BusinessMagazin

Tag: tranzactionare

  • Profil de investitor: În ce mai investim

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business MAGAZIN.

    Energie

    SNGN Romgaz este cel mai mare producător şi principalul furnizor de gaze naturale din România, controlat de stat în proporţie de 70%. Compania este listată pe Bursa de Valori Bucureşti sub simbolul bursier SNG din 2013, fiind admisă la tranzacţionare şi la Bursa din Londra.

    Romgaz face explorare geologică în scopul descoperirii de noi zăcăminte gazifere, produce gaz metan prin exploatarea zăcămintelor din portofoliul companiei, depozitează subteran gaze naturale, efectuează intervenţii, reparaţii capitale şi operaţii speciale la sonde şi asigură servicii profesioniste de transport tehnologic.

    În 2013, compania şi-a extins domeniul de activitate prin asimilarea centralei termoelectrice de la Iernut, devenind astfel şi furnizor de energie electrică. Recent, Romgaz şi OMV Petrom au anunţat că vor transmite împreună, spre confirmare, către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, planul de dezvoltare a două zăcăminte comerciale din perimetrul Neptun Deep.

    Petrom şi Romgaz vor investi până la 4 miliarde de euro pentru faza de dezvoltare a proiectului. Prima producţie este estimată în 2027. Proiectul va putea atinge un platou de producţie de aproximativ 8 miliarde metri cubi, timp de aproape 10 ani. România va deveni astfel cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană.

    Romgaz Black Sea Limited deţine 50% din participaţia în perimetrul XIX Neptun, zona de apă adâncă, iar cealaltă cotă de participaţie de 50% este deţinută de Petrom, care este şi operator al proiectului Neptun Deep. Neptun Deep este cel mai mare proiect de gaze naturale din zona românească a Mării Negre şi va asigura un volum estimativ de gaze naturale de 100 de miliarde de metri cubi.

    În primele trei luni din 2022, grupul Romgaz a înregistrat un profit net de 970 mil. lei, cu 1% mai mic faţă de rezultatul net din T1/2022, la afaceri de 2,9 mld. lei, în scădere cu 25,9%, pe fondul reducerii volumelor livrate cu 5,7%.

    Romgaz are o capitalizare de 16,2 miliarde de lei, după ce acţiunile SNG s-au apreciat cu 11,5% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 245,3 mil. lei, arată datele BVB. Pentru profitul aferent anului 2022, Romgaz va plăti din 27 iulie acţionarilor un dividend brut de 3,42 de lei pe acţiune, care, la preţul curent de tranzacţionare, presupune un randament de 8,1%.

    ! Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

  • Profil de investitor: De la analiza datelor la decizii de investiţii

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business MAGAZIN.

    Pasionat de analiza statistică a datelor şi implicat de 25 de ani în cercetarea de marketing, Ciprian Zamfirescu a găsit un al doilea domeniu în care să-şi aplice metodele statistice, cel al pieţei de capital. Nu ia nicio decizie de investiţii fără să facă o analiză complexă înainte şi spune că „fără pasiune nu am putea fi decât mediocri”.

     

    „Am început să investesc în 2014, pentru diversificare, dar mai mult din curiozitate. Eram interesat să aflu mai multe despre acest domeniu, pe care-l percepeam atunci ca fiind despre analiză, strategie şi managementul riscului”, povesteşte Ciprian Zamfirescu, 48 de ani, de profesie statistician.

    Ciprian este din Bucureşti, unde a finalizat studiile Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică din cadrul Academiei de Studii Economice. De 25 de ani activează în domeniul cercetării de marketing. La început a lucrat în companii multinaţionale precum GfK şi Synovate, iar din 2016 este partener alături de Cristian Ştefănescu la Institutul de Marketing MIA.

    „Întotdeauna am fost pasionat de analiza statistică a datelor, de a descoperi diverse metode prin care informaţiile culese în studiile de piaţă sunt transformate în insighturi de valoare şi mai apoi în decizii de business”, spune acesta.

    Specialistul a avut şi o serie de realizări profesionale, cum ar fi locul trei la Aegis Award, un premiu internaţional pentru cel mai inovativ proiect de segmentare, acreditare pentru studii de segmentare motivaţională Censydiam, acreditare pentru studii de satisfacţie Symmetrics sau locul 1 în simularea de marketing strategic Markstrat.

    Pentru Ciprian, activitatea de zi cu zi, adică cercetarea de marketing, este full-time, iar activitatea de investiţii este part-time, deşi îi acordă atenţie în mod constant. „Dacă mă deconectez mai mult de câteva zile de la a citi informaţii despre piaţa bursieră simt că-mi lipseşte ceva şi trebuie să recuperez”, mărturiseşte el.

    Ambele activităţi au şi puncte comune. În cercetarea de marketing foloseşte des analiza datelor pentru a extrage informaţii valoroase pentru clienţii MIA Marketing, iar în domeniul investiţiilor analizează evoluţii şi corelează diverşi indicatori pentru a identifica eventuale oportunităţi. În puţinul timp rămas liber se bucură de pasiunea pentru alergare. „Pasiunea este poate cea mai importantă trăsătură, în orice activitate. Fără pasiune nu am putea fi decât mediocri”, consideră Ciprian Zamfirescu.

    Prima dată el a investit aproximativ 3.000 de euro, în fonduri mutuale. Despre Bursa de Valori Bucureşti ştia foarte puţine, iar fondurile mutuale păreau atunci alegerea cea mai simplă, pentru că nu el, ci altcineva se ocupa de portofoliul de acţiuni. Şi da, au fost şi perioade când a pierdut câteva mii de euro.

    „Prima dată am vrut să renunţ la doar şase luni, când am văzut că înregistrasem pierdere. Apoi a fost un moment critic, cred că prin 2015, când China a avut o scădere semnificativă pe bursă, iar eu înregistrasem un minus de 15%. Am înţeles între timp că investiţiile la bursă aduc beneficii pe termen mediu şi lung”, explică el.

    Ciprian Zamfirescu, 48 de ani

    PROFESIE: statistician

    OCUPAŢIE: director de cercetare

    INVESTEŞTE: pe termen lung

    După aproape 10 ani, motivele pentru care Ciprian continuă să investească sunt legate de diversificarea plasamentelor, obţinerea unui profit şi dorinţa de a înţelege mai bine cum funcţionează diverse industrii ale economiei. Cumpără acţiuni ale companiilor listate la Bursa de la Bucureşti, în principal cele de pe piaţa principală, dar şi cele de pe segmentul AeRO într-o proporţie mult mai mică.

    „În general, tind să includ în portofoliu acţiuni de la cinci-şase companii şi sunt interesat de sectoarele energie-utilităţi, financiar-bancar şi IT&C. În prezent cea mai mare deţinere este la Romgaz, o companie care distribuie dividende în mod constant. Strategia principală este de a cumpăra şi de a păstra pe termen lung acţiuni la câteva companii solide şi de a suplimenta în timp deţinerile la aceste companii”, afirmă investitorul.

    Dividendele sunt de altfel unul dintre principalele criterii pe care le urmăreşte la o acţiune, alături de echipa de management, în care trebuie să aibă încredere şi de valoarea tranzacţiilor zilnice, preferabil peste 500.000 de lei. Altfel, nu prezintă interes.

    „Mă aştept ca acţiunile unei companii să crească pe termen de doi-trei ani, chiar dacă în această perioadă înregistrează şi scăderi. Pentru a fi interesantă, o companie trebuie să ofere dividende acţionarilor ei. Asta dovedeşte că are o activitate constant profitabilă şi că este un brand puternic”, spune el.

    Ciprian se consideră un investitor precaut, dar implicat. Realizează tranzacţii o dată la una-două luni, dar ia decizii doar după ce a analizat situaţia în profunzime, lucru la care se pricepe cel mai bine. Pe lângă companiile de dividend, este interest şi de cele din domenii cu potenţial de creştere, cum ar fi cel al energiei şi IT&C.

    La nivelul investitorilor începători este o mare lipsă de informaţii, despre investiţii în general, despre ce înseamnă Bursa de Valori Bucureşti şi despre companiile listate la bursă. Lipsa se resimte în special în rândul potenţialilor investitori, adică tinerii cu studii superioare care lucrează deja de câţiva ani în companii multinaţionale sau sunt antreprenori, spune Ciprian.

    „Odată ce eşti mai informat şi acumulezi puţină experienţă, lucrurile devin mai clare, iar deciziile legate de unde şi cum să investeşti sunt mai uşor de luat. Cred în continuare că cel mai important aspect ce poate fi îmbunătăţit este informaţia. O informaţie simplă, concisă şi fără detalii inutile pentru cei aflaţi la început de drum şi o informaţie transparentă, bine structurată pe mai multe niveluri, astfel încât cei mai avansaţi să acceseze direct subiectele de care sunt interesaţi.”

     

    Văzând şi făcând

    Pe lângă impactul evident negativ asupra unui număr mare de persoane, orice criză vine la pachet şi cu anumite beneficii, cum ar fi creşterea gradului de responsabilitate în rândul consumatorilor, al angajaţilor, dar şi al angajatorilor, precum şi cu oportunităţi de investiţii.

    În primele luni ale crizei de sănătate preţurile acţiunilor au scăzut semnificativ, aşa că Ciprian Zamfirescu a profitat de ocazie şi a intrat la cumpărare, iar după un an şi ceva unele acţiuni au ajuns peste valoarea de dinainte de criză. „Criza de sănătate nu a fost similară cu nicio altă perioadă din experienţa mea, dar pot spune că am trecut cu bine peste ea. De la început am urmărit două obiective principale – toată familia să rămână sănătoasă şi activitatea firmei de cercetare să continue pentru a ne proteja clienţii şi angajaţii”, adaugă Ciprian.

