Tag: Tunisia

  • Premierul tunisian susţine că unul dintre atacatori era cunoscut de serviciile de informaţii

    Atacul dramatic de la Muzeul Bardo de miercuri a fost cel mai grav din ultimii ani din Tunisia şi reprezintă o lovitură pentru această democraţie tânără şi fragilă, relatează Associated Press. Acesta ameninţă, de asemenea, să genereze noi probleme industriei turismului, care aduce numeroşi străini atraşi de plajele sale mediteraneene, de oaze şi ruinele romane şi care abia începuse să îşi revină după ani de criză.

    Într-un interviu acordat postului de radio francez RTL, premierul Habib Essid a declarat că Tunisia colaborează cu alte ţări pentru a afla mai multe despre atacatori, identificaţi ca Yassine Laabidi şi Hatem Khachnaoui. Ei au fost ucişi de serviciile de securitate într-un raid după ce au atacat muzeul.

    Premierul a precizat că Laabidi era urmărit de serviciile speciale, dar nu pentru “ceva anume”. Conturi de Twitter asociate cu gruparea extremistă Stat Islamic au salutat acest atac.

    Forţele de securitate păzeau marile magistrale, joi, în timp ce autorităţile urmăresc doi sau trei suspecţi despre care cred că sunt implicaţi în atac.

    Două nave de croazieră ai căror pasageri se află printre victime s-au retras din portul Tunis joi dimineaţa. MSC Cruises a declarat că nouă pasageri de pe nava Splendida au fost ucişi, 12 răniţi şi despre alţi şase nu se ştia nimic în momentul în care nava a plecat spre larg, la răsăritul soarelui. O altă navă, Costa Fascinosa, a anunţat că 13 pasageri lipseau în momentul în care a părăsit portul, în cursul nopţii.

    Cei 17 turişti ucişi sunt din Japonia, Italia, Columbia, Spania, Australia, Polonia şi Franţa. Essid a declarat că doi cetăţeni tunisieni au fost ucişi, de asemenea, de militanţi.

    Cel puţin 44 de persoane au fost rănite, inclusiv turişti din Italia, Franţa, Japonia, Africa de Sud, Polonia, Belgia şi Rusia, potrivit lui Essid şi medicilor de la spitalul Charles Nicolle din Tunis.

    Atacatorii, care purtau uniforme militare şi puşti de asalt, au coborât dintr-un vehicul şi au deschis focul asupra turiştilor care coborau din autobuze. Apoi au intrat în muzeu şi au luat ostatici, înainte de a fi ucişi într-un schimb de focuri cu forţele de securitate.

    “Vreau ca populaţia Tunisiei să înţeleagă că suntem în război cu teroarea, iar aceste grupuri minoritare sălbatice nu ne înspăimântă”, a declarat preşedintele nou-ales Beji Caid Essebsi, într-o alocuţiune rostită miercuri seara. “Lupta împotriva lor va continua până când vor fi exterminaţi”, a adăugat el.

    Tunisienii l-au îndepărtat de la putere pe dictatorul Ben Ali în 2011, marcând începutul Primăverii Arabe. Dar, în timp ce revoltele au permis construirea unei noi democraţii, ţara se luptă cu problemele economice şi atacurile comise de extremişti.

     

  • Ce-a rămas din primăvara arabă: morţi, răniţi şi sărăcie (VIDEO)

    Ciocnirile dinte suporterii lui Morsi şi cei ai noului regim s-au intensificat în condiţiile în care armata însăşi a făcut apel la oameni să iasă în stradă pentru susţinerea guvernului, iar manifestanţii pro-Morsi s-au radicalizat, organizând vineri demonstraţii masive. Preşedintele american Barack Obama a dispus amânarea livrării a patru avioane F-16 destinate armatei egiptene, ceea ce reflectă îngrijorarea faţă de situaţia explozivă din zonă.

    Sâmbătă, forţele de securitate egiptene au împuşcat mortal cel puţin 70 de manifestanţi pro-Morsi, conform unor surse din Frăţia Musulmană, iar postul Al-Jazeera a relatat că în ciocnirile de la Cairo dintre taberele adverse, 120 de oameni au fost ucişi şi cca 4.500 au fost răniţi. De la înlăturarea de la putere a lui Mohamed Morsi, peste 200 de egipteni – majoritatea susţinători ai Frăţiei Musulmane – au pierit din cauza violenţelor de stradă, între care nouă au fost ucişi vineri.

    În plus, situaţia s-a deteriorat brusc şi în Tunisia, o altă ţară trecută prin “primăvara arabă”, după ce liderul unui partid de opoziţie de stânga a fost asainat de islamişti, iar tunisienii au ieşit furioşi în stradă în mai multe oraşe ale ţării, cerând demisia guvernului format din musulmani moderaţi, a căror incompetenţă de a redresa economia şi a-i ţine înfrâu pe radicalii islamişti seamănă foarte bine cu cea a Frăţiei Musulmane din Egipt.

