BusinessMagazin

Tag: tranzactie

  • Cât a fost cea mai mare tranzacţie realizată până acum de o companie antreprenorială românească din IT: Grupul american GlobalLogic va plăti 240 mil.euro pentru Fortech Cluj

    Surpriza finalului de an pe piaţa de IT din România, dar şi pe piaţa M&A locală, a fost tranzacţia prin care GlobalLogic a cumpărat Fortech Cluj, o companie antreprenorială românească de servicii IT. Surpriza cea mai mare este însă valoarea tranzacţiei. Conform unor surse ZF din piaţa de tehnologie, grupul american va plăti 240 milioane euro în două faze: 160 milioane euro imediat, iar 80 milioane euro dacă firma din Cluj îşi va îndeplini anumite ţinte în următorii 2 ani. 

    În anunţul oficial cele două părţi nu au dorit să dezvăluie valoarea tranzacţiei şi nici structura ei.  

    Fortech este o companie care furnizează servicii IT pentru clienţi globali, de altfel, acesta fiind şi principalul activ al firmei, respectiv portofoliul de clienţi, de multinaţionale, care au contracte pe termen lung.

    GlobalLogic a tatonat terenul cu mai multe firme din România, dar în final a accelerat procesul cu Fortechj. Compania din Cluj a fost fondată de Călin Văduva, iar acum mai sunt încă şase acţionari, conform surselor ZF.

    Valorea tranzacţiei este foarte mare pentru piaţa românească şi constituie o surpriză.

    Pe fondul deficitului extraordinar de programtori şi IT-işti la nivel global, marile firme se uită în toată lumea după companii locale care au un portofoliu bun de clienţi şi un  număr mare de IT-işti.

    Fortech are 1100 angajaţi, ceea ce a însemnat un activ extrem de important în tranzacţie.

     

  • Breaking News: Cea mai mare tranzacţie cu acţiuni Fondul Proprietatea din istoria Bursei de Valori Bucureşti: 3% din Fond au schimbat pe 2 decembrie acţionarii într-o tranzacţie mamut de 336 mil. lei

    S-au activat marii investitori la Fondul Proprietatea (FP), în contextul în care vineri la ora 15:00 în sistemul Bursei de Valori Bucureşti a fost înregistrată o tranzacţie mamut pe piaţa DEALS cu 175,2 milioane de acţiuni în valoare de 336 de milioane de lei. Preţul la care s-a realizat tranzacţia a fost cel din piaţă, de 1,92 de lei pe unitate.

    Potrivit datelor ZF agregate din platformele brokerilor, aceasta este cea mai mare tranzacţie specială cu acţiuni FP de când Fondul a fost listat la Bucureşti, adică din 2011 încoace. Pachetul reprezintă puţin peste 2,8% din numărul total de acţiuni ale Fondului.

    Până la acest moment încă nu au fost raportaţi nici cumpărătorii şi nici vânzătorii, dar „suspecţii” de serviciu ar fi fondurile de pensii private Pilon II, dată fiind deţinerea semnificativă de 30% cumulat sau fondurile americane Silver Point Capital, care au 8,8% din drepturile de vot.

    O astfel de tranzacţie vine la două săptămâni după ce acţionarii FP au votat listarea Hidroelectrica doar la Bursa de Valori Bucureşti. Potrivit informaţiilor ZF, fondurile Pilon II şi Ministerul Finanţelor au votat ca „perla” energiei româneşti să vină doar la Bucureşti.

    Fondul Proprietatea deţine 19,94% din capitalul social al Hidroelectrica, cea mai profitabilă companie de stat. Sumele de bani rezultate în urma vânzării parţiale sau integrale a pachetului de acţiuni în oferta publică secundară aşteptată la începutul anului următor, vor fi distribuite acţionarilor sub formă de dividende speciale în termen de trei luni de la încasare, ca urmare a propunerii Finanţelor aprobată de acţionari.

