interesant este că într-un peisaj dominat încă de structuri gândite în urmă cu zeci de ani, ţinute în viaţă de regimul all inclusive, apar iniţative de business dedicate şi altor categorii de turişti, aflaţi în căutare de spaţii cu personalitate, nu de sute de camere identice. În Eforie Sud, de exemplu, o astfel de investiţie este Arome 22. Unitatea de cazare are 12 dormitoare, toate dotate cu băi proprii, şi dispune de o piscină, restaurant şi un jacuzzi pe acoperiş cu vedere directă la lacul Techirghiol. Mai departe, în staţiunile pentru care sudul litoralului era faimos pe vremuri, lucrările sunt în derulare la modernizarea unor structuri de cazare emblematice.
    Noutăţi pentru 2019
    Mohammad Murad, unul dintre cei mai mari proprietari de hoteluri din ţară, care controlează
    800 de camere în unităţi hoteliere pe litoralul românesc, dar şi hoteluri în Capitală, caută deja să aducă forţă de muncă din străinătate, pentru a completa deficitul de angajaţi. Semnul este cât se poate de bun, dar hotelierul vrea să se extindă. În total, omul de afaceri are în plan investiţii de 30 de milioane de euro în turism pentru anul acesta şi 2019. El a demarat modernizarea complexului hotelier Belvedere  Amfiteatru  Panoramic din Neptun  Olimp, „fosta perlă a litoralului românesc”, preluat în 2016 de la Josef Goschy, proprietarul lanţului Unita Turism, într-o tranzacţie estimată la 10 milioane de euro. În total, Murad va investi 15 milioane de euro în modernizarea acestui complex.
    „Lucrăm cât ne permite sezonul pentru că nu vrem să închidem camerele”, spune Leonard Buianu, director general al Phoenicia Hotels & Resorts, brandul sub care este grupat portofoliul de unităţi hoteliere deţinut de Mohammad Murad. „Ceea ce ne dorim noi este ca până la anul să finalizăm lucrările”, a mai precizat Buianu.
    La rândul său, Ciprian Constantinescu, proprietarul hotelurilor de trei stele Delta din Jupiter şi California din Cap Aurora, spune că va demara moderni-zarea integrală a hotelului de două stele Atlas din Jupiter, preluat în 2016, şi că are în plan să îl redeschidă anul viitor sub o clasificare de patru stele.
    „Investiţia se va ridica la câteva milioane de euro, cu bani de la bănci. Vom reface hotelul Atlas integral pentru că vrem să îl reclasificăm la patru stele. Sunt încă multe unităţi în sudul litoralului care au nevoie de investiţii mari. Problema cea mai mare este că autorităţile nu fac nicio investiţie din bani publici, zonele dintre hoteluri arată jalnic, ca tot litoralul“, spunea recent, pentru ZF, Ciprian Constantinescu, care ocupă şi funcţia de preşedinte al Patronatului Industriei Hoteliere „Marea Neagră“, ce reuneşte hotelieri din Venus, Jupiter, Olimp, Neptun, Saturn.
    În sudul litoralului, majoritatea hotelurilor care funcţionează în prezent au fost construite înainte de ’90, cumpărate de oameni de afaceri, şi doar câteva unităţi au fost modernizate integral. În sud mai deţine hoteluri THR Marea Neagră, cea mai mare companie hotelieră, care operează 8.000 de locuri de cazare pe litoralul românesc, multe unităţi de două stele din Neptun, Saturn sau Venus fiind lăsate în paragină, dar şi fraţii Micula, care nu au investit nimic în amenajarea hotelurilor preluate, încercând în ultimii doi ani să le vândă sau să le închirieze.