    După criza de sănătate au urmat altele, războiul din Ucraina, criza lanţurilor de logistică, creşterea inflaţiei, blocarea pieţei imobiliare şi, ca urmare, strategia pe care investitorul a ales-o a fost „văzând şi făcând”, adică de adaptare permanentă la noile condiţii.

    „Din punctul de vedere al investiţiilor, crizele creează oportunităţi de achiziţie a acţiunilor la preţ mic, bineînţeles pentru acele companii care au cea mai mare şansă de a-şi reveni rapid. Important este să identifici cât mai corect punctul de maxim al crizei şi respectiv punctul de minim al acţiunilor”, crede investitorul.

    Anul 2022 nu a fost unul foarte bun pentru Ciprian. A câştigat pe două companii, Romgaz şi Nuclearelectrica şi a pierdut pe sectorul bancar şi pe cel al serviciilor medicale. Portofoliul a avut în ansamblu o scădere de 1%. Anul acesta a început într-o notă precaută.

    În ultimele luni, Ciprian a făcut achiziţii mai mici şi a suplimentat deţinerile existente la unele companii. În viitorul apropiat, aşteaptă listarea acţiunilor Hidroelectrica, dar deşi este cel mai aşteptat eveniment din ultimii peste 10 ani, îşi doreşte să nu se entuziasmeze foarte tare şi să rămână cât mai obiectiv.

    Cred în continuare că cel mai important aspect ce poate fi îmbunătăţit este informaţia. O informaţie simplă, concisă şi fără detalii inutile pentru cei aflaţi la început de drum şi o informaţie transparentă, bine structurată pe mai multe niveluri, astfel încât cei mai avansaţi să acceseze direct subiectele de care sunt interesaţi. Ciprian Zamfirescu

    „Ne-am obişnuit cu războiul din Ucraina, dar acesta nu s-a terminat, inflaţia s-a domolit, dar preţurile în magazine nu au scăzut, se vorbeşte despre o criză financiară, dar aceasta nu a apărut încă, listările şi tranzacţiile la bursă au scăzut, aşadar 2023 pare mai degrabă un an «îngheţat», în care investitorii rămân în aşteptare”, este de părere el.

    Rolul bursei este acela de a aduce împreună cererea şi oferta, iar Ciprian crede că scopul final al acesteia este să promoveze şi să înlesnească accesul investitorilor la piaţă. Cerere şi posibilitate de acoperire a ofertelor există, aşa cum putem constata şi din nivelul subscrierilor în cea mai mare ofertă de vânzare de acţiuni din istoria României, cea a Hidroelectrica.

    O bună parte din piaţă se aşteaptă ca după încheierea IPO-ul Hidroelectrica şi după listarea la BVB să se elibereze unele fluxuri de bani şi chiar să prindă un nou avânt listările la bursă. Lui Ciprian nu i-ar displăcea să investească în companii ca eMAG, Dacia, Dedeman, Arctic, Bitdefender, Farmacia Tei şi cei patru furnizori principali de servicii de telecomunicaţii dacă ar fi listate.   

     

    DICŢIONARUL INVESTITORULUI

    1. Statistica reprezintă arta şi ştiinţa colectării, modelării şi înţelegerii datelor şi indicatorilor care analizează şi caracterizează fenomenele de masă. Conform definiţiei din manual, ea studiază latura cantitativă a fenomenelor social-economice de masă în strânsă legătură cu latura calitativă. Cercetarea în statistică constă în aplicarea metodelor statistice la studiul concret al fenomenelor economice şi sociale. Statistica este importantă pentru economişti şi nu numai, deoarece permite comprimarea unui număr mare de date individuale într-un număr mic de indicatori cu ajutorul cărora evidenţiem ceea ce este esenţial în nivelul de dezvoltare al fenomenului studiat.

    2. Managementul riscului este un cadru pentru gestionarea riscurilor organizaţionale, interne şi externe. A apărut ca o nevoie de a recunoaşte potenţialul pericol, de a analiza opţiunile şi modelul de comportament în perioade de criză şi pentru minimizarea efectelor negative posibile. Efectele riscului pot pozitive (posibilităţile) şi negative (pericole). Procesul de management al riscului se desfăşoară într-o succesiune de paşi, precum identificarea riscurilor, analiza riscurilor, evaluarea riscurilor, urmărire, comunicare şi raportare. Funcţia de management al riscului are legătură cu alte funcţii dintr-o companie, precum finanţe, resurse umane, marketing, producţie şi juridic.

     

    În ce mai investim

    Energie

    SNGN Romgaz este cel mai mare producător şi principalul furnizor de gaze naturale din România, controlat de stat în proporţie de 70%. Compania este listată pe Bursa de Valori Bucureşti sub simbolul bursier SNG din 2013, fiind admisă la tranzacţionare şi la Bursa din Londra.

    Romgaz face explorare geologică în scopul descoperirii de noi zăcăminte gazifere, produce gaz metan prin exploatarea zăcămintelor din portofoliul companiei, depozitează subteran gaze naturale, efectuează intervenţii, reparaţii capitale şi operaţii speciale la sonde şi asigură servicii profesioniste de transport tehnologic.

    În 2013, compania şi-a extins domeniul de activitate prin asimilarea centralei termoelectrice de la Iernut, devenind astfel şi furnizor de energie electrică. Recent, Romgaz şi OMV Petrom au anunţat că vor transmite împreună, spre confirmare, către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, planul de dezvoltare a două zăcăminte comerciale din perimetrul Neptun Deep.

    Petrom şi Romgaz vor investi până la 4 miliarde de euro pentru faza de dezvoltare a proiectului. Prima producţie este estimată în 2027. Proiectul va putea atinge un platou de producţie de aproximativ 8 miliarde metri cubi, timp de aproape 10 ani. România va deveni astfel cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană.

    Romgaz Black Sea Limited deţine 50% din participaţia în perimetrul XIX Neptun, zona de apă adâncă, iar cealaltă cotă de participaţie de 50% este deţinută de Petrom, care este şi operator al proiectului Neptun Deep. Neptun Deep este cel mai mare proiect de gaze naturale din zona românească a Mării Negre şi va asigura un volum estimativ de gaze naturale de 100 de miliarde de metri cubi.

    În primele trei luni din 2022, grupul Romgaz a înregistrat un profit net de 970 mil. lei, cu 1% mai mic faţă de rezultatul net din T1/2022, la afaceri de 2,9 mld. lei, în scădere cu 25,9%, pe fondul reducerii volumelor livrate cu 5,7%.

    Romgaz are o capitalizare de 16,2 miliarde de lei, după ce acţiunile SNG s-au apreciat cu 11,5% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 245,3 mil. lei, arată datele BVB. Pentru profitul aferent anului 2022, Romgaz va plăti din 27 iulie acţionarilor un dividend brut de 3,42 de lei pe acţiune, care, la preţul curent de tranzacţionare, presupune un randament de 8,1%.

    ! Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

  • Acţiunile Fondului Proprietatea au fost suspendate joi de la tranzacţionare la decizia ASF. Cel mai probabil, astăzi vine prospectul Hidroelectrica

    Acţiunile Fondului Proprietatea (simbol bursier FP), acţionar cu aproximativ 20% la producătorul de energie electrică Hidroelectrica, au fost suspendate joi, 22 iunie de la tranzacţionare pe Bursa de Valori Bucureşti ca urmare a unei solicitări din partea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    FP urmează să vândă parţial sau integral participaţia la ultima „perlă” nelistată din portofoliul statului român, în ceea ce se anunţă a fi cea mai mare ofertă publică iniţială (IPO) din România şi posibil din Europa în 2023. Cel mai probabil, decizia ASF vine în contextul în care astăzi ar putea apărea prospectul de listare a Hidroelectrica.

    În prima parte a lunii iulie ar fi aşteptată Hidroelectrica la BVB. Prospectul, publicat joi sau vineri seară

    În urmă cu două săptămâni, Hidroelectrica – societate evaluată la 54,3 miliarde de lei de KPMG – şi-a anunţat oficial intenţia de listare pe piaţa locală de capital. Cea mai profitabilă companie din portofoliul statului este aşteptată să intre la cota Bursei în luna iulie, acţiunile urmând să fie incluse în componenţa indicelui de referinţă BET din prima zi de tranzacţionare.

    Printre greii care ajută la procesul de listare se numără Citigroup, Erste, Jefferies, Morgan Stanley, Rothschild şi STJ Advisors. În 2022, compania de stat a acordat dividende de 3,8 miliarde de lei, adică 8,54 lei pe acţiune, din profitul pe 2021 şi din rezultatul reportat. În 2021, societatea distribuit 2,3 miliarde de lei Ministerul Energiei, care are 80% din capitalul social, şi acţionarului vânzător Fondul Proprietatea.

    Acţiunile FP afişează o dinamică de minus 3,6% anul acesta, pe un rulaj de 850 de milioane de lei, la o valoare de piaţă de 12,2 miliarde de lei. Prin comparaţie, benchmark-ul BET se tranzacţionează în urcare cu 5%, arată datele BVB.

     

  • Profil de investitor: În ce mai investim – Iulian Nedea, Simtel Team

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business MAGAZIN.

    Inginerie şi tehnologie

    Simtel Team este o companie românească de inginerie şi tehnologie şi lider naţional în domeniul construirii de centrale electrice fotovoltaice pe acoperişurile clădirilor, fondată în 2010 de Iulian Nedea, Sergiu Bazarciuc şi Radu Vilău, foşti colegi de facultate.

    Simtel Team intrat la tranzacţionare pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti la începutul lunii iulie 2021, sub simbolul bursier SMTL, după ce anterior a atras 13,7 mil. lei de investitori într-un plasament privat în schimbul a 15% din acţiuni. În prima şedinţă de tranzacţionare, acţiunile s-au apreciat cu 83%, la o capitalizare de 168 mil. lei.

    Spre comparaţie, investitorii evaluează astăzi Simtel la Bursa de la Bucureşti la 245 mil. lei, ceea ce presupune un randament de circa 166% faţă de capitalizarea estimată în prospectul de listare (92 mil. lei). Numai de la începutul acestui an acţiunile SMTL înregistrează o creştere de 24,8%, pe fondul unor tranzacţii de 9,6 mil. lei, arată datele BVB.

    Avansul acţiunilor a venit în principal pe fondul rezultatelor financiare consolidate raportate la nivelul anului 2022, dar şi în primele luni din 2023. Dacă anul trecut compania a anunţat un profit net de 12 mil. lei, dublu faţă de anul anterior şi afaceri de 137 mil. lei, cu 134% mai mari, Simtel a realizat în T1/2023 un profit net de 2,9 mil. lei, de peste 15 ori mai mare faţă de rezultatul net din T1/2022, la afaceri de 66 mil. lei, plus 579%.

    Pentru întreg anul 2023, jucătorul din energie vizează o cifră de afaceri consolidată de 296,1 mil. lei, EBITDA de 31,5 mil. lei şi un profit net de 25,6 mil. lei. Rezultatele vor fi generate de Simtel Team şi Simtel Solar, precum şi de ANT Power Energy şi Agora Robotics, companii în care Simtel deţine 51%.

    În ceea ce priveşte construcţia de centrale electrice fotovoltaice, Simtel estimează că anul acesta va pune în funcţiune o putere instalată de circa 80 MWp, comparativ cu 45 MWp instalaţi în 2022. De asemenea, conducerea are în vedere creşterea numărului de proiecte şi în Republica Moldova, unde a deschis o filială la finalul anului trecut, dar şi investiţia în alte proiecte verzi.

    Grupul de companii este controlat în proporţii aproape egale de peste 23% de fondatorii Iulian Nedea, Sergiu Bazarciuc şi Radu Vilău, în timp ce 21% sunt alţi investitori persoane fizice, iar 8,9% sunt investitori persoane juridice. Din acţionariatul Simtel fac parte şi angajaţi ai companiei (2%) sau Pavăl Holding (5%), vehiculul de investiţii al fraţilor Pavăl de la Dedeman.

    În aprilie, Simtel a anunţat numirea de către acţionari a unui consiliu de administraţie format din cinci membri – cei trei fondatori, Adrian Netea, profesionist în investiţii şi Mihai Tudor, un executiv cu experienţă în motivarea şi creşterea echipelor companiilor – în vederea transferului acţiunilor pe piaţa principală a Bursei de la Bucureşti.

    ! Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

  • Profil de investitor: Adrenalină în ringul bursier

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business MAGAZIN.

    Dacia Piteşti, Romarta, Tractorul Braşov, ARO Câmpulung, Romcim, Rompetrol, Azomureş, Semănătoarea – cred că putem găsi cu uşurinţă o mână de investitori care au citit sau au auzit vreodată despre aceste companii, însă nu mulţi pot spune că au fost acţionari atunci când se tranzacţionau la Bursa de la Bucureşti. Cei mai mulţi nici nu ştiu că au fost listate. Broker la origine şi încă unul dintre cei mai vechi din piaţă, Mihai Chişu îşi aduce aminte cum îşi rula banii câştigaţi în facultate pe astfel de emitenţi şi cum s-a schimbat activitatea lui de investitor în ultimii aproape 30 de ani.

     

    „Mi-am început cariera profesională în domeniul pieţelor de capital încă din facultate, în anul 1996. Mi-a fost foarte la îndemână să investesc, cu toate că am început ceva mai târziu să şi acumulez în adevăratul sens al cuvântului, anume când piaţa noastră de capital a căpătat mai multă consistenţă. În primii ani am fost mai degrabă un speculator al vremurilor şi oportunităţilor oferite de o piaţă în formare”, povesteşte Mihai Chişu, 47 de ani, unul dintre brokerii de la începuturile bursei româneşti şi astăzi investitor.

    Cu toate că au trecut foarte mulţi ani, Mihai îşi aminteşte de tranzacţii efectuate cu acţiuni ale companiilor acelor vremuri – Dacia Piteşti, Romarta, Roman Braşov, Tractorul Braşov, ARO Câmpulung, Romcim, Romcif, Petrobrazi, Rompetrol, Petrotel, Competrol, Şantierul Naval Brăila, Rafinăria Dărmăneşti, Azomureş sau Semănătoarea. Aproape toate au avut un traseu nefavorabil.

    „Din nefericire multe din ele au părăsit ringul bursier sau au dispărut cu totul”, spune investitorul. „Sumele pe care le plasam erau în linie cu veniturile mele din studenţie. Îmi aduc aminte că făceam multe tranzacţii, multe intra-day-uri şi rulam în general foarte mult acei bani, căutând să plasez în companiile care erau preluate sau se aflau în curs de preluare.”

    Pentru că la început Mihai era un speculator înverşunat şi plasa totul pe maximum una-două poziţii, a fost adesea în ipostaza de a pierde totul dacă nu ar fi ales să marcheze deprecieri de 25%-30% la nivel de portofoliu. Anul 2008 a fost poate cel mai bun exemplu pentru cei care au ales să lichideze chiar şi acţiuni în minus. Ce a urmat a fost devastator.

    „Am marcat pierderi nu o dată, ci de nenumărate ori. De fiecare dată am ales să pierd inspirat, spun acum retrospectiv privind. După ani de experienţă am înţeles că lecţia de maturitate în bursă este dată de capacitatea de a face uneori pierderea o opţiune viabilă”, spune acesta.

    Mihai se bucură că în vremea de acum tot ce ai nevoie pentru ca întreg universul bursier să ţi se deschidă este un telefon. Sistemele sunt în permanentă îmbunătăţire şi piaţa este mai dezvoltată. El speră ca mult dorita Contraparte Centrală să aducă schimbări substanţiale în termeni de acces şi instrumente financiare noi. Cum era tranzacţionarea în anii 2000?

    „Era amuzat să cumperi acţiuni. Îmi aduc aminte cum cumpăram ziarul de azi în care vedeam cotaţiile de ieri şi plasam ordine de cumpărare sau de vânzare pentru ziua de mâine. Normal că acum mi se pare că suntem la ani-lumină, totul este banal de simplu pentru investitorul obişnuit”, consideră el.

    Mihai Chişu, 47 de ani

    PROFESIE: economist, broker la origine

    OCUPAŢIE: CEO al eVOTE, membru al CA al CreditAmanet şi investitor

    INVESTEŞTE: pe termen mediu-lung

    Mihai Chişu avut o activitate intensă pe piaţa de capital de-a lungul carierei, fiind de la administrator în cadrul unor societăţi listate şi nelistate la moderator de emisiune de profil. Cel mai lung traseu a fost însă cel al brokerajului, urmând în trei decenii diverse cursuri de investiţii bursiere, tehnici de tranzacţionare, consultanţă în investiţii financiare, vânzări şi brokeraj.

    „Mie ringul bursier mi-a oferit permanent adrenalină şi m-a ambiţionat capacitându-mi total interesul de a fi prezent. Pot afirma, paradoxal, că m-am simţiţ cel mai sigur în mijlocul pieţelor de capital”, descrie investitorul relaţia lui cu bursa.

    Lui Mihai i-au plăcut ştiinţele exacte încă din copilărie. În anii ’90 finaliza studiile la Colegiului Naţional „Mihai Viteazul” din Bucureşti, cu specializarea matematică-fizică. Mai apoi, s-a licenţiat în ştiinţe economice la Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori (FABBV) din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE), perioadă în care a şi început să investească, dar şi să lucreze.

    De asemenea, are un master în comunicare managerială şi resurse umane la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice „David Ogilvy” din cadrul Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative (SNSPA) şi este doctorand în finanţe comportamentale, titlu pe care l-a obţinut chiar în 2020 la ASE. Lucrarea de doctorat este disponibilă şi online.

    Câştigător al concursului Brokerul anului 2007, singurul organizat vreodată în România, Mihai Chişu a avut chiar şi o emisiune la The Money Channel (Brokerul Zilei) în fiecare joi şi o rubrică la Wall Street (Live Wall Street) unde discuta cu cititorii despre piaţa de capital.

    El şi-a început cariera de broker în 1996, la firma de brokeraj Gelsor, iar în perioada 2001-2003 a fost preşedintele consiliului de administraţie al Gelsor AM. Ulterior a lucrat ca broker la European Securities (2004-2005), s-a mutat la Alpha Finance (2005-2007) şi apoi la Egnatia Securities (2007).

    „Aş vrea să văd listate cele mai mari companii româneşti. Este o chestiune de prestanţă înainte de toate. Intri în acea categorie selectă care îţi dă cele mai înalte atribute de transparenţă şi guvernanţă incontestabile. Altfel eşti doar mare.” 

    Din 2008 şi până în 2013 a fost broker la IFB Finwest, intermediar de top 10 la bursa românească, iar în perioada 2013-2016 a lucrat la Swiss Capital, cel mai activ broker de la BVB în termeni de valoare tranzacţionată, activând pe segmentele de vânzări şi tranzacţionare.

    M-am gândit un timp dacă să trec prin aproape întreaga lui formare şi experienţă din CV, ştiind că nu este o listă scurtă, dar cum prezenta serie de articole se numeşte Profil de investitor, nu puteam să nu-i fac şi portretul profesional. În plus, paragrafele de mai sus subliniază poate mai bine decât orice o convingere care nu-i aparţine doar lui.

    „Investesc în prezent deoarece am înţeles, atât din proprie experienţă, cât şi din studiul unei vaste resurse economice, că investiţia la bursă este şi rămâne cea mai eficientă şi simplă formă de a reuşi să atingi statutul unui vieţi financiare fără griji”, este de părere el.

    După o experienţă de peste 20 de ani în brokeraj, Mihai a ales să facă în continuare ce ştie mai bine, dar pe cont propriu. A devenit investitor cu normă întreagă şi a continuat să facă parte din proiecte legate de piaţa de capital. Unul dintre cele mai recente este startupul local eVOTE, o platformă prin care investitorii dintr-o companie pot vota remote în adunările generale ale acţionarilor.

    „Am participat la marile adunări ale acţionarilor şi am constatat că lucrurile nu evoluau, în sensul că tehnologia, pe care cu toţii o avem prezentă în aproape orice facem, nu era prezentă în acest act suprem din viaţa unei companii, anume forumul suprem decizional al companiilor listate. Lucrurile se desfăşurau destul de arhaic, cu pix şi hârtie, buletine de vot printate care se depuneau în urne şi apoi erau numărate manual, un proces anevoios care putea să creeze erori”, spunea investitorul într-o emisiune ZF Live din vara anului 2019.

    Ideea dezvoltării eVOTE a apărut în 2018 şi a venit de la partenerul său Bogdan Iliescu. Împreună cu celălalt partener, Ionuţ Albu, care are firma de IT Art Games, cei trei au lansat aplicaţia în prima parte a anului 2020. Treptat, eVOTE a câştigat tot mai mulţi clienţi, având în prezent în portofoliu 27 de companii listate la Bursa de la Bucureşti, atât pe piaţa principală, cât şi pe cea secundară.

    Fondatorii eVOTE vor să ducă businessul şi în afara graniţelor, primele pieţe vizate pentru extindere fiind Ungaria, Cehia şi Polonia, ţări unde numărul companiilor listate la bursă este mult mai mare decât în România.

    Aşadar, la lista activităţilor pe care Mihai le-a întreprins de-a lungul timpului, putem să adăugăm azi şi antreprenoriatul. În orice caz, a găsit modalitatea prin care activitatea de investiţii să rămână un full-time job.

    „De ceva timp am abordat o strategie de investiţii care îmi solicită mai puţin implicarea. Există numeroase studii documentate ştiinţifice care te ajută să iei o astfel de decizie, spre exemplu myopic loss aversion. Am găsit astfel acel echilibru încât să mă implic şi în alte proiecte, dar piaţa de capital să rămână o preocupare importantă”, explică el.

     

    Primul milion

    „Timpul este cel mai bun aliat în investiţii, astfel că ar trebui să începi să investeşti de când te naşti. Încep să o facă părinţii pentru tine, apoi tu continui. La modul simplist, gradual, sistematic. Asta înseamnă educaţie financiară aplicată. M-aş bucura tare mult ca această generaţie să înţeleagă că este uşor. Nu îţi trebuie cunoştinţe profunde şi poţi strânge o mică avere în timp”, este credinţa lui Mihai Chişu.

    El spune că cei care se gândesc să înceapă să investească ar trebui să facă pasul cât mai repede, cu strategii care se potrivesc planurilor lor. Dacă nu au un plan conturat, pot fi consiliaţi de orice broker în acest sens. În ceea ce-l priveşte, prezenţa în piaţă atâta timp  l-a călit şi în faţa crizelor. Doar atunci alege să vândă tot şi să aştepte să se liniştească apele. Dacă însă se întâmplă să rămână prins în vreo companie pe o scădere importantă, devine cumpărător al ei privind strict la fundamente.

    „Când simt o criză, vând tot. Simplu, fără păreri de rău. Când pieţele se reaşază reintru pe companiile în care eram investit. Oportunităţile sunt mult mai mari privind la noile preţuri. Piaţa revalidează valoarea după ce trece emoţia momentului. Nu este uşor, nu îmi iese tot timpul cum aş vrea, dar istoric pe mine nu m-a prins nicio criză majoră cu deţineri importante”, continuă acesta.

    Parcursul investiţional destul de lung i-a adus lui Mihai şi o valoare a portofoliului de 1 milion de euro astăzi. „Copil fiind, când am făcut primul meu milion a fost o celebrare, să faci primul milion de lei noi sau de euro este probabil o încununare”, spune el.

    În 2022, investiţiile lui Mihai au înregistrat un randament de aproximativ 25%, iar Simtel Team, AROBS Transilvania, Agroserv Măriuţa (Lăptăria cu Caimac), TeraPlast şi OMV Petrom au fost cele mai bune plasamente. Anul 2023 a pornit bine, dar în ultimele luni lucrurile trenează. Şi pentru el este o perioadă de aşteptare. Toată lumea aşteaptă listarea Hidroelectrica.

    „În general nu am multe deţineri, mă rezum la patru-cinci poziţii. Caut să îmbin în construcţia portofoliului meu atracţia de moment cu povestea de viitor. Acum deţin Simtel, îmi place tare mult această companie ca perspectivă. Pentru atracţia de moment mă axez pe OMV Petrom, este puternic subevaluată. Am dezinvestit mare parte din portofoliu pentru a avea o poziţie importantă de cash pregătită pentru Hidroelectrica. Mă voi orienta apoi în funcţie de rezultatele ofertei. Este un moment de răscruce în piaţa românească. Poate lumea nu înţelege, dar listarea Hidroelectrica va schimba definitiv piaţa locală, în sensul bun”, adaugă investitorul.

    Fostul broker a participat la multe plasamente private de acţiuni, mai ales în prima fază a recent descoperitei pieţe AeRO. Privind în urmă, el observă că atunci s-a luat şi cea mai mare bucată din profiturile pieţei AeRO. „Pare simplu să zici că a fost uşor, dar a fost cu riscuri asumate mari.” Trendul listărilor a început în urmă cu trei-patru ani pentru că, spune el, anumiţi investitori au avut apetit mai mare la risc, iar câteva companii inspirate de vremurile de optimism economic au ales bursa.

    „Aş vrea să văd pe de o parte listate cele mai mari companii româneşti. Este o chestiune de prestanţă înainte de toate. Intri în acea categorie selectă care îţi dă cele mai înalte atribute de transparenţă şi guvernanţă incontestabile. Altfel eşti doar mare. Pe de altă parte, aş vrea să văd la bursă toate acele companii medii care au confirmat şi sunt în acel moment în care pentru a ajunge mari trebuie să facă pasul spre formalizare”, afirmă Mihai Chişu.

    Investitorul urmăreşte în principal piaţa românească de acţiuni pentru că o înţelege cel mai bine. Investeşte şi în alte pieţe şi de-a lungul anilor a tranzacţionat cam toate tipurile de instrumente financiare. „Este adevărat că am şi fost broker o lungă perioadă de timp, de aici acest avantaj de a cunoaşte şi pătrunde în marea lume a pieţelor bursiere”, recunoaşte Mihai.

    Strategia lui este simplă – este prezent acolo unde există interes. Este investitor pe termen mediu şi lung şi speculează mai rar. „Nu mă îndrăgostesc de acţiuni când vremurile sunt potrivnice. Le iubesc doar când cresc”, spune el amuzat.

    Când vine vorba de o acţiune, ca investitor pe termen mediu-lung, Mihai se uită în primul rând la fundamentele acesteia şi la perspectivele industriei. Caută în esenţă beneficiu şi siguranţă, dar în egală măsură se uită şi la lichiditatea respectivei acţiuni. Îi plac acţiunile care dau dividend, companiile mari şi foarte mari. Investeşte de asemenea în companii tinere, de creştere, la care se uită foarte atent la echipă.

    „Evit în general să investesc în companiile nelichide, neserioase, netrasparente. Indiferent de potenţialul beneficiu sau de promisiunile viitoare, stau deoparte. Este o lecţie pe care am învăţat-o scump, am marcat pierderi nepermis de mari din cauza acestor tentaţii când eram un investitor mai tânăr. Punctual, acum nu aş investi în companii care sunt prea îndatorate. Presiunea dobânzilor în creştere şi economia în depresie le erodează trezoreria pe termen mediu”, mai spune el.

    Cei care investesc pe piaţa de capital rămân cu multe lecţii care sunt de folos poate şi în afara sferei investiţionale. Dacă în urmă cu 20-30 de ani lecţiile de ieri erau baza deciziilor de mâine, în 2023 investitorii nu mai sunt constrânşi să înveţe pe propria piele, existând o multitudine de surse de informare şi educare şi comunităţi în care-şi pot împărtăşi experienţele. Spun asta, dar ştim că până nu dăm cu capul de pragul de sus, nu îl vedem pe cel de jos. Mihai face o analogie şi spune că bursa este un joc de şah.

    „Uneori ataci curajos cu regina când mediul îţi este favorabil, alteori sacrifici pioni ca să te repliezi rapid. Important este să nu faci invers. Şi să nu pierzi regele. Orice ar fi, trebuie să rămâi în joc. Regele e cel mai important. Poziţia financiară e cea mai importantă. Nu o risca pe toată”, conchide Mihai Chişu.  

     

     

    DICŢIONARUL INVESTITORULUI

    Myopic loss aversion este un fenomen care apare atunci când investitorii adoptă o viziune asupra investiţiilor concentrată puternică pe termen scurt, ceea ce îi determină să reacţioneze prea impulsiv la pierderile reale sau potenţiale, lucru care poate fi în detrimentul beneficiilor pe termen lung. Myopic loss aversion rezultă în faptul că investitorii iau în considerare investiţii specifice (de exemplu, o acţiune individuală sau o tranzacţie), fără a lua în considerare imaginea de ansamblu (de exemplu, un portofoliu ca întreg sau o secvenţă de tranzacţii în timp). Comportamentul miop implică atât costuri financiare, cât şi psihologice. De exemplu, o persoană poate deveni prea anxioasă şi distrasă prin evaluarea constantă a performanţelor pieţei pe termen scurt sau un investitor deliberat şi atent poate fi stimulat să abandoneze planul de investiţii existent, orientat pe termen lung. Aversiunea faţă de pierderi (loss aversion) în finanţele comportamentale se referă la fenomenul în care o pierdere este percepută de către indivizi ca fiind mai gravă din punct de vedere psihologic sau emoţional decât un câştig echivalent. Unele studii psihologice arată că durerea de a pierde este psihologic de circa două ori mai puternică decât bucuria de a câştiga.

    ÎN CE MAI INVESTIM

     

    Inginerie şi tehnologie

    Simtel Team este o companie românească de inginerie şi tehnologie şi lider naţional în domeniul construirii de centrale electrice fotovoltaice pe acoperişurile clădirilor, fondată în 2010 de Iulian Nedea, Sergiu Bazarciuc şi Radu Vilău, foşti colegi de facultate.

    Simtel Team intrat la tranzacţionare pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti la începutul lunii iulie 2021, sub simbolul bursier SMTL, după ce anterior a atras 13,7 mil. lei de investitori într-un plasament privat în schimbul a 15% din acţiuni. În prima şedinţă de tranzacţionare, acţiunile s-au apreciat cu 83%, la o capitalizare de 168 mil. lei.

    Spre comparaţie, investitorii evaluează astăzi Simtel la Bursa de la Bucureşti la 245 mil. lei, ceea ce presupune un randament de circa 166% faţă de capitalizarea estimată în prospectul de listare (92 mil. lei). Numai de la începutul acestui an acţiunile SMTL înregistrează o creştere de 24,8%, pe fondul unor tranzacţii de 9,6 mil. lei, arată datele BVB.

    Avansul acţiunilor a venit în principal pe fondul rezultatelor financiare consolidate raportate la nivelul anului 2022, dar şi în primele luni din 2023. Dacă anul trecut compania a anunţat un profit net de 12 mil. lei, dublu faţă de anul anterior şi afaceri de 137 mil. lei, cu 134% mai mari, Simtel a realizat în T1/2023 un profit net de 2,9 mil. lei, de peste 15 ori mai mare faţă de rezultatul net din T1/2022, la afaceri de 66 mil. lei, plus 579%.

    Pentru întreg anul 2023, jucătorul din energie vizează o cifră de afaceri consolidată de 296,1 mil. lei, EBITDA de 31,5 mil. lei şi un profit net de 25,6 mil. lei. Rezultatele vor fi generate de Simtel Team şi Simtel Solar, precum şi de ANT Power Energy şi Agora Robotics, companii în care Simtel deţine 51%.

    În ceea ce priveşte construcţia de centrale electrice fotovoltaice, Simtel estimează că anul acesta va pune în funcţiune o putere instalată de circa 80 MWp, comparativ cu 45 MWp instalaţi în 2022. De asemenea, conducerea are în vedere creşterea numărului de proiecte şi în Republica Moldova, unde a deschis o filială la finalul anului trecut, dar şi investiţia în alte proiecte verzi.

    Grupul de companii este controlat în proporţii aproape egale de peste 23% de fondatorii Iulian Nedea, Sergiu Bazarciuc şi Radu Vilău, în timp ce 21% sunt alţi investitori persoane fizice, iar 8,9% sunt investitori persoane juridice. Din acţionariatul Simtel fac parte şi angajaţi ai companiei (2%) sau Pavăl Holding (5%), vehiculul de investiţii al fraţilor Pavăl de la Dedeman.

    În aprilie, Simtel a anunţat numirea de către acţionari a unui consiliu de administraţie format din cinci membri – cei trei fondatori, Adrian Netea, profesionist în investiţii şi Mihai Tudor, un executiv cu experienţă în motivarea şi creşterea echipelor companiilor – în vederea transferului acţiunilor pe piaţa principală a Bursei de la Bucureşti.

     

    „Solicitările pentru soluţiile de energie regenerabilă furnizate de Simtel continuă să fie la un nivel ridicat şi anul acesta, în prezent derulând proiecte inclusiv în afara României, în ţări precum Cehia şi Austria. În plus, suntem implicaţi într-o serie de licitaţii alături de mai multe companii din străinătate.”

    Iulian Nedea, cofondator, CEO şi preşedinte CA al Simtel Team

    ! Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

  • Un eveniment amânat de un deceniu are deznodământ în această vară

    Listarea la Bursa de Valori Bucureşti a Hidroelectrica, societate de stat care va majora substanţial şansele includerii pieţei de capital din România pe radarul investitorilor de calibru de la MSCI, este programată pentru luna iulie a acestui an, potrivit unui anunţ oficial al Hidroelectrica.

    ♦ Discuţiile pentru listarea Hidroelectrica au început în 2013 sub forma unei majorări de capital ♦ Schimbările de la Palatul Victoria, situaţia financiară a companiei şi mai apoi criza COVID, au amânat ceea ce ar putea fi cel mai mare IPO de la BVB. ♦ Vânzarea de acţiuni începe în perioada următoare după aprobarea prospectului de către ASF ♦ În prospect va fi detaliat cât va vinde Fondul Proprietatea, la cât este evaluată Hidroelectrica şi cum sunt structurate tranşele de vânzare de acţiuni (retail şi instituţionali).

    Listarea la Bursa de Valori Bucureşti a Hidroelectrica, societate de stat care va majora substanţial şansele includerii pieţei de capital din România pe radarul investitorilor de calibru de la MSCI, este programată pentru luna iulie a acestui an, potrivit unui anunţ oficial al Hidroelectrica.

    Asta înseamnă că în perioada următoare, imediat după aprobarea prospectului de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, investitorii vor putea să subscrie acţiuni în oferta de listare (IPO) prin care Fondul Proprietatea intenţionează să vândă până la 20% din deţinere.

    Pe 6 iunie 2023 Hidroelectrica a anunţat oficial intenţia de listare la Bursa de Valori Bucureşti, printr-un document de 12 pagini în care este prezentată compania, dar şi numele grele ale celor care lucrează la oferta estimată de Ziarul Financiar la până 2 mld. euro, precum Rotschild, Citigroup, Morgan Stanley, Jefferies, Barclays.

    În comunicat nu se menţionează care este pachetul pe care Fondul Proprietatea îl va scoate la vânzare, ci doar că informaţiile detaliate vor fi publicate după aprobarea pros­pectului de către Autoritatea de Supra­ve­ghere Financiară (ASF). IPO-ul Hidroe­lectrica are şanse mari să fie cel mai mare din istoria pieţei de capital din România, peste cel de circa 1,9 mld. lei al Electrica din 2014.

    „Hidroelectrica are un istoric îndelungat de creştere semnificativă şi de generare de profit pentru acţionari, fiind principalul producător de energie electrică din Româ­nia, cu un portofoliu de producţie 100% din surse regenerabile”, spune Bogdan Badea (foto medalion), director general al companiei.

    Hidroelectrica a încheiat primul trimestru (T1) din 2023 cu venituri de 3,37 miliarde de lei, în creştere cu 37% faţă de aceeaşi perioadă din 2022 în timp ce profitul net s-a majorat cu 34% la 1,74 mld. lei. Compania este evaluată la 54,3 mld. lei, potrivit KPMG pe baza raportării FP.

    Ne aflăm într-o poziţie bună pentru a continua tendinţa de creştere, având o strategie clară, axată pe eficienţă operaţională, diversificarea şi extinderea afacerii şi asigurarea rentabilităţii capitalului, toate acestea fiind susţinute de un mediu sectorial şi macroeconomic favorabil pe termen lung, adaugă Bogdan Badea.

    „Oferta Publică Iniţială propusă reprezintă un pas firesc şi entuziasmant în evoluţia noastră, deoarece listarea Hidroelectrica pe Bursa de Valori Bucureşti ne va ajuta să ne diversificăm baza de acţionari şi să ne dezvoltăm profilul inter­naţional”.

    Potrivit Hidroelectrica, admi­terea la tranzacţioare a acţiu­nilor este de aşteptat să aibă loc în iulie 2023. Odată admise la tranzacţionare, acţiunile societăţii vor fi incluse în indicele BET.

    Citigroup Global Markets Europe AG, Erste Group Bank AG, Jefferies GMBH şi Morgan Stanley Europe SE acţionează în calitate de coordonatori globali comuni în legătură cu oferta.

    Banca Comercială Română SA, Barclays Bank Ireland PLC, BofA Securities Europe SA, UBS Europe SE, UniCredit Bank AG şi Wood & Company Financial Services acţionează în calitate de deţinători comuni ai Registrului de Subscrieri.

    Auerbach Grayson, BRD – Groupe Société Générale, S.S.I.F. BT Capital Partners S.A. şi S.S.I.F. Swiss Capital S.A. sunt manageri comuni principali.

    Rothschild & Co Equity Market Solutions Limited este Consultantul Financiar al Fondul, iar STJ Advisors este Consultantul Financiar al Societăţii în legătură cu Oferta Publică Iniţială.

    Hidroelectrica deţine şi operează 182 de hidrocentrale, cinci staţii de pompare şi un parc eolian ce sunt amplasate strategic în opt surcursale organizate geografic pe teritoriul României. Capacitatea de producţie totală instalată a activelor hidroenergetice este împărţită în hidrocentrale de acumulare, hidrocentrale pe firul apei şi staţii de pompare.

    Compania deţine un portofoliu de producţie 100% din surse regenerabile, cu o capacitate hidroelectrică de producere instalată de 6,3 GW şi o capacitate eoliană onshore instalată de 108 MW în parcul eolian Crucea

    Între 2018 şi 2022, Hidroelectrica a avut o cotă de piaţă de aproximativ 29% având în vedere energia totală generată şi livrată în sistem (potrivit rapoartelor anuale ale Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei).

    Hidroelectrica este unul dintre cei mai mari producători de hidroenergie din Europa, cu un volum de electricitate generată din surse hidroelectrice de 13,6 TWh în 2022, de 16,9 TWh în 2021 şi de 15 TWh în 2020 (toate acestea reprezentând cantitatea brută de producţie). Producţia din 2022 reflectă condiţiile hidrologice mai puţin favorabile din cauza secetei severe.