    Economia egipteană, în cădere liberă până la înlăturarea de la putere a regimului lui Mohamed Morsi de la începutul lunii iulie, s-a stabilizat temporar strict graţie ajutoarelor financiare masive oferite de statele arabe. Vecinii din Golf ai Egiptului (Arabia Saudită, Emirate, Kuwait) au oferit 12 mld. dolari guvernului provizoriu de la Cairo, căruia i-au dat speranţe că va reuşi să scape de criza actuală fără a apela la un credit FMI însoţit de obişnuitele cerinţe de privatizare şi tăieri de cheltuieli.

    Deficitul bugetar al ţării a ajuns la 11% din PIB, rezervele valutare ajunseseră sub 15 mld. dolari la sfârşitul lui iunie, inflaţia a atins nivelul record de 9,8%, iar şomajul este în jur de 13%.

  • Franta vrea revizuirea acordului Schengen si nu suspendarea lui

    “Este o problema de bun-simt. Nu putem primi pe toata lumea”, a
    spus Guaino, in emisiunea Dimanche soir politique a Itélé/France
    Inter/Le Monde/Daily Motion. Referindu-se la tari cum este Tunisia,
    unde au avut loc revolte impotriva regimurilor autoritare, el a
    afirmat ca miza reala consta in acordarea unui ajutor pentru aceste
    tari pe calea democratiei. “Rezultatul nu poate fi imigrarea masiva
    din sud catre nord”, a insistat Guaino. El a afirmat ca spatiul
    Schengen impune ca fiecare tara sa asigure protectia frontierelor
    externe ale Uniunii Europene si ca este necesara “o revenire la
    spiritul acestui acord”, astfel incat fluxurile migratorii sa fie
    reglementate.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Basescu ii propune lui Berlusconi ca Romania sa gazduiasca 200 de imigranti tunisieni

    “In cursul convorbirii telefonice cordiale, presedintele roman,
    exprimand apropierea tarii sale de Italia in ceea ce priveste criza
    legata de afluxul masiv de imigranti din Nordul Africii, i-a oferit
    presedintelui (Consiliului de ministri italian – n.red.) gazduirea
    in Romania a 200 de imigranti tunisieni, ca gest simbolic de
    solidaritate concreta”, se arata in comunicatul Guvernului de la
    Roma. In replica, Berlusconi si-a exprimat aprecierea pentru “acest
    gest simbolic, dar de mare prietenie si solidaritate europeana din
    partea Guvernului si poporului roman”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rotatia cadrelor la Paris: Alain Juppé se intoarce ca ministru de externe

    In urma cu trei luni, Juppé acceptase sa revina in guvern in
    functia de ministru al apararii si era considerat al doilea sef al
    diplomatiei franceze.

    Alain Juppé, 65 de ani, a fost condamnat in 2004 la 14 luni de
    inchisoare cu suspendare si i s-a interzis timp de un an sa mai
    detina functii publice, in urma unor acuzatii de finantare ilegala
    a formatiunii sale politice prin angajari fictive la primaria
    Parisului, condusa de Jacques Chirac. Juppé, consilier pe probleme
    financiare al primarului Chirac, si-a asumat in fata justitiei
    sistemul opac de angajari si a platit singur pentru o situatie de
    care beneficiase partidul prezidential.

  • Protestele din Tunisia, Liban si Egipt in imagini (GALERIE FOTO)

    In Tunisia, protestele pornite in urma cu mai bine de doua
    saptamani au dus deja la inlaturarea presedintelui Zine el-Abidine
    Ben Ali, iar guvernul provizoriu a emis mandate de arest pentru
    fostul presedinte si intreaga sa familie. In Liban, cetatenii au
    facut demonstratii in strada impotriva unei “lovituri de stat” a
    Hezbollah-ului, si au recurs la masuri mai drastice, precum
    inchiderea drumurilor dintre Tripoli si Sidon.


    Preşedintele Libanului l-a nominalizat pentru funcţia de premier
    pe miliardarul Najib Mikati, candidat sustinut de Hezbollah.
    Astfel, fostul pemier prooccidental Saad Hariri ar putea fi exilat
    alaturi de presedintele Tunisiei in Arabia Saudita.

    Situatia din Egipt a fost insa de departe cea mai dramatica,
    protestele de amploare fiind cele mai mari din ultimii zeci de ani.
    Egiptenii au fost inspirati de demonstratiile din Tunisia si cer
    acum incheierea mandatului de 30 de ani al celui mai longeviv
    presedinte arab Hosni Mubarak. Anul 2011 este unul electoral, in
    care se asteapta ca puterea sa fie predata de Mubarak fiului
    sau.

    SURSA:
    boston.com