    „În Neptun au fost închiriate câteva hoteluri de la fraţii Micula, în Olimp vor urma investiţii, dar tot nu este suficient pentru sudul litoralului“, mai spune Constantinescu. Printre hotelierii care au investit în unităţile din sudul litoralului se numără  Luchi Georgescu, antreprenoarea care controlează două unităţi în Venus, hotelul de patru stele Melodia şi hotelul Favorit şi care a investit peste 5 milioane de euro în renovarea celor două unităţi.
    Tot în zona de sud urmează să finalizeze un proiect major familia Movileanu, proprietara complexului hotelier Mera Resort din Venus, care a investit circa 12 milioane de euro în renovarea completă a hotelurilor Onix şi Safir din Cap Aurora, preluate în 2016 de la Josef Goschy, pe care le va redeschide la 1 iulie sub brandul Mera Onix, un resort all inclusive.
    „Sudul litoralului s-a dezvoltat în special pe segmentul de resort cu all inclusive, un concept care poate fi aplicat cu succes în lunile de sezon pentru familişti. Pur şi simplu investitorii au identificat un segment interesat de aceasta zonă şi s-au adaptat la solicitările oaspeţilor”, spun la rândul lor reprezentanţii Ana Hotels. Aproape 60.000 de camere sunt în unităţile de cazare din sudul litoralului, iar pe tot litoralul sunt circa 120.000 de camere.
    Noul val de antreprenori
    Dincolo de renovarea unor vechi proprietăţi, interesantă este abordarea cu care vine noua generaţie de hotelieri, accentul fiind pus pe unităţi de dimensiuni mici, nestandardizate, care recreează local mult din aerul vacanţelor greceşti.
    Casa Blanca din Olimp este, potrivit reprezentanţilor proiectului, singura investiţie locală de tip bungalow. Lansat anul trecut, proiectul este situat direct pe plajă. Conceputul de bungalow presupune o casă realizată din materiale naturale, de obicei lemn sau împletitură de trestie, cu un singur etaj, situată într-un mediu natural.
    „Este opţiunea perfectă pentru o vacanţă caracterizată de linişte şi relaxare alături de toţi membrii familiei (inclusiv animăluţele de companie) într-o căsuţă de lemn, de tip bungalow, de aproximativ 40 de metri pătraţi“, spune Laura Iancu, reprezentanta Casa Blanca din Olimp. În sezon, bungalow-urile din Casa Blanca din Olimp se rezervă pentru vacanţe de cel puţin 7 nopţi, cu check-in şi check-out duminica, iar în extrasezon „căsuţele“ se pot închiria pentru minimum două nopţi.
    De anul acesta, Casa Blanca din Olimp are 12 spaţii de cazare de tip bungalow. Tot în Olimp, echipa din spatele proiectului Casa Blanca a deschis în 2016 Casa de Mare.
    „Deschisă la început de sezon estival 2016, Casa de Mare a funcţionat în primul an cu 15 camere duble, adăugând în al doilea an de funcţionare încă opt camere triple, de tip family cottage, situate în zona de pădure a proprietăţii.“
    În timp ce perioadele de sejur sunt dedicate mai ales concediilor în familie, la final de săptămână cele mai multe rezervări vin din partea cuplurilor tinere, care dau başii din cluburi pe sunetul mării la orice oră din zi şi din noapte.
    În 2 Mai au început, la fel, să apară investiţii care se integrează frumos în ţesătura satului, dar care aduc pe plan local ceva din frumuseţile greceşti. Casa Stavros are 50 de camere, 47 duble şi trei triple, şi o piscină care deşi este destul de mică, devine un competitor serios al mării aflate la câţiva paşi. Proiectul a fost realizat tot de echipa care a gândit conceptele Casa de Mare şi Casa Blanca din Olimp.

    Noua Vamă
    Mai departe, spre Vama Veche sunt alte exemple care arată că sudul litoralului trece printr-o transformare majoră. Tagoo este unul dintre hotelurile care prin design se adresează unui alt gen de public, piscina din incintă şi zidurile albe fiind atrăgătoare pentru vamaioţii care încă mai apreciază atmosfera locului, dar care au nevoie de mai mult confort decât clasicul cort pe malul mării.
    Iar pentru cei care încă apreciază somnul sub stele există campingul Sandalandala, dotat însă cu maşini de spălat şi duşuri. Vestea bună este că aceia care au pariat pe astfel de modele de business spun că potenţialul este aici şi că investiţiile în sudul litoralului vor continua.
    „Ne dorim să investim an de an în locaţiile existente astfel încât fiecare sezon să aibă o notă de prospeţime, dar ne-am propus şi să avem minimum o locaţie nouă deschisă la fiecare doi ani, cel puţin în zona de sud a litoralului. Credem foarte tare în potenţialul acestei zone de litoral”, mai spune Laura Iancu. Aparent, nu este singura.

  • 98.000 de turişti au cheltuit peste 30 de milioane de lei în ţară, în minivacanţă

    Potrivit FPTR, comparativ cu anul trecut, când, de Ziua Internaţională a Muncii, au plecat în vacanţe peste 94.000 de turişti, ceva mai mulţi turişti români au decis să-şi planifice anul acesta o minivacanţă de 1 Mai, cheltuind cu şase la sută mai mult faţă de anul trecut.

    ”Din datele noastre, putem estima pentru această perioadă încasări de aproximativ 12,7 milioane de lei în toate destinaţiile turistice din ţară doar din mâncarea şi distracţia turiştilor, în condiţiile în care un român a cheltuit, în medie, aceeaşi sumă ca anul trecut, adică 120 de lei pe zi, în afară de cazare şi mic dejun. La această sumă se adaugă aproximativ 17,4 milioane de lei pe cazare şi mic dejun, ceea ce conduce la o estimare a cheltuielilor totale ale românilor care au mers în minivacanţa de 1 Mai în ţară de 30 de milioane de lei”, a declarat Dragoş Răducan, prim-vicepreşedinte executiv al FPTR.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi bani au cheltuit românii pe excursiile de Revelion

    În ciuda faptului că hotelierii se aşteptau ca în acest an, de Revelion, numărul turiştilor să scadă comparativ cu anul trecut, ţinând cont de puterea de cumpărare mai mică şi de faptul că în această perioadă n-a fost zăpadă, au avut o supriza plăcută, pentru că staţiunile din ţară au fost cu 5,5% mai pline decât de Revelionul 2016/2017.

    “Fără să fi devenit, aşa cum ne dorim, de altfel, cu toţii, o destinaţie pe care străinii o iau în calcul atunci când îşi plănuiesc vacanţa de Revelion, România se detaşează de la an la an ca fiind principala opţiune de vacanţă a turiştilor români. Tarifele de cazare acesibile, mâncarea mai ieftină decât oriunde în destinaţiile concurente şi faptul că este o ţară sigură, fac ca numărul de români din staţiunile autohtone să se majoreze constant de la an la an. Cu toate acestea, vremea caldă, anormală pentru această perioadă, a scăzut cererea pentru destinaţiile de schi interne şi externe”, a declarat Dragoş Răducan, prim-vicepreşedintele FPTR.

    Evenimentele politice, sociale, dar, mai ales, economice din ultima parte a acestui an nu au influenţat fluxul de turişti români şi nu au existat modificari semnificative pentru rezervările de Revelion în staţiunile din ţară, comparativ cu anul trecut, ba dimpotrivă, lucrurile au mers chiar mai bine per total, deşi anumite segmente au scăzut.

    Ca de obicei, destinaţiile cu tradiţie au fost arhipline, înregistrându-se la nivel naţional o creştere a numărului de turişti cu 5,5% faţă de anul trecut. În continuare, cel mai mare număr de locuri vândute de Revelion se înregistrează în turismul rural. Astfel, 58.000 de turişti au preferat să-şi petreacă noaptea de Revelion la pensiuni, cu 5,5% mai mult faţă de anul trecut. Datorita pachetelor consistente de servicii, în acest segment s-au inregistrat cele mai lungi sejururi, de până la cinci nopţi.

    Peste 28.000 de români au ales să petreacă sărbătorile de iarnă în staţiunile balneare, în scadere cu 3,4%, faţă de anul trecut. Scăderi s-au înregistrat şi în zonele montane, unde 36.000 de persoane au optat să-şi petreacă vacanţa de Revelion la munte, cu 5,5% mai puţin faţă de anul trecut. Motivul principal pentru aceasta involuţie a fost vrema extrem de caldă, nespecifica acestei perioade şi lipsa posibilităţilor de agrement alternativ sporturilor de iarnă.

    Pentru ofertele de Revelion ale hotelurilor din marile oraşe ale României au plătit peste 36.000 de persoane, în creştere cu aproximativ 3% faţă de anul anterior. Creşteri s-au înregistrat în Delta Dunării, dar şi pe Litoral, numărul turistilor din aceste destinaţii fiind, totuşi, foarte mic.

    În ceea ce priveşte tarifele percepute în perioada sărbătorilor, se constată că acestea au crescut faţă de 2017 cu o medie de 5%. Astfel, românii au cheltuit peste 172 milioane de lei pentru achiziţionarea pachetelor de Revelion în ţară, în creştere cu 11% faţă de anul anterior. Cele mai căutate zone au fost Valea Prahovei, Poiana Braşov, Păltiniş, Rânca, Strajă, Călimăneşti, Felix şi zonele tradiţionale rurale Bran-Moieciu, Maramureş, Bucovina.

    Românii care au ales să îşi petreacă vacanţa de sărbători în străinătate au avut de ales între destinaţii de schi şi sporturi de iarnă, pachete turistice de tip city-break în oraşe europene şi destinaţii exotice îndepărtate. Chiar dacă au beneficiat de un număr mai mic de zile libere, aproape 11.000 de turişti români au apelat la agenţiile de turism pentru petrecerea Revelionului în străinătate.

    Astfel, numărul celor care au petrecut sărbătorile de iarnă în alte ţări a crescut cu aproximativ 8% faţă de anul 2016, aceştia cheltuind cu 13% mai mult faţă de anul trecut. Cei mai mulţi şi-au cumpărat pachete pentru destinaţii de schi şi sporturi de iarnă în Austria, Franţa, Italia şi Bulgaria.

    Se menţine, în schimb, un interes scăzut pentru destinaţii tip city-break,  precum şi dispariţia solicitărilor pentru ţările din zona Orientului apropiat si mijlociu, compensate de creşterea interesului pentru destinaţii îndepărtate. Au apărut destinaţii noi de Revelion în preferinţele turiştilor români, precum Bahamas, Jamaica, Australia, Africa de Sud, Dubai. S-a înregistrat un interes crescut pentru Republica Dominicană, Maldive, Singapore, Mauritius şi Thailanda.

    Pe finalul acestui an s-a menţinut trendul organizarii pe cont propriu a vacanţelor, astfel numărul turiştilor români care îşi cumpără servicii turistice folosind sisteme de rezervări online este în continuă creştere. Aceştia rezervă în special bilete de avion şi cazări în destinaţii externe, renunţând la serviciile de masă şi agrement, specifice perioadei.

  • FPTR: 130.000 de turişti au petrecut Rusaliile în staţiunile din ţară şi au cheltuit 7,5 mil de euro

    Anul acesta, românii s-au bucurat de cinci zile de vacanţa datorită sărbătorii de Rusalii, care a venit în continuarea weekend-ului şi a Zilei Copilului. Cu toate acestea, sejurul mediu în această perioadă a fost de numai trei zile. În această perioadă, mai mult de 130.000 de români au achiziţionat pachete turistice în ţară, atât pe litoral, cât şi în staţiunile montane sau balneare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii care au petrecut Sărbătorile Pascale în ţară au cheltuit peste şapte milioane de euro

    Cele mai căutate destinaţii au fost Valea Prahovei, zona Bran-Moeciu, Bucovina şi Maramureş.

    Spre deosebire de anul trecut, când zilele libere acordate de angajatori cu ocazia Sărbătorilor Pascale au făcut “punte” cu 1 Mai, în acest an minivacanţa de Paşte a fost mai degrabă un weekend prelungit, de două-trei nopţi. Nu putem vorbi, aşadar, de o comparaţie a numărului de turişti ajunşi în cei doi ani în staţiuni, pentru că raportul este dezechilibrat, se arată în comunicatul FPTR.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Patronate Turism: După 20 de ani depăşim din nou cifra de un milion de turişti pe litoralul românesc

    Aproximativ un milion de persoane au vizitat litoralul românesc, în acest sezon estival, potrivit unei estimări a Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), fapt nemaiîntâlnit în ultimii 20 de ani, crescând atât numărul turiştilor români, cât şi cel al turiştilor din străinătate.