    Totodată, Hidroelectrica furnizează energie electrică pe pieţele de energie electrică angro şi cu amănuntul. Cota de piaţă în ceea ce priveşte energia electrică furnizată consumatorilor de retail a crescut de la 1,3% în 2020, la aproximativ 8% în decembrie 2022, iar numărul de clienţi a crescut de la 2,465 în 2020, la peste 482.000 în 2022.​

     

    Virgil Popescu, ministrul energiei, despre listarea Hidroelectrica: Un eveniment pozitiv de anvergură internaţională pentru România şi pentru piaţa de capital

    ♦ Sunt optimist în legătură cu această listare şi sunt convins că va fi de interes pentru investitori români şi internaţionali.

    „Listarea unui pachet minoritar, aparţinând Fondului Proprietatea, fără ca statul român să-şi diminueze cota cu o singură acţiune al SPEEH Hidroelectrica SA este nu doar un obiectiv al PNRR, al sectorului energetic românesc, ci a fost şi un obiectiv al programelor liberale de guvernare de după 2019”, spune Virgil Popescu, ministrul energiei, într-o discuţie cu ZF.

    Statul român nu vinde nicio acţiune şi nu primeşte niciun ban de pe urma acestei oferte, evaluată de ZF la maximum 2 mld. euro. Fondul Proprietatea este cel care vinde acţiunile şi deci va primi banii. Din aceşti bani Fondul va distribui dividende, în parte marte către fondurile de pensii Pilon II.

    „Este şi o nouă promisiune îndeplinită în Energie, alături de multe altele. Dar mai important decât atât este un eveniment pozitiv de anvergură internaţională pentru economia României şi pentru piaţă noastră de capital”, spune ministrul.

    „Vreau să ţinem cont de faptul că este a doua oară când piaţa de capital primeşte un boost important din partea unei companii din energie: prima dată – includerea Nuclearelectrica în indicele FTSE Russell, iar acum listarea Hidroelectrica”, spune Virgil Popescu.

    Ministrul spune că este optimist cu privire la această listare. „Sunt optimist în legătură cu această listare şi sunt convins că ea va fi de interes pentru investitori români şi internaţionali. Mă bucur că listarea se face pe durata mandatului meu de ministru, pentru că astfel fiecare român care va cumpără acţiuni are şansa nu doar să deţină o parte din aceasta companie deosebit de importantă şi de valoroasă, dar poate să aibă parte şi de un beneficiu financiar”.​

  • Cum poţi să te îmbogăţeşti din cripto: când faci primul milion să nu vinzi, ci să aştepţi să faci zece milioane

    Acum ceva timp, Kiril Khomiakov, general manager pentru Europa Centrală şi de Est la Binance, cea mai mare platformă de exchange de cripto din lume, a declarat la Bucureşti că 8% din populaţia adultă din România (15-59 de ani, 9,8 milioane – n.r.) foloseşte criptomonede, unul dintre cele mai ridicate procente din lume. Un studiu al firmei de cercetare IPSOS România realizat la comanda platformei de investiţii în active digitale Tradesilvania.com menţiona că patru din zece români deţineau în 2022 sau au deţinut vreodată criptomonede.

    La ZF Live, Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor din România, spunea că pe platformele de tranzacţionare străine sunt 500.000 de români care investesc 80-100 de milioane de euro zilnic, faţă de 10-15 milioane de euro la Bursa de la Bucureşti. Aceştia nu tranzacţionează numai acţiuni sau alte instrumente, ci şi cripto. Dacă ne uităm după datele statistice, aşa cum sunt ele, dacă ne uităm în jurul nostru, dacă îi ascultăm pe cei care pot să muncească dar nu au niciun serviciu şi nici nu sunt la şcoală, tranzacţionarea de cripto, de alte instrumente sau pariurile reprezintă jobul lor. Ca un exemplu cu titlu statistic, Superbet, cea mai mare companie de pariuri din România, cu o cotă de piaţă de peste 60%, a avut în 2022 un rulaj (intrări şi ieşiri) pe România din pariuri de peste 13 miliarde de euro, România fiind una dintre cele mai bune pieţe de pariuri din Europa.

    Există o dorinţă extraordinară a românilor de a face bani repede, şi dacă se poate mulţi şi foarte mulţi. Bursa de la Bucureşti nu aduce câştiguri mari, nu te poţi îmbogăţi acolo, pentru că nu ai creşterea unor active de zece ori într-o perioadă foarte scurtă de timp. Românii au adoptat criptomonedele pentru că au aflat din dreapta şi stânga că reprezintă ceva, ca nişte acţiuni care pot să crească peste noapte şi poţi să faci banii ca la Caritas, de opt ori. Dacă investeşti în acţiunile Petrom, tranzacţionate la Bursă, din dividende poţi să faci maximum 10% într-un an. Şi dacă ai noroc, mai prinzi o creştere a valorii  acţiunii cu 10-15%, ceea ce îţi aduce un câştig de 20-25% – peste dobânda bancară şi peste randamentul din chiria obţinută dintr-un apartament. Pentru foarte mulţi români, o creştere de 25%, când nu ai bani, nu înseamnă nimic. De aceea se caută alternative în afară, unde poţi să câştigi mult mai mulţi bani. Criptomonedele au fost nişte active foarte bune, care au apărut într-un moment în care foarte multă lume căuta noi surse, noi idei de a face bani. Bineînţeles, şi cu ideea că poţi să-ţi pierzi banii peste noapte.

    Am cunoscut şi cunosc români care au câştigat milioane de euro şi chiar au ajuns la un sold al deţinerilor din cripto de câteva miliarde de euro. Toată lumea îşi pune problema cum au ajuns la aceste cifre. În primul rând au interacţionat cu ideea de cripto, poate au înţeles ce fac Bitcoin sau Etherium, au fost fascinaţi că poate exista ceva nou, care să atace banii clasici şi puterea băncilor centrale, poate au înţeles că se deschide o altă lume, iar primii intraţi pot să facă mulţi bani, înainte ca să năvălească poporul. Dar mai mult decât atât, ceea ce au ei şi nu au avut alţii este capacitatea de a sta pe aceste active, de a nu le tranzacţiona sau vinde, până au crescut de două-trei ori.  Când pui 10.000 de euro într-un cripto iar acela creşte de la 0,5 dolari la 5 dolari, iar banii pe care i-ai pus s-au făcut 100.000 de dolari, este foarte greu să nu-i scoţi. Tot timpul te gândeşti că se întâmplă ceva, totul este o ţeapă şi că este mai bine să-i scoţi. Marea majoritate gândeşte în acest fel. Cei pe care i-am cunoscut şi care pot să spună că au făcut ceva bani din cripto nu şi-au scos banii când portofoliul lor a ajuns la 100.000 de dolari. Nu au scos banii nici când portofoliul a ajuns la 200.000 de dolari. Au trăit tot timpul cu această tensiune, că au 200.000 de dolari făcuţi din 10.000 de dolari şi pot să-i piardă aşa cum i-au câştigat. Dar au avut puterea să-i lase acolo, să uite de ei şi mai ales să creadă că pot să ajungă şi la 1 milion de dolari, valoarea portofoliului din cripto. Şi au ajuns.

    Oricare dintre noi, dacă am fi făcut de cinci ori banii, în varianta cea mai optimistă de zece ori banii, din nimic, am fi vândut deţinerile de cripto fără niciun fel de problemă. Nu am fi avut inima să aşteptăm ca valoarea portofelului să crească la 1 milion de dolari. Aici se face diferenţa. Cine are nervii cei mai tari. La cum au evoluat criptomonedele, cu lungi perioade în care nu se întâmpla nimic, cu creşteri spectaculoase, de zece ori într-un an (în vara lui 2020 – vara lui 2021 Bitcoinul a crescut de 10 ori), trebuie să ai nervii foarte tari ca să poţi să rezişti să nu vinzi când eşti în bani. Nu ştiu la cel folosesc criptomonedele, la ce folosesc Bitcoinul şi Etherium în afara faptului că ar putea fi un mijloc de plată foarte rapid între două persoane, dar cei care au făcut bani mulţi au avut această calitate, să nu vândă când au făcut primul milion de dolari. Unii au aşteptat să facă 10 milioane de dolari, alţii 100 de milioane, iar alţii au aşteptat să atingă şi miliardul de dolari (bineînţeles că nu au reuşit să cash-uiască acest miliard de dolari, dar tot au scos ceva bani).    ■

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Binance reporneşte retragerile de Bitcoin după a doua oprire consecutivă înregistrată în mai puţin de 12 ore

    Binance a repornit retragerile de Bitcoin după două opriri consecutive în mai puţin de 12 ore, suspendări care au cântărit semnificativ pe pieţele de criptomonede, raportează Bloomberg.

    Compania a declarat că au fost aplicate taxe mai mari tranzacţiilor în aşteptare, astfel încât acestea să fie preluate de minerii Bitcoin. Luni, în Asia, retragerile au fost oprite timp de peste două ore.

    „Pentru a preveni o repetare similară în viitor, comisioanele noastre au fost ajustate”, conform declaraţiilor oficiale ale companiei. „Vom continua să monitorizăm activitatea şi să o ajustăm în consecinţă, dacă este necesar.”

    Binance a oprit, de asemenea, retragerile de Bitcoin duminică timp de aproximativ 90 de minute, dând vina pe congestia de pe blockchain-ul token-ului.

    Bitcoin, cea mai mare criptomonedă, a scăzut cu până la 3,7% şi se tranzacţiona luni, la ora 9:05 la Londra, la aproximativ 27.950 de dolari. Un indice al celor mai mari 100 de active digitale a înregistrat un declin similar.