    Fondul Proprietatea a încheiat primele nouă luni din 2022 cu un profit net de 3,5 miliarde de lei, în urcare cu 13,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2021, conform calculelor realizate de ZF pe baza datelor din raportul financiar trimestrial publicat la BVB.

    „Cea mai mare contribuţie la profitul înregistrat în primele nouă luni ale anului 2022 au avut-o câştigul net din participaţii la valoarea justă prin profit sau pierdere în valoare de 2.565,8 milioane Lei (generat în principal de actualizarea evaluării Hidroelectrica SA) şi venitul brut din dividende de la companiile din portofoliu în valoare de 934,9 milioane Lei”, notează compania în raport.

    În T3/2022, Fondul a înregistrat o pierdere nerealizată de 619,5 milioane de lei, în principal ca urmare a actualizării evaluării anumitor participaţii nelistate din portofoliu în septembrie 2022.

    FP are 11,7 miliarde de lei capitalizare, iar între acţionari se găsesc The Bank of New York Mellon (14,1%) şi Fondul de Pensii Administrat Privat NN Pensii (10,9%). Acţiunile FP înregistrează o scădere de 4,8% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 1,8 miliarde de lei, arată datele BVB.

    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, a terminat primele nouă luni ale anului cu un profit net 3,5 mld. lei, cu 37% mai mare faţă de cel din perioada similară a anului trecut, la venituri de 6,8 miliarde de lei, cu 47% mai mari, arată datele publicate într-un raport al Fondului Proprietatea, acţionar minoritar al companiei.

     

  • Piaţa crypto se zguduie după tranzacţia surpriză prin care platforma de exchange FTX acceptă să fie preluată de Binance. BTC scade cu aproape 12%, Ethereum cu peste 17%. Capitalizarea totală a pieţei a scăzut cu 12% în 24 de ore

    Piaţa crypto reacţionează negativ la tranzacţia neaşteptată prin care Binance, cea mai mare platformă de exchange din lume, va prelua FTX, unul dintre cei mai mari competitori ai săi, iar capitalizarea întregii pieţe crypto se situează la 907 miliarde de dolari, în scădere cu mai bine de 12% în ultimele 24 de ore, conform datelor colectate de pe platforma CoinMarketCap, care realizează o medie a cotaţiilor de pe mai multe platforme de exchange.

    Investitorii au început să întrevadă o criză de lichiditate în cazul exchange-ului FTX şi al companiei-soră Alameda Research, după ce CoinDesk a relatat săptămâna trecută pe acest subiect. Compania de exchange FTX a obţinut în 2022 o evaluare de 32 de miliarde de dolari.

    Piaţa crypto a reacţionat, iar Bitcoin (BTC) înregistrează o scădere de aproape 12%, în timp ce Ethereum (ETH) a scăzut cu peste 17%, în ceea ce se conturează drept un declin general la nivelul pieţei.

    Detaliile tranzacţiei nu au fost încă dezvăluite, însă Sam Bankman-Fried, fondatorul FTX, a clarificat că aceasta nu se referă şi la entităţile FTX US, respectiv Binance US, care sunt companii separate.

    „În această după-amiază FTX ne-a cerut ajutorul. Este vorba despre o criză semnificativă de lichiditate. Pentru a proteja utilizatorii, am semnat o scrisoare de intenţie pentru a prelua integral FTX.com şi pentru a ajuta la depăşirea crizei de lichiditate. Vom derula procesul de due diligence în următoarele zile”, a scris Changpeng Zhao, CEO-ul Binance, într-o postare pe Twitter.

    La acest moment problema pare să fie plecat de la faptul că firma de trading Alameda Research avea un portofoliu prea puţin lichid, format în mare parte din deţineri masive pe criptomoneda FTT, care este moneda nativă a din exchange-ul FTX, ambele companii fiind deţinute de Sam Bankman-Fried.

    O parte din investitori au înţeles din această poveste că finanţele companiei de trading Alameda nu sunt atât de solide pe cât se crede, ceea ce ar putea însemna că nici situaţia financiară a exchange-ului FTX nu este suficient de stabilă.

    Presiunea asupra FTX a fost înteţită chiar de mutările lui Changpeng Zhao, cel care acum apare ca salvator în această situaţie. Duminică, şeful Binance a anunţat că intenţionează să vândă deţinerile companiei în moneda FTT.

    „Lichidarea poziţiilor de FTT ţine doar de managementul riscului, după lecţiile învăţate în cazul LUNA. (…) Am oferit sprijin înainte, dar nu vom pretinde că ne iubim după divorţ. Nu suntem împotriva nimănui, dar nu vom susţine oameni care fac lobby împotriva altor jucători din industrie pe la spatele lor”, a anunţat Changpeng Zhao, într-o postare pe Twitter.

    Decizia şefului Binance a pus şi mai multă presiune pe preţul FTT, care a continuat să scadă. Ca răspuns, Caroline Ellison, CEO-ul Alameda, a anunţat duminică decizia companiei de a cumpăra deţinerile de FTT ale Binance la preţul de 22 de dolari per monedă, într-o încercare de a opri declinul preţului.

    Situaţia a devenit însă mai tensionată marţi dimineaţă, în contextul în care o parte din clienţii FTX au încercat să îşi retragă fondurile şi au reclamat dificultăţi în acest sens.

  • Elon Musk le-a transmis bancherilor că plănuieşte să încheie achiziţia Twitter până vineri

    Elon Musk a anunţat luni că va încheia achiziţia Twitter Inc. până vineri, în cadrul unei conferinţe video cu bancherii care ajută la finanţarea tranzacţiei, potrivit unor persoane care cunosc problema, scrie Bloomberg.

    Băncile, care oferă finanţare prin datorii de 13 miliarde de dolari, au terminat de întocmit contractul final de credit şi sunt în proces de semnare a documentelor, unul dintre ultimii paşi înainte de a trimite efectiv numerarul către patronul Tesla.

    Acţiunile Twitter au ajuns până la 53,18 USD, aproape de preţul de achiziţie al lui Musk de 54,20 USD.

    Creditorii de pe Wall Street, conduşi de Morgan Stanley, se pregăteau deja în ultimele săptămâni să finanţeze datoria, a raportat anterior Bloomberg. Dar nimic nu este sigur cu Musk, miliardarul care cu doar câteva săptămâni în urmă căuta să renunţe la înţelegere. Aceste ultime evoluţii sugerează că tranzacţia se va încheia, cel mai probabil, până la termenul limită de 28 octombrie stabilit de instanţă.

    Într-o tranzacţie normală de cumpărare, băncile, noul proprietar şi conducerea companiei s-ar reuni cu investitorii pentru a vinde datoria şi a prezenta afacerea. Dar scrisoarea iniţială de angajament pentru datorii prevedea că partea lui Musk va ajuta până la 30 de zile după închidere şi că Musk va participa cel mult două ore la orice întâlnire cu investitorii.

    Băncile se confruntă cu o serie de pierderi de aproximativ 500 de milioane de dolari din tranzacţie — durere care ar fi realizată odată ce datoria este vândută investitorilor instituţionali. Costul mediu al împrumuturilor a crescut în acest an odată cu accelerarea inflaţiei, cu sporirea temerilor legate de recesiune şi cu demararea turbulenţelor geopolitice, cu mult peste rata maximă a dobânzii de 11,75% pe care băncile i-au promis-o lui Musk pentru cea mai riscantă tranşă a datoriei. Obligaţiunile nedorite cu rating Triple-C se tranzacţionează la aproximativ 15,8% în medie, potrivit datelor indicelui Bloomberg.

    Băncile de pe Wall Street au fost deja nevoite să folosească aproximativ 30 de miliarde de dolari din banii lor în acest an pentru a finanţa împrumuturile pentru achiziţii şi cumpărări pe care nu le-au putut transfera investitorilor. Suma s-ar ridica la peste 40 de miliarde de dolari odată ce băncile finanţează acordul Twitter vineri, aşa cum era de aşteptat.

    Preţul total de achiziţie al Twitter este de 44 de miliarde de dolari. Băncile s-au angajat să ofere finanţarea datoriei în aprilie — când apetitul investitorilor pentru activele riscante era mai puternic.

  • Încă o companie europeană iese de pe piaţa rusă

    Italienii de la  Enel  au finalizat vânzarea întregului pachet de acţiuni deţinut în cadrul PJSC Enel Rusia, de 56,43%, către PJSC Lukoil şi Fondul Combinat Închis de Investiţii „Gazprombank-Frezia”, pentru o sumă totală de circa 137 de milioane euro.

    Finalizarea tranzacţiei a primit aprobarea preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, în conformitate cu un decret emis pe 5 august 2022.

    În urma tranzacţiei, Enel a cedat toate activele sale de generare a energiei din Rusia, care includeau aproximativ 5,6 GW capacitate convenţională şi aproximativ 300 MW capacitate eoliană în diferite stadii de dezvoltare.

    Potrivit Enel, tranzacţia este în acord cu obiectivul strategic al Grupului de a-şi concentra activităţile, în principal, în ţările în care o poziţie integrată de-a lungul lanţului valoric poate stimula dezvoltarea şi poate genera valoare în procesul tranziţiei energetice.

    Tranzacţia a generat un efect pozitiv asupra datoriei nete consolidate a Grupului de aproximativ 610 milioane de euro şi un impact negativ asupra venitului net raportat al Grupului de aproximativ 1,3 miliarde de euro, reflectând în principal eliberarea unei rezerve de conversie valutară de aproximativ 1 miliard de euro, începând cu 30 septembrie, 2022. 

     

  • BREAKING. Care sunt băncile angajate să vândă Hidroelectrica, o tranzacţie de 2 miliarde de euro

    Fondul Proprietatea a angajat grupul de bănci care să vândă acţiunile pe care le deţine la Hidroelectrica – 20%, o tranzacţie de aproape 2 miliarde de euro.

    Conform unor surse din piaţă, consorţiul pentru IPO este format din:

    Global Manager: 

    • Citi
    • Morgan Stanley
    • Erste
    • Jefferies 

    Joint Manager:

    • Bank of America
    • Barclays
    • UBS
    • UniCredit
    • Wood 

    Co-lead Manager:

    • Banca Transilvania- BCTP
    • Swiss Capital 

    Oficial, Fondul Proprietatea nu a dorit să dezvăluie consorţiul de bănci care se va ocupa de IPO, respectiv vânzarea acţiunilor deţinute la Hidroelectrica  printr-o ofertă publică.

    Fondul Proprietatea are ca bancă de investiţie pe cei de la Rotschild.

     

  • Tranzacţie surpriză. Octavian Radu a vândut lanţul de librării Diverta către Augustin Drăgan, un antreprenor cu afaceri în IT, consultanţă şi comerţ online

    ♦ Cei doi au mai parafat de-a lungul ultimului deceniu şi alte tranzacţii.

    Antreprenorul Octavian Radu, care deţine businessuri în mai multe domenii, a vândut lanţul de librării Diverta, aflat pentru a doua oară în insolvenţă, către un alt om de afaceri local, Augustin Drăgan.

    „Speram să cumpăr businessul, dar eu nu am avut niciodată firme în insolvenţă şi nici nu îmi doream. A trebuit să trec peste această barieră mentală importantă“, afirmă cumpărătorul. Cei doi au mai parafat de-a lungul ultimului deceniu şi alte tranzacţii, Drăgan cumpărând, spre exemplu, un spinoff din Sistec – compania IT Click Service, dar şi Q Power Heat Systems (schimbătoare de căldură pentru aplicaţii industriale). „Faci mai uşor deal-uri cu oameni cu care ai mai lucrat“, spune Augustin Drăgan. El deţine mai multe afaceri în domenii precum training, consultanţă, comerţ alimentar online sau IT. Pentru Diverta, el mizează pe dezvoltare, însă prudentă.

    „Mizez pe o dezvoltare pas cu pas. Speranţa e ca în trei ani de la aprobarea planului de reorganizare, în ianuarie 2025, să ieşim din insolvenţă. Nu am falimente la activ şi nici nu vreau să am.“

     

  • O companie locală face o tranzacţie peste hotare: Grupul de firme Green Group, controlat de fondul de investiţii Abris Capital, cumpără o companie din Lituania activă tot în domeniul reciclării

    Grupul de firme Green Group, activ în domeniul reciclării, controlat de fondul de investiţii Abris, a cumpărat compania UAB Ecso din Lituania şi astfel intră pe piaţa de reciclare a poliolefinelor de joasă densitate (LDPE). Aceasta este cea mai recentă achiziţie făcută de Green Group, compania românească bazându-şi dezvoltarea şi pe o serie de achiziţii realizate până acum mai ales pe plan local. Spre exemplu, acum mai puţin de o lună, grupul românesc de firme a preluat SIGAD, un dezvoltator de software pentru raportare de mediu.

    Planurile Green Group nu se opresc însă aici, compania având în plan dezvoltarea în următorii ani prin investiţii de 150-200 mil. euro, ţinta fiind aceea de a deveni cel mai mare grup integrat de reciclare din Europa Centrală şi de Est, prin investiţii de tip capex şi achiziţii de companii.
    „Recenta achiziţie consolidează activităţile de reciclare desfăşurate de GreenGroup în ultimii 20 de ani şi este un pas hotărâtor în strategia grupului de a deveni un jucător cheie în regiune în reciclarea poliolefinelor. Totodată, este o investiţie cu rol strategic”, a spus Adrian Stănculescu, partener şi head of Abris Romania. Abris este unul dintre cei mai activi investitori financiari din România, având în portofoliu patru companii locale – Green Group (reciclare), Pehart Tec (producţie), Dentotal (stomatologie) şi GTS (IT).

    Green Group este dintre acestea cea cu cea mai mare vechime, fiind preluată acum circa şase ani.
    UAB Ecso a fost fondată în 2009 şi a devenit principalul reciclator de polietilenă din Lituania. În prezent, compania are o capacitate anuală de procesare de 20.000 de tone de deşeuri de folie pe an, provenite din postconsumul casnic şi industrial, pe care le transformă în granule LDPE reciclate. Polietilena este unul dintre cele mai răspândite tipuri de materiale plastice, reprezentând 40% din consumul total de materiale plastice din Europa.

    „Astfel de materiale au o rată de colectare mică şi necesită investiţii semnificative în tehnologii avansate de reciclare. Din acest motiv, ele au cea mai mare probabilitate de a ajunge la incinerare sau la depozitare. Prin integrarea UAB Ecso în ecosistemul GreenGroup, suntem siguri că vom accelera economia circulară a materialelor plastice şi astfel vom juca un rol important în reducerea poluării şi în recuperarea unei resurse valoroase pentru economie”, a spus şi Vladas Venskutonis, fondatorul UAB Ecso.
    Granulele de polietilenă reciclată au aplicaţii multiple, în special în industria ambalajelor, iar cererea pentru aplicaţii de ambalare LDPE este în creştere în sectoarele de retail şi industriale.
    „Modelul lituanian s-a dovedit a fi un succes la nivel local în ceea ce priveşte reutilizarea deşeurilor de plastic în circuit închis, în conformitate cu obiectivele economiei circulare. Prin această investiţie, poziţionăm grupul în prima linie de apărare pentru limitarea impactului asupra mediului al materialelor plastice de unică folosinţă – o categorie care include atât PET, cât şi poliolefinele. Obiectivul nostru este de a scala acest model în regiune şi în alte ţări”, a completat Constantin Damov, preşedintele GreenGroup.
    În prezent, GreenGroup cuprinde cinci divizii majore de afaceri: reciclarea PET, reciclarea deşeurilor electrice şi electronice (DEEE), reciclarea deşeurilor de ambalaje din sticlă, managementul deşeurilor industriale şi răspunderea extinsă a producătorilor (EPR) pentru deşeurile de ambalaje.

     

  • Romgaz a finalizat tranzacţia de 1,06 mld. dolari cu ExxonMobil. „Suntem determinaţi să trecem la etapa de dezvoltare-exploatare în cel mai scurt timp”

    Producătorul şi furnizorul de gaze naturale Romgaz (simbol bursier SNG) a anunţat finalizarea tranzacţiei de achiziţie şi transferul acţiunilor reprezentând 100% din capitalul social al ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, care deţine 50% din drepturile dobândite şi din obligaţiile asumate prin Acordul Petrolier pentru zona de apă adâncă a perimetrului offshore XIX Neptun din Marea Neagră.

    „Finalizarea cu succes a tranzacţiei este o realizare deosebită în portofoliul de business al Romgaz. Proiectul Neptun Deep are o însemnătate importantă şi strategică pentru România în vederea asigurării securităţii energetice a ţării noastre, mai ales în actualul context geopolitic. Suntem determinaţi să trecem la etapa de dezvoltare-exploatare în cel mai scurt timp, alături de partenerul nostru. Mulţumesc echipei Romgaz pentru eforturile susţinute în vederea îndeplinirii acestui obiectiv strategic al companiei noastre, precum şi tuturor părţilor implicate în această tranzacţie”, spune Aristotel Jude, Directorul General al Romgaz.

    Tranzacţia finalizată pe 1 august 2022 a fost condiţionată de îndeplinirea condiţiilor suspensive prevăzute în contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 3 mai 2022 între Romgaz şi vânzători. Toate condiţiile suspensive au fost îndeplinite cu succes, în raport cu prevederile din contract, se arată într-un raport publicat la Bursa de Valori Bucureşti.

    Cele două condiţii suspensive erau aprobarea sau aprobarea prezumată din partea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării cu privire la tranzacţiile prevăzute în contract, respectiv emiterea de către Guvernul României a unei hotărâri care să aprobe menţinerea valabilităţii Acordului Petrolier, respectându-se astfel dispoziţiile art. 34.5 din Legea Petrolului din România, ca urmare a notificării Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale cu privire la Tranzacţie şi la schimbarea controlului asupra ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited.

    „Tranzacţia reprezintă o investiţie importantă realizată de Romgaz, în linie cu strategie de dezvoltare a companiei. În perioada imediat următoare vom continua realizarea formalităţilor necesare în vederea asigurării nevoii de finanţare a cotei de participare a Romgaz la dezvoltarea proiectului Neptun Deep”, spune Răzvan Popescu, Directorul Economic al Romgaz.

    La data de 10 decembrie 2021, Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor Romgaz a aprobat tranzacţia de achiziţie a tuturor acţiunilor emise de (reprezentând 100% din capitalul social al) ExxonMobil, în timp ce la 28 aprilie 2022 acţionarii au aprobat încheierea contractului de vânzare-cumpărare.

    Valoarea tranzacţiei este de 1,06 mld. dolari, iar Romgaz trebuie să depună o garanţie de 106 mil. dolari imediat. Tranzacţia a fost întârziată în ultima perioadă datorită ajustării unor clauze din contractul de vânzare-cumpărare.

    Romgaz a cumpărat 50% din proiectul de gaze din Marea Neagră, cealaltă parte fiind deţinută de OMV Petrom. ExxonMobil, alături de OMV Petrom, compania care deţine restul acţiunilor din Neptun Deep, au investit deja 1,5 miliarde de dolari în faza de explorare.

    Romgaz are 18,5 miliarde de lei capitalizare şi este controlată în proporţie de 70% de statul român, prin Ministerul Energiei. Acţiunile SNG înregistrează un avans de 22,8% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 385 mil. lei, conform datelor BVB.

    Compania de stat a încheiat primul trimestru din 2022 cu un profit net de 980 mil. lei, în creştere cu 111% faţă de primele trei luni din 2021, respectiv afaceri de 3,93 miliarde de lei, plus 196%, potrivit raportului trimestrial publicat la BVB. Romgaz urmează să publice rezultatele aferente primei jumătaţi a acestui an în data de 12 august.

  • BREAKING. O nouă tranzacţie în imobiliare: One United Properties a achiziţionat un teren în Sectorul 1 din Bucureşti pe bulevardul Poligrafiei – 37.000 mp şi 19 clădiri vechi care vor fi demolate, tranzacţia fiind de 60 mil. euro

    One United Properties, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din România, a anunţat marţi după-amiaza pe Bursă o tranzacţie de 60 milioane de euro prin care cumpără un teren în Sectorul 1 din Bucureşti, pe bulevardul Poligrafiei.

    Terenul are o suprafaţă de 36.869 mp şi include 19 clădiri vechi care vor fi demolate. Pe acest teren –  One Herăstrău City – se vor construi 900 de apartamente, o zonă comercială şi de entertainment, o sală de sport, cât şi o piscină semi-olimpică.

    One Herăstrău City va cuprinde aproximativ 900 de apartamente în cadrul a şapte turnuri, care se vor întinde pe o suprafaţă totală construibilă (GBA) de până la 150.000 mp deasupra solului şi 70.000 mp subteran. Dezvoltarea va fi poziţionată în imediata vecinătate a Parcului Herăstrău din Capitală.

    „Tranzacţia face parte din strategia One United Properties de a constitui un pipeline solid pentru viitoare dezvoltări sustenabile. Ne propunem ca prin noua dezvoltare One Herăstrău City să continuăm strategia companiei în ceea ce priveşte regenerarea urbană şi să revitalizăm o zonă abandonată. În prezent derulăm o operaţiune de majorare a capitalului social, care are ca scop atragerea de capital ce urmează să fie investit cu prioritate în noi dezvoltări, iar One Herăstrău City este una dintre cele zece dezvoltări pe care compania le va finanţa cu noul capital”, a declarat Victor Căpitanu, co-CEO al One United Properties.

    În prezent, One United Propertie se află în curs de derulare a unei operaţiuni de majorare a capitalului social, cu obiectivul de a atrage până la 470 de milioane de lei, pentru a fi investiţi cu precădere în noi proiecte imobiliare.

    În etapa iniţială a operaţiunii, desfăşurată în perioada 27 iunie-26 iulie şi care este intermediată de BRK Financial Group, acţionarii care deţineau acţiuni ONE la 20 mai 2022 şi, în consecinţă, au primit drepturi de preferinţă ONER01 pe 23 mai, pot subscrie în operaţiunea de majorare a capitalului social, conform datelor transmise de oficialii societăţii.

    Ulterior, acţiunile rămase vor fi oferite investitorilor instituţionali globali într-un plasament privat intermediat de Unicredit Bank, Raiffeisen Bank şi Swiss Capital.

    Cu o capitalizare de 3,3 miliarde de lei, One United este controlat majoritar de OA Liviu Holding Invest şi Vinci Ver Holding, care deţin împreună 59,5% din totalul acţiunilor.  Societăţile sunt conduse de fondatorii Victor Căpitanu şi Andrei Liviu Diaconescu.  

    Acţiunile ONE s-au depreciat cu 2,6% anul acesta, pe un indice BET în coborâre cu 6,2%, înregistrând un rulaj de 155,8 milioane de lei, arată datele BVB.