    Reprezentanţii federaţiei au arătat că anul acesta a fost bun pentru hotelierii de pe litoral, cu creşteri înregistrate atât la numărul de turişti români, cât şi al celor sosiţi din străinătate.

    FPTR a organizat, marţi, în staţiunea Neptun, o întâlnire privind analiza acestui sezon estival, întâlnire la care au fost invitaţi reprezentanţi ai ANT, ai autorităţilor locale, ai agenţiilor de turism şi ai hotelurilor de pe litoral.

    „Impresia este de creştere foarte mare datorită lunii august, dar luna mai a fost o lună cu scădere, iar luna iunie a fost cu o creştere foarte mică, de 2 – 3 la sută. Creşteri mari au fost în lunile iulie şi august, de 16 – 17 la sută. Per total, estimat până la sfârşitul acestui sezon, care se va încheia pe 17 septembrie, creşterea este de aproximativ 11 la sută la turişti români şi 10 la sută la turişti străini, ajungând astfel la un 950.000 de turişti români pe litoral şi 50.000 de turişti străini, în structuri clasificate. Este pentru prima oară după 20 de ani când depăşim cifra de un milion de turişti pe litoralul românesc”, a declarat, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, prim-vicepreşedintele executiv al FPTR, Dragoş Răducan.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primim străini, dar nu cum trebuie. Cine aduce turiştii în România şi de ce trec ei graniţele noastre?

    2016 ar putea fi cel mai bun an pentru turismul românesc din ultimii 10 ani, cifra de afaceri a agenţiilor de turism şi a tour-operatorilor ar urma să treacă, în premieră, de 4,5 miliarde de lei, un nivel care ar putea atinge dublul încasărilor din 2010, potrivit unui realizat de KeysFin. Spre exemplu, numărul companiilor care activează în domeniul turismului românesc a depăşit nivelul de 3.000 de firme, în creştere cu peste 1.000 faţă de 2010.

    O simplă privire asupra datelor statistice arată că turismul românesc a scăzut în ultimii zece ani, din punctul de vedere al contribuţiei la PIB, cu peste 0,5%. Sigur, România nu este o ţară care să genereze sume considerabile, aşa cum e cazul altora; cu toate acestea, vorbim de 30 de miliarde de euro care ar trebui să intre anual în ţară până în 2025 Numărul total de turişti străini care au vizitat România în 2015 a fost de 2,23 milioane, iar fiecare turist străin a cheltuit, în medie, 560 de euro cu ocazia venirii la noi în ţară, potrivit datelor Incoming Romania.

    Principalele motive pentru vizitele în România au fost afacerile, conferinţele şi congresele sau expoziţiile; acestea au adus aproape 56% dintre turişti. Urmează excursiile cu un anumit scop, aşa cum sunt concediile de odihnă – care au adus ţară 44,1% dintre străini în 2015. Dintre cei care au vizitat România anul trecut, 49% şi-au aranjat excursiile prin agenţii şi 29% pe cont propriu. Din totalul cheltuielilor (în cazul turiştilor veniţi pentru afaceri), cea mai mare parte au mers către cazare, 53,3%; ieşirile la restaurant sau în baruri au reprezentat 16,4%, iar cumpărăturile alte 12,7 procente.

    Majoritatea cifrelor de mai sus pictează tabloul unui sector de turism sănătos, cu două excepţii: numărul celor veniţi pentru agrement şi numărul celor care şi-au pus singuri la punct detaliile de călătorie. Deşi majoritatea turiştilor au venit în interes de afaceri şi nu pentru turismul de agrement, contribuţia lor la PIB a reprezentat doar 30,9% din contribuţia totală a sectorului de turism, faţă de 69,1% în cazul turismului de agrement. În următorii zece ani, sumele generate de turismul de afaceri ar trebui să ajungă la 13,6 miliarde de lei pe an, iar cele aduse de turismul de agrement ar trebui să ajungă şi ele la aproape 17 miliarde de lei anual. România îşi foloseşte prea puţin potenţialul pe care îl are.

    Afacerile şi evenimentele sunt principalele motive pentru 60% din turiştii care vin la Bucureşti, urmaţi de cei care au ales capitala românească pentru un city-break (20%), cei care iau parte la circuite în România şi aleg 1-2 nopţi de cazare în Bucureşti (10%) şi alte categorii de turişti (10%). Totuşi Bucureştiul şi-a triplat, în ultimii 15 ani, capacitatea de cazare. Dacă în anul 2000 erau aproape 7.500 de locuri de cazare, în prezent sunt circa 20.000; au apărut atât hoteluri noi, dintre care o parte sunt operate în management sau sub franciză de lanţuri internaţionale, cât şi multe apartamente în regim hotelier clasificate oficial şi hosteluri, dedicate în special tinerilor.

    Incomingul reprezintă export de servicii, poate chiar cea mai simplă formă de export. Dacă provomarea ţării convinge, banii vin în ţară, aduşi de turiştii străini; cu alte cuvinte,  este o formă eficientă de a „vinde“ ţara. „Întotdeauna am fost de părere că incomingul, adică turismul receptor, aducerea de turişti străini, constituie cea mai eficientă formă de turism, de pe urma căreia România poate profita din plin“, spune Bădulescu.

    22% dintre turiştii cazaţi în întreaga ţară anul trecut au fost străini. Spre comparaţie, ponderea turiştilor străini este, în Bulgaria, de 67%, în Ungaria, de 50%, în Cehia, de 53% iar în Austria de peste 70%. „Promovarea realizată de Autoritatea Naţională de Turism din România nu poate să aibă eficienţă 100%, dacă nu are cine să aducă mult aşteptaţii turişti străini“, explică Traian Bădulescu. „Pentru că majoritatea, în special cei de pe alte continente, nu vor veni pe cont propriu pe o piaţă cvasinecunoscută pentru ei. O şansă ar fi să fie aduşi de touroperatori din ţările vecine, dar de ce să nu facem noi asta? La ora actuală, turismul contribuie cu sub 2% la PIB-ul României, iar potenţialul ar fi de cel puţin 10%, dacă am atrage mulţi turişti străini“, spune Bădulescu. 

  • Care sunt tendinţele în turismul românesc anul acesta

     Potrivit ANAT, în primul trimestru al lui 2014 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2013, pentru destinaţiile interne se constată o creştere de 5% pentru rezervările early booking, 50% pentru programul “O săptămâna de refacere” şi 100% pentru programul “Zile gratuite de vacanţă”.

    Se observă un plus de 7% pe litoral, 30% pe zona Crişanei, 20% pentru Transilvania, 10% pentru Bucovina şi 30% pentru Muntenia. Maramureşul a marcat tot un plus de 30%, în timp ce Oltenia şi Banatul au înregistrat o creştere de 5%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Turismul românesc trece Prutul. Peste 10.000 de noi turişti din Republica Moldova sunt aşteptaţi în România

    50.000 de turişti tot scoţi din Republica Moldova, dacă îi adunăm pe cei care pleacă prin agenţii şi pe cont propriu în străinătate„, este concluzia la care a ajuns Alin Burcea, proprietarul agenţiei Paralela 45, după ce a studiat datele referitoare la numărul de turişti moldoveni care pleacă în fiecare an în vacanţe la mare peste graniţă.

    Burcea a decis să îşi deschidă agenţie la Chişinău: a depus actele pentru înfiinţarea ei şi urmează să o inaugureze la finalul lunii mai. Pentru a simţi mai bine pulsul pieţei, Burcea a participat cu un stand şi la târgul de turism care s-a desfăşurat în perioada 10-13 aprilie la Chişinău. „Au venit la standul nostru foarte mulţi oameni interesaţi de România, dar şi agenţii de acolo, care voiau să vadă ofertele şi să ia broşuri„, a povestit el.