    Binance este de departe cea mai mare bursă din sectorul activelor digitale, după prăbuşirea rivalului FTX de anul trecut. Volumul de tranzacţionare pe platformă a depăşit 7 miliarde de dolari în ultimele 24 de ore, de cinci ori mai mult decât următoarea platformă, OKX, potrivit datelor CoinGecko

    Prăbuşirea cripto de anul trecut şi falimente precum cel al FTX au subminat încrederea în platformele de active digitale, iar scepticismul continuă să persiste asupra industriei. Binance şi rivalii şi-au dublat ulterior eforturile pentru a încerca să risipească îngrijorările legate de robusteţea rezervelor.

    Comisioanele de retragere percepute de burse au fost inferioare comisioanelor percepute de minerii de criptomonede, a declarat Stefan von Haenisch, şeful departamentului de tranzacţionare a vânzărilor la OSL SG Pte din Singapore.

    Binance a mutat duminică aproximativ 4,4 miliarde de dolari în valoare de Bitcoin în portofelele sale de active digitale, pe baza unei analize a companiei de cercetare CryptoQuant. Bursa a declarat într-un tweet că Bitcoin a fost mutat „între portofelele hot şi cold ale Binance din cauza ajustărilor adreselor BTC”.

    Portofelele „cold” nu sunt conectate la internet, spre deosebire de cele „hot”, şi sunt adesea considerate o modalitate mai sigură de stocare a monedei digitale.

  • Profil de investitor. În ce mai investim

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business Magazin.

     

    SafeTech Innovations

    SafeTech Innovations este o companie românească specializată în furnizarea de servicii şi soluţii de securitate cibernetică firmelor locale şi internaţionale. A intrat la tranzacţionare la Bursa de Valori Bucureşti în ianuarie 2021, în urma unui plasament privat prin care a atras 2,5 milioane de lei de la investitori în numai 37 de secunde, sub simbolul bursier SAFE.

    Oferta de listare a fost atunci suprasubscrisă de 8,6 ori, capitalizarea anticipată fiind de 12,5 milioane de lei. Investitorii acordă astăzi companiei o evaluare de 206,2 milioane de lei, adică de aproximativ 16,5 ori mai mare decât înaintea listării.

    De la începutul acestui an, acţiunile SAFE au un avans de 9,3%, pe fondul unui rulaj de 4 milioane de lei, iar în ultimul an au un minus de 7,1%, pe tranzacţii de 17,2 milioane de lei, conform datelor BVB. Compania a realizat transferul de pe piaţa secundară AeRO pe piaţa principală în şedinţa din 6 februarie 2023.

    SafeTech Innovations a fost înfiinţată în 2011 de Victor Gânsac şi Paul Rusu, acţionari care au participaţii de 36,76% şi de 36,74%, restul de 26,5% din acţiuni fiind în conturile altor investitori. Victor Gânsac este totodată CEO şi preşedinte al consiliului de administraţie.

    Brandul este prezent în trei ţări, prin birourile deschise în Bucureşti, Londra şi Abu Dhabi, iar anul acesta îşi propune să deschidă un birou în Statele Unite. Pentru 2022, SafeTech a anunţat un profit net de 10,2 milioane de lei, cu 70% mai mare faţă de rezultatul net din 2021, la afaceri de 34,9 milioane de lei, plus 52%, arată datele din raportul financiar anual preliminar.

    În ceea ce priveşte performanţa financiară din 2022, serviciile de securitate cibernetică au contribuit cu 43% la cifra de afaceri totală, iar implementarea soluţiilor de securitate cibernetică au contribuit cu 57%. În 2022, SafeTech a avut parte de o creştere a numărului de contracte recurente, dar şi la nivel de clienţi, reuşind să câştige 14 clienţi noi.

    În 2023, Safetech Innovations vizează consolidarea afacerii din România, atât prin creşterea numărului de clienţi noi, cât şi a numărului de contracte recurente, precum şi dezvoltarea filialei din Marea Britanie.

    Conform bugetului de venituri şi cheltuieli la nivel consolidat publicat la începutul lunii februarie, compania vizează pentru acest an atingerea unor afaceri de 58,1 milioane de lei, cu 66,5% mai mari faţă de anul anterior şi a unui profit net de 13,9 milioane de lei, în urcare cu 36,3%.

     

    Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

  • Profil de investitor. Pe bursă investim, nu (ne) „jucăm”

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business Magazin.

    Când sperăm la un câştig care depinde strict de voia întâmplării, cum ar fi la loto, cuvântul „joc” capătă un sens favorabil, potrivit, dar când câştigul este legat de mai mulţi factori şi forţe care pot fi analizate şi utilizate, cum este cazul investiţiilor în diverse pieţe, cuvântul are un sens nefavorabil, peiorativ. Că este greşită asocierea investiţiilor la bursă cu sintagma „a juca la bursă” o spune şi Horia-Gabriel Rădulescu, avocat specializat în drept comercial şi pieţe de capital.

     

    „Eram în plină pandemie, nu ştiam către ce ne îndreptăm şi am decis să încep să mă informez în legătură cu piaţa de capital şi apoi să fac mici investiţii. Am învăţat lucrurile din mers, cum s-ar spune.” Acesta este doar unul dintre diferitele şi nenumăratele începuturi într-ale investiţiilor. Este modul în care avocatul Horia-Gabriel Rădulescu, în vârstă de 27 de ani, a făcut cunoştinţă cu piaţa de capital.

    Originar din Ploieşti, Horia a venit la Bucureşti să studieze dreptul la Universitate. S-a specializat ulterior în drept comercial şi pieţe de capital, deschizându-şi propriul cabinet de avocatură.

    Faptul că intra zi de zi în contact cu societăţi listate la Bursa de Valori Bucureşti sau care vor să devină companii publice nu a făcut decât să îi valideze decizia de a-şi deschide un cont de tranzacţionare luată în ianuarie 2021.

    „De foarte multe ori colaborarea cu antreprenori români este solicitantă, însă extrem de interesantă, deoarece modul de gândire al acestora nu se încadrează în tipar, fiind interesaţi permanent de identificarea unor soluţii de a acţiona în mod diferit în piaţă. Consider că am extrem de multe lucruri de învăţat din aceste interacţiuni şi sunt încântat că am oportunitatea de a colabora cu aceşti oameni”, recunoaşte el.

    Horia-Gabriel Rădulescu, 27 de ani

    PROFESIE:  jurist

    OCUPAŢIE: avocat

    INVESTEŞTE: pe termen lung, din pasiune

    Horia crede în companiile româneşti şi că acestea pot livra rezultate, astfel că atunci când a luat decizia să investească la BVB, şi-a asumat şi că va investi doar pe termen lung. Faptul că achiziţionează acţiuni ale companiilor îi permite să le fie într-o mică măsură alături pe parcursul dezvoltării lor.

    „Investesc pe termen lung şi foarte lung, deoarece consider că doar în acest fel se pot înregistra rezultate şi se poate observa modul în care o companie evoluează. Desigur, această strategie se aplică în majoritatea cazurilor, dar pot exista şi cazuri excepţionale”, mai spune el.

    La început, Horia a investit 3.000 de lei, pe atunci cerinţa minimă obligatorie pentru deschiderea unui cont de tranzacţionare la unul dintre brokerii români. Spune că procesul este unul destul de facil, „similar cu deschiderea unui cont la o bancă. Într-o zi este totul gata”.

    O sugestie pe care ar adresa-o brokerilor ar fi aceea de a crea posibilitatea ca elevii de liceu să-şi deschidă conturi în care să simuleze activitatea de tranzacţionare.

    „În cadrul acestora pot fi oferite şi tutoriale de educaţie financiară, cum să tranzacţionezi, obligaţii de raportare ale companiilor la bursă şi altele. Astfel, odată ce elevii vor ajunge activi în societate şi vor avea venituri, respectiv dorinţe de economisire, investiţiile la bursă vor veni ca o soluţie firească, alături de alte produse de economisire, cum ar fi depozitele sau fondurile de investiţii”, continuă investitorul.

    Avo­catul crede că pieţei locale îi lipsesc un număr mai mare de investitori şi un nivel crescut de educare a populaţiei în legătură cu ceea ce reprezintă piaţa de capital. Dacă nu îţi doreşti un câştig imediat, bazat pe speculă, întreg procesul de investire este unul de învăţare, spune el, un proces care poate aduce câştiguri mai mici sau mai mari în funcţie de cât de repede ai intrat în piaţă şi cât de implicat ai fost. Şi el atrage atenţia la sensul peiorativ al sintagmei „a juca la bursă” dat de jocurile de noroc.

    „De multe ori mă gândesc la trecut, când majoritatea oamenilor nu aveau încredere să îşi ţină economiile sau veniturile la bănci, iar în prezent cam oricine are un cont curent deschis, la care anexează poate chiar produse de economisire.

    Acelaşi parcurs mi l-aş dori şi pentru piaţa de capital din România, care are nevoie de mult mai multă încredere din partea populaţiei. Pentru a atinge acest obiectiv însă, este nevoie de multă educaţie pentru a ieşi din zona de speculă şi a nu mai asocia investiţiile la bursă cu sintagma «joci la bursă»”, consideră investitorul.

    La acest moment, Horia investeşte din pasiune şi încearcă să păstreze o constanţă a fondurilor pe care le dedică lunar investiţiilor. Pentru el, însăşi recurenţa investiţiei reprezintă la fel de bine o metodă excelentă de economisire. Celor care se gândesc să facă şi ei primul pas în ringul bursier acesta le recomandă ca la început să fie moderaţi şi să se uite mai degrabă către companii mai solide de pe piaţa reglementată.

    Horia îşi aminteşte că portofoliul iniţial era construit în proporţie de 80% din companii listate pe segmentul principal al bursei – „Erau companii solide, companii de stat”. Dintre achiziţiile de la acel moment, mai deţine în portofoliu doar Nuclearelectrica şi OMV Petrom.

    Între timp, împărţirea portofoliului între cele două pieţe s-a schimbat, 80% din acesta fiind constituit astăzi din companii antreprenoriale, multe dintre ele listate pe piaţa AeRO. Între cele 12 societăţi din portofoliu, sectoarele predominante sunt IT-ul (47%), energia (28%) şi agricultura şi retailul (13%).

