BusinessMagazin

Tag: tratat

  • Ce implicaţii ar putea avea pentru România retragerea SUA din Tratatul INF

    Ce potenţial impact ar putea avea o astfel de decizie?

    Potrivit analiştilor STRATFOR, retragerea Statelor Unite din INF ar putea avea implicaţii la nivel global. În primul rând, aliaţii Statelor Unite din Europa (printre care şi România) s-ar afla, din nou, la mijloc, între cele două puteri.

    Adică s-ar reveni la situaţia geostrategică din timpul Războiului Rece. Diferenţa majoră o constă faptul că, spre deosebire de Războiul Rece, Statele Unite a construit (parţial cel puţin) un sistem antirachetă – sistemul fiind planificat încă de pe vremea administraţiei lui George W. Bush.

    De altfel, Rusia nu şi-a ascuns nemulţumirea faţă de acest sistem. În 2016, preşedintele rus, Vladimir Putin, ameninţase România şi Polonia că s-ar putea afla în raza de acţiune a rachetelor ruse pentru ca au acceptat să găzduiască elemente ale scutului antirachetă. Din punct de vedere tehnic, Rusia are rachete să lovească orice ţintă din Europa.

    În al doilea rând, odată cu dezvoltarea şi construirea de noi rachete de către SUA şi Rusia, este foarte probabil că şi Rusia şi China să-şi intensifice eforturile de cercetare, dezvoltare şi construire a acestui tip de rachete.

    Nu în ultimul rând, neîncrederea generată de abandonarea tratatului INF ar putea afectată şi tratatul “New Star”, semnat în 2011. Acesta limitează numărul de arme nucleare strategice pe care Statele Unite şi Rusia îl pot desfăşura.

    Ce a motivat decizia Statelor Unite

    Motivul din spatele deciziei ar fi încălcarea repetată a tratatului de către Federaţia Rusă prin dezvoltarea unui nou tip de rachetă de croazieră denumit Novator 9M729 (denumirea NATO este “SSC-8”). Aceasta rachetă s-ar adăuga unui arsenal rus de astfel de rachete aflat în scădere – datorită faptului că sunt foarte scumpe.

    Partea americană a încercat să forţeze Federaţia Rusă să respecte tratatul şi prin impunerea de sancţiuni la adresa unor persoane sau prin desfăşurarea de arme tactice nucleare la bordul submarinelor cu capacitatea de a lansa rachete balistice, scrie stirileprotv.ro

  • Ziua în care România a devenit unul dintre sateliţii Moscovei. Ce prevedea TRATATUL înrobitor

    La 4 februarie 1948 reprezentanṭii unei Românii ocupate de trupe sovietice semnau la Moscova Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală cu U.R.S.S., cu valabilitate de 20 de ani. Printre prevederile sale înrobitoare era prevăzută ṣi obligativitatea consultării guvernului sovietic în toate problemele de politică externă.

    Prin acest act, România era împiedicată să promoveze o politică externă proprie; relaṭiile sale diplomatice cu alte state în afară de cele „frăṭeṣti” deveneau inexistente. Cel puṭin până la mijlocul anilor ‘50, izolarea ṭării noastre a fost aproape completă. Orice decizie sovietică era îndeplinită fără cârtire. Un prim exemplu de aliniere a fost în 1948 când s-a produs ruptura dintre sovietici ṣi iugoslavi. Evenimentul a transformat România într-unul dintre principalele centre ale campaniilor împotriva lui Tito.

    Bineînṭeles că nu s-a putut vorbi ṣi scrie atunci despre ceea ce a reprezentat cu adevărat pentru noi tratatul cu U.R.S.S.. Propaganda comunistă s-a lăṭit în toate gazetele prezentând lucrurile ca într-o oglindă de bâlci. Revista Secolul Radiofoniei nu a scăpat nici ea neatinsă. În numărul din 8 februarie 1948 îṣi făcea „datoria”, cu un articol semnat Al. C. Constantinescu. Mijloacele de „convingere” erau aceleaṣi… cu o singură scăpare: prim-vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, Viaceslav Molotov era numit „domn”, semn că la acea dată grija de a folosi termenul „tovarăṣ” încă nu devenise un reflex.

    „Sute de mii de oameni au ieṣit în calea delegaṭiei române revenită de la Moscova după încheierea Tratatului de prietenie, colaborare ṣi asistenṭă mutuală cu Uniunea Sovietică. Entuziasmul cu care aceste sute de mii de oameni au aclamat pe cei care au semnat Tratatul dovedeṣte că întreg poporul român priveṣte acest Tratat ca pe unul dintre cele mai însemnate acte din istoria sa. […]

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Summitul inter-coreean | Kim Jong-Un şi Moon Jae-In convin asupra denuclearizării “complete” a Peninsulei Coreea / Cele două Corei vor să semneze un tratat de pace

    “Coreea de Sud şi de Nord şi-au afirmat obiectivul comun de a realiza o Peninsulă Coreea fără arme nucelare prin denuclearizare completă”, se arată în declaraţia comună semnată de liderii celor două Corei.