    Burcea a remarcat că expozanţii din Republica Moldova nu aveau broşuri de prezentare, iar cei care îşi expuneau oferta o făceau pe o coală A4. Diferit faţă de târgurile din România şi din multe ţări europene era şi că agenţiile nu puteau vinde pachete direct la stand, acest lucru fiind interzis prin lege. „Am constatat că mulţi moldoveni, dar şi agenţii de-ale lor, nu cunoşteau produsul turistic românesc. Din acest an, însă, România va începe să se promoveze şi la ei„, a adăugat Burcea.

    Din toamnă, oferta turistică a României va fi promovată la Chişinău atât în media, cât şi outdoor. Campania va dura un an şi va costa 300.000 de euro, după cum spune Răzvan Filipescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT), care a fost prezent la târgul de turism de la Chişinău, unde România a avut un stand care a găzduit ofertele a 16 firme de profil din ţară.

    Campania va promova litoralul românesc, staţiunile balneare, printre care Vatra Dornei, Slănic Moldova şi Sovata, city break-urile în Bucureşti şi Iaşi, Valea Prahovei şi croazierele pe Dunăre. „Am constatat că Delta Dunării este o destinaţie care prezintă interes pentru turiştii din Republica Moldova„, a spus Filipescu. „Important este că am participat la acest târg şi că am luat pulsul pieţei.

    Ne-am întâlnit cu reprezentanţi ai agenţiilor de turism care ne-au spus că, deşi mulţi turişti voiau să vină în România, vizele se obţineau destul de greu„, a spus Dragoş Răducan, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

    Parlamentul European şi Consiliul European au luat recent decizia finală privind includerea Republicii Moldova pe lista ţărilor ai căror cetăţeni nu vor mai avea nevoie de vize, începând cu 28 aprilie, pentru a călători în Spaţiul Schengen. De eliminarea vizelor vor beneficia doar cetăţenii din Republica Moldova care deţin un paşaport biometric.

    Ridicarea vizelor nu înseamnă că moldovenii vor putea intra în spaţiul Schengen pentru a munci, ci doar în scopuri turistice, pentru o perioadă de 90 de zile. Cu toate acestea, Filipescu crede că ridicarea vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova care călătoresc în spaţiul Schengen, dar şi campaniile viitoare de promovare la Chişinău a destinaţiilor româneşti vor aduce în România un plus de peste 10.000 de turişti din ţara vecină în acest an.

    Turoperatorii sunt mai optimişti şi cred că vor veni mai mulţi turişti moldoveni, motiv pentru care, alături de Paralela 45, alte două mari agenţii de turism româneşti, Christian Tour şi Mareea, vor intra în acest an pe piaţa din Republica Moldova. „Oficial, trei mari agenţii de turism din România au confirmat intenţia să îşi deschidă sucursale în România. Deja agenţiile noastre cunosc asta şi au intrat în legătură cu ele.

    Este vorba de Christian Tour, Paralela 45 şi Mareea, care vor să profite de eliminarea vizelor pentru cetăţenii moldoveni„, a afirmat Gabriel Mărgineanu, preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei Turismului din Republica Moldova, care reprezintă agenţii de turism şi hoteluri. Mărgineanu spune că sunt deja pe piaţă două agenţii din Turcia şi câte una din Bulgaria şi Grecia. Grecii au venit anul trecut, iar turcii şi bulgarii sunt prezenţi de trei ani. Cele mai importante destinaţii pentru turiştii moldoveni sunt Bulgaria, Turcia, România, Grecia şi Egipt.

    „Mulţi moldoveni, unii prin agenţii, alţii pe cont propriu, mergeau vara în staţiunile din Ucraina. În condiţiile politice de acum, vor renunţa la aceste destinaţii şi pe unii dintre ei încercăm să îi atragem în România„, a spus Răducan. Problema este că multe dintre rezervările hotelurilor de pe litoralul românesc au fost făcute deja şi că preţurile cu care moldovenii îşi luau camere în staţiunile din Ucraina erau mici.

    „Chiar dacă plăteau preţuri mici, vom căuta printre hotelierii de pe litoralul românesc pe acei investitori dispuşi să vină cu oferte ieftine şi să piardă în acest prim an de colaborare, pentru ca apoi să câştige turişti pentru următorii ani„, a adăugat oficialul FPTR.