    Cea mai mare deţinere este în compania de securitate cibernetică SafeTech Innovations (simbol bursier SAFE), unde a participat şi la plasamentul privat din cadrul majorării de capital social desfăşurată anul trecut, cu o pondere de 40% în portofoliu. Urmează, cu 14,6%, producătorul de energie nucleară Nuclearelectrica (SNN) şi compania românească de inginerie şi tehnologie Simtel Team (SMTL), cu 8,6%.

    Alte deţineri sunt Agroserv Măriuţa (MILK), compania din spatele brandului Lăptăria cu Caimac (6,6%), OMV Petrom (SNP), singurul producător local de petrol şi gaze (5,1%), AROBS Transilvania (AROBS), cea mai mare companie de tehnologie listată la Bucureşti (4,6%), One United Properties (ONE), dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidenţiale, de birouri şi mixte (4,6%), Holde Agri Invest (HAI), operator de terenuri agricole (4,3%), BRD, a doua cea mai mare bancă de la bursă (3%), Sphera Franchise Group (SFG), care administrează în regim de franciză KFC şi Pizza Hut în România (3%), Agroland Business System (AG), grup antreprenorial românesc de retail, agricultură şi alimentaţie (2,8%) şi Softbinator Technologies (CODE), dezvoltator de software (2,8%).

     

    Cu suişuri şi coborâşuri

    Am discutat în seria de articole Profil de investitor cu persoane care au început să investească în momente diferite, poate în perioade de creştere sau poate când pieţele erau în picaj, dar fie că au intrat pe bursă în anii ’90, fie că au fost parte din noul val de investitori, dinamicile anterioare nu reprezintă o garanţie a dinamicilor viitoare, fie ele negative sau pozitive. Cum a fost experienţa lui Horia? A marcat pierderi vreodată? Dacă da, cum a reacţionat?

    „Cred că orice activitate pe care o desfăşurăm presupune suişuri şi coborâşuri. Am înregistrat şi pierderi în activitatea investiţională, însă acestea nu au fost mari. La momentul la care nu am mai crezut într-o companie am preferat să marchez pierderea şi să redirecţionez fondurile rezultate către o altă investiţie. Încă deţin în portofoliu companii pentru care înregistrez pierdere, dar consider că mare parte din acestea au posibilitatea de a reveni şi de a înregistra creşteri ale preţurilor acţiunilor”, mărturiseşte el.

    Investiţiile pe termen lung, ca şi timpul, au de multe ori – să-i spunem – „talentul” de a şterge eventualele pierderi. Desigur, dacă ne uităm la anii anteriori, mulţi investitori poate că s-au speriat sau poate nu au continuat investiţiile în acelaşi ritm susţinut. Perioadele de criză ne fac să fim mai prudenţi şi îi pot speria sau deruta şi pe cei mai experimentaţi dintre investitori.

    „În momente de criză este normal ca lucrurile să stagneze sau chiar să scadă şi mă refer aici fie la investitori, adică la stagnarea sau scăderea volumului şi a ritmului investiţiilor, care de multe ori se traduce şi în scăderea lichidităţii, fie la companii, care în situaţii precum război, pandemie, criză economică globală încearcă să menţină ritmul, dar uneori contextul de piaţă îi poate conduce către stagnări sau chiar scăderi”, spune Horia.

    În perioade de criză, el a continuat să investească în companiile din portofoliu şi să îşi crească participaţia, fără a explora foarte multe companii noi. Şi-a menţinut investiţiile lunare la acelaşi nivel. Crede că perspectivele pieţei de capital din România sunt de creştere în perioada următoare, iar companiile venite la bursă în ultimii ani vor începe să livreze rezultatele prognozate la listare.

    „Pentru mulţi emitenţi anul anterior a fost unul de adaptare la condiţii de piaţă excepţionale. În condiţiile actuale, mizez pe sectorul agri, pe IT şi pe energie. Anul 2023 pare că aduce perspective bune.”

     

    DICŢIONARUL INVESTITORULUI

    1.  Dividendul este o parte din profitul unei companii plătită acţionarilor. Dividendele sunt văzute ca o modalitate de recompensare a investitorilor, sub formă de numerar sau sub formă de acţiuni gratuite. De exemplu, dacă o companie plăteşte un dividend de 20 de bani pe acţiune din profitul unui an sau din rezerve, un investitor cu 100 de acţiuni primeşte 20 de lei. Acordarea de dividend poate fi înţeleasă şi ca distribuirea de acţiuni cu titlu gratuit pentru un procent din profit şi păstrarea acestei sume la dispoziţia companiei. Dividendele care sunt distribuite în plus faţă de cele anuale se numesc dividende speciale.

    2. Politica de dividend  reprezintă opţiunea adunării generale a acţionarilor unei companii între reinvestirea parţială sau integrală a profitului net şi/sau distribuirea parţială ori totală. Politica dividendelor este influenţată de situaţia financiară a firmei şi de preferinţele şi puterea acţionarilor. Unele companii au politică de dividend generoasă, cu repartizări chiar şi de 90% din profit şi, prin urmare, randamente ridicate ale dividendelor. Randamentul este calculat ca raportul dintre dividendul brut pe acţiune şi preţul acţiunii.

    3. Adunările generale ale acţionarilor (AGA) sunt întrunirile acţionarilor la o dată şi un loc determinate pentru a hotărî mersul unei societăţi. Acestea sunt ordinare şi extraordinare şi au mai multe atribuţii. Adunarea ordinară se întruneşte cel puţin o dată pe an, în cel mult patru luni de la înche­ierea anului financiar. Este obligată să dezbată, să aprobe sau să modifice, printre altele, situaţiile financiare anuale, dividendul, administratorii, remuneraţia şi bugetul de venituri şi cheltuieli. Adunarea extraordinară se întruneşte ori de câte ori este necesară luarea unei hotărâri legate de schimbarea formei juridice a societăţii, schimbarea sediului sau a domeniului de activitate, înfiinţarea sau desfiinţarea de sedii, majorări de capital, emisiuni de obligaţiuni şi altele.

    4. Majorarea capitalului social este o procedură prin care se măreşte suma care reprezintă capitalul social al unei companii sau prin care se include un bun în patrimoniul acesteia de către acţionari. În funcţie de natura ei, o majorare de capital social poate fi astfel prin aport în numerar sau prin aport în natură. Începând cu 2013, majorarea capitalului social în cazul emitenţilor listaţi la bursă se face ulterior aprobării de catre Autoritatea de Supraveghere Financiară a unui prospect simplificat.

    ÎN CE MAI INVESTIM

    SECURITATE CIBERNETICĂ 

     

    SafeTech Innovations

    SafeTech Innovations este o companie românească specializată în furnizarea de servicii şi soluţii de securitate cibernetică firmelor locale şi internaţionale. A intrat la tranzacţionare la Bursa de Valori Bucureşti în ianuarie 2021, în urma unui plasament privat prin care a atras 2,5 milioane de lei de la investitori în numai 37 de secunde, sub simbolul bursier SAFE.

    Oferta de listare a fost atunci suprasubscrisă de 8,6 ori, capitalizarea anticipată fiind de 12,5 milioane de lei. Investitorii acordă astăzi companiei o evaluare de 206,2 milioane de lei, adică de aproximativ 16,5 ori mai mare decât înaintea listării.

    De la începutul acestui an, acţiunile SAFE au un avans de 9,3%, pe fondul unui rulaj de 4 milioane de lei, iar în ultimul an au un minus de 7,1%, pe tranzacţii de 17,2 milioane de lei, conform datelor BVB. Compania a realizat transferul de pe piaţa secundară AeRO pe piaţa principală în şedinţa din 6 februarie 2023.

    SafeTech Innovations a fost înfiinţată în 2011 de Victor Gânsac şi Paul Rusu, acţionari care au participaţii de 36,76% şi de 36,74%, restul de 26,5% din acţiuni fiind în conturile altor investitori. Victor Gânsac este totodată CEO şi preşedinte al consiliului de administraţie.

    Brandul este prezent în trei ţări, prin birourile deschise în Bucureşti, Londra şi Abu Dhabi, iar anul acesta îşi propune să deschidă un birou în Statele Unite. Pentru 2022, SafeTech a anunţat un profit net de 10,2 milioane de lei, cu 70% mai mare faţă de rezultatul net din 2021, la afaceri de 34,9 milioane de lei, plus 52%, arată datele din raportul financiar anual preliminar.

    În ceea ce priveşte performanţa financiară din 2022, serviciile de securitate cibernetică au contribuit cu 43% la cifra de afaceri totală, iar implementarea soluţiilor de securitate cibernetică au contribuit cu 57%. În 2022, SafeTech a avut parte de o creştere a numărului de contracte recurente, dar şi la nivel de clienţi, reuşind să câştige 14 clienţi noi.

    În 2023, Safetech Innovations vizează consolidarea afacerii din România, atât prin creşterea numărului de clienţi noi, cât şi a numărului de contracte recurente, precum şi dezvoltarea filialei din Marea Britanie.

    Conform bugetului de venituri şi cheltuieli la nivel consolidat publicat la începutul lunii februarie, compania vizează pentru acest an atingerea unor afaceri de 58,1 milioane de lei, cu 66,5% mai mari faţă de anul anterior şi a unui profit net de 13,9 milioane de lei, în urcare cu 36,3%.

     

    „Anul acesta am venit cu un buget prudent, o creştere de 30% pe toate planurile, venituri şi profit. Suntem într-un context foarte interesant care pentru noi aduce şi oportunităţi. Avem din ce în ce mai mulţi clienţi care nu au obligaţii legale de a implementa securitate cibernetică dar vin către noi pentru a-şi securiza infrastructurile.

    Victor Gânsac, CEO al SafeTech Innovations

    ! Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.