    Cei doi lideri au fost de acord că acţiunile recente ale Phenianului privind renunţarea la testele atomice sunt “foarte semnificative” şi “importante” pentru eforturile de denuclearizare.

    Cele două Corei intenţionează să semneze un tratat de pace până la finalul anului – declaraţie comună

    Citeşte mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senatul a adoptat proiectul pentru ratificarea Tratatului între România şi Brazilia

    Scopul iniţiativei legislative adoptate de senatori este reglementarea formelor de asistenţă judiciară în materie penală necesare, pentru a uşura legăturile între autorităţile române şi cele braziliene. Proiectul de lege a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România ocupă locul 3 din UE în topul ţărilor cu cele mai mari deficite bugetare din 2017

    România apare în statistica europeană cu un PIB de 858,3 miliarde de lei în 2017 şi cu un deficit bugetar de 25,01 miliarde de lei – 2,9%, adică la limita superioară convenită prin Tratatul de la Maastricht. Cheltuielile au fost de 33,4% din PIB, iar veniturile – de 30,5% din PIB. Potrivit Eurostat, două state membre au avut deficite egale sau mai mari de 3% din PIB: Spania (3,1%) şi Portugalia (3%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Juncker: Uniunea Europeană nu se află în război cu Polonia

    Comisia Europeană a cerut, în decembrie, declanşarea articolului 7 al Tratatului UE, prin care dreptul la vot al Polonie să fie suspendat. Varşovia a primit la dispoziţie trei luni pentru a renunţa la reformele judiciare.

    “Suntem toţi într-un dialog constructiv cu Guvernul polonez. M-am primit pe noul premier al Poloniei la Bruxelles şi amandoi am depus eforturi pentru a atinge un punct de vedere comun”, a declarat Jean- Claude Juncker în faţa Parlamentului.

    “Nu ne aflăm în război cu Polonia. Avem o dispută cu Guvernul polonez. Articolul 7 al tratatului nu este un articol al sancţionării, ci un articol al confirmării şi avertizării. Aşadar, oamenii, inclusiv cei din Polonia, ar trebui să înceteze să creadă că vrem să sancţionăm Polonia cu orice preţ”.

  • AVERTISMENT la adresa României. Rusia ne ameninţă cu măsuri MILITARE. Ce a provocat mânia lui Putin

    În ultimele zile, Rusia a condamnat cu fermitate decizia Statelor Unite de a vinde Japoniei sisteme antibalistice de tip Aegis. Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, a explicat că elementele antirachetă din Japonia sunt parte a planului SUA de a crea un “sistem antibalistic global”. Moscova susţine că instalaţiile antirachetă ale Statelor Unite au dublă utilitate, defensivă şi ofensivă.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI 

  • Partidul de guvernământ din Polonia acuză:Decizia CE “nu are nicio valoare”,este motivată politic

    “Decizia UE nu are nicio valoare, este vorba de un aviz motivat doar de raţiuni politice”, a reacţionat Beata Mazurek, purtătorul de cuvânt al formaţiunii Lege şi Justiţie, condusă de liderul conservator Jaroslaw Kackynski.

    Comisia Europeană a propus miercuri Consiliului Uniunii Europene să adopte o decizie în virtutea Articolului 7 al Tratatului UE, care prevede posibilitatea suspendării drepturilor de vot ale Poloniei, din cauza situaţiei sistemului judiciar polonez.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Situaţie DISPERATĂ în Polonia: Consiliul UE vrea să le suspende dreptul de vot. Urmează România?

    “În pofida eforturilor repetate din ultimii doi ani pentru implicarea autorităţilor poloneze într-un dialog constructiv în cadrul reglementărilor privind statul de drept, Comisia Europeană a concluzionat astăzi că există un risc clar privind încălcarea normelor statului de drept în Polonia. Reformele judiciare din Polonia au avut ca efect trecerea sistemului judiciar sub controlul politic al majorităţii parlamentare. În lipsa independenţei judiciare, apar serioase semne de întrebare privind aplicarea în mod eficient a legislaţiei europene, de la protejarea investiţiilor la recunoaşterea reciprocă a deciziilor în domenii diverse, de genul disputelor privind custodia asupra copiilor şi punerea în aplicare a mandatelor europene de arestare”, a anunţat miercuri Executivul Uniunii Europene.

    “Prin urmare, Comisia Europeană propune Consiliului UE adoptarea unei decizii în virtutea Articolului 7(1) al Tratatului Uniunii Europene”, precizează instituţia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele sârb: Serbia nu are în plan să adere la NATO

    “Serbia se află pe calea europeană, însă diferenţa dintre Serbia şi alte ţări din regiune este că Serbia nu vrea să adere la NATO”, a afirmat Aleksandar Vucic, adăugând că în urmă cu zece zile a făcut aceeaşi declaraţie în faţa celor 29 de membri ai alianţei, la Bruxelles.

    “Serbia îşi va menţine neutralitatea. Asta este politica ei şi va continua să fie”, a mai menţionat preşedintele sârb.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro