BusinessMagazin

Tag: Transnistria

  • Wall Street Journal: Republica Moldova ar putea fi următoarea ţintă a lui Putin

    Republica Moldova ar putea deveni următoarea ţintă a lui Putin. Evenimentele din Transnistria ar trebui să îi îngrijoreze pe liderii politici europeni, spun jurnaliştii americani care cred că preşedintele Rusiei nu a renunţat la planurile sale expansioniste. Jurnaliştii de la Wall Street Journal scriu că Republica Moldova ar putea deveni următoarea ţintă a lui Putin pe măsură ce evenimentele din Transnistria evoluează în favoarea susţinătorilor pro-ruşi.

    Ziarul american arată că în timp ce liderii europeni se concentrează asupra ambiţiilor expansioniste ale Rusiei în Ucraina, Kremlinul pare să îşi fi întors privirea spre Republica Moldova, acolo unde controlează Transnistria, prin militanţii pro-ruşi. Jurnaliştii americani atrag atenţia asupra faptului că susţinătorii Kremlinului aniversează zece ani de la controversatul referendum din 2006, în care 97% dintre cetăţeni au votat pentru alipirea Transnistriei de către Rusia.

    Pentru a marca momentul, Evgeniy Shevchuk, autoproclamatul preşedinte al regiunii, nerecunoscut nici măcar de oficialii ruşi, a elaborat un decret prin care cere recunoaşterea anexării Transnistriei. Shevchuk a cerut inclusiv realizarea până în luna noiembrie a unui plan cu privire la armonizarea legislaţiei celor două ţări.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz.ro
     

  • Alegeri pentru Sovietul Suprem şi consiliile locale în Transnistria

    Potrivit postului Europa Liberă, lupta se duce între reprezentanţii mediului de afaceri şi echipa executivă condusă de către Evgheni Şevciuk.

    Potrivit unor experţi, comunitatea de afaceri din Transnistria, acuzată de administraţia de la Tiraspol de delapidarea unor sume enorme şi de faptul că ar fi responsabilă de criza economică din regiune, ar vrea să preia controlul asupra Sovietului Suprem, iar anul viitor, în alegerile prezidenţiale, ar intenţiona să prezinte un candidat împotriva lui Şevciuk.

    La rândul său, Şevciuk, care nu are o formaţiune politică, încearcă să mobilizeze resurse administrative, dar mai ales structurile de forţă.

    Cele 263 de secţii de votare s-au deschis duminică dimineaţa la ora 8.00. Potrivit Tiraspolului, pe listele electorale ar fi înscrise 431.307 cu drept de vot, însă autorităţile de la Chişinău afirmă că în Transnistria ar locui în total 380-400 de mii de persoane, inclusiv minori. Numărul ar fi exagerat pentru a ascunde amploarea exodului populaţiei din regiune.

    Comisia Electorală de la Chişinău a cerut organizaţiilor internaţionale să nu trimită observatori în alegeri şi să nu recunoască rezultatele scrutinului.

    În pofida acestui apel, Rusia, Abhazia şi Osetia de Nord au trimis observatori.

    Pentru cele 43 de locuri de deputat în Sovietul Suprem candidează 138 de persoane, iar pentru cele de consilieri locali 624 de persoane.

    Persoanele care nu au putut vota duminică au votat anticipat în perioada 24-28 noiembrie.

    Miliţia din regiunea transnistreană a fost plasată într-un regim de lucru alert, cu un program de 12 ore şi patrulări mai frecvente. Tiraspolul a motivat această măsură evocând eventuale presiuni asupra candidaţilor şi echipelor lor şi în vederea evitării unor “provocări”.

    Potrivit unor observatori din regiune, campania a avut loc într-o atmosferă tensionată, cu atacuri la persoană şi folosirea unor metode dure.

    Liderul transnistrean Evgheni Şevciuk a pledat săptămâna trecută pentru schimbarea legislaţiei în vederea unei responsabilizări a candidaţilor şi unei confruntări de idei – ci nu a capitalurilor, sumelor investite în campanie sau agresiunii fizice şi verbale. El a pledat pentru modificarea prevederilor legislative în vederea impunerii unor limite candidaţilor, inclusiv financiare.

    În campania acestui scrutin a avut loc o confruntare dură între structurile de forţă ale administraţiei conduse de Şevciuk şi mediul de afaceri, potrivit lui Ion Tabăra, un expert din cadrul Centrului de analiză Politicon de la Chişinău.

    Şevciuk ar dori să preia modelul lui Vladimir Putin care, odată ajuns la putere, a înlocuit oligarhia cu KGB-ul la conducerea Rusiei, este de părere Tabăra.

    Date cu privire la participarea la vot şi rezultate urmează să fie anunţate de Comisia electorală din regiune în zilele următoare.

    Niciun fel de sondaje nu au fost realizate şi nu vor fi prezentate nici exit-polluri.

  • Alegeri pentru Sovietul Suprem şi consiliile locale în Transnistria

    Potrivit postului Europa Liberă, lupta se duce între reprezentanţii mediului de afaceri şi echipa executivă condusă de către Evgheni Şevciuk.

    Potrivit unor experţi, comunitatea de afaceri din Transnistria, acuzată de administraţia de la Tiraspol de delapidarea unor sume enorme şi de faptul că ar fi responsabilă de criza economică din regiune, ar vrea să preia controlul asupra Sovietului Suprem, iar anul viitor, în alegerile prezidenţiale, ar intenţiona să prezinte un candidat împotriva lui Şevciuk.

    La rândul său, Şevciuk, care nu are o formaţiune politică, încearcă să mobilizeze resurse administrative, dar mai ales structurile de forţă.

    Cele 263 de secţii de votare s-au deschis duminică dimineaţa la ora 8.00. Potrivit Tiraspolului, pe listele electorale ar fi înscrise 431.307 cu drept de vot, însă autorităţile de la Chişinău afirmă că în Transnistria ar locui în total 380-400 de mii de persoane, inclusiv minori. Numărul ar fi exagerat pentru a ascunde amploarea exodului populaţiei din regiune.

    Comisia Electorală de la Chişinău a cerut organizaţiilor internaţionale să nu trimită observatori în alegeri şi să nu recunoască rezultatele scrutinului.

    În pofida acestui apel, Rusia, Abhazia şi Osetia de Nord au trimis observatori.

    Pentru cele 43 de locuri de deputat în Sovietul Suprem candidează 138 de persoane, iar pentru cele de consilieri locali 624 de persoane.

    Persoanele care nu au putut vota duminică au votat anticipat în perioada 24-28 noiembrie.

    Miliţia din regiunea transnistreană a fost plasată într-un regim de lucru alert, cu un program de 12 ore şi patrulări mai frecvente. Tiraspolul a motivat această măsură evocând eventuale presiuni asupra candidaţilor şi echipelor lor şi în vederea evitării unor “provocări”.

    Potrivit unor observatori din regiune, campania a avut loc într-o atmosferă tensionată, cu atacuri la persoană şi folosirea unor metode dure.

    Liderul transnistrean Evgheni Şevciuk a pledat săptămâna trecută pentru schimbarea legislaţiei în vederea unei responsabilizări a candidaţilor şi unei confruntări de idei – ci nu a capitalurilor, sumelor investite în campanie sau agresiunii fizice şi verbale. El a pledat pentru modificarea prevederilor legislative în vederea impunerii unor limite candidaţilor, inclusiv financiare.

    În campania acestui scrutin a avut loc o confruntare dură între structurile de forţă ale administraţiei conduse de Şevciuk şi mediul de afaceri, potrivit lui Ion Tabăra, un expert din cadrul Centrului de analiză Politicon de la Chişinău.

    Şevciuk ar dori să preia modelul lui Vladimir Putin care, odată ajuns la putere, a înlocuit oligarhia cu KGB-ul la conducerea Rusiei, este de părere Tabăra.

    Date cu privire la participarea la vot şi rezultate urmează să fie anunţate de Comisia electorală din regiune în zilele următoare.

    Niciun fel de sondaje nu au fost realizate şi nu vor fi prezentate nici exit-polluri.

  • Ordin de MOBILIZARE generală pe fondul temerilor privind izbucnirea unor confruntări: “Sunt chemaţi toţi transnistrenii cu vârste între 18 şi 27 de ani”

    “Sunt chemaţi la ordine toţi recruţii cu vârste cuprinse între 18 şi 27 de ani”, se arată în ordinul semnat miercuri.

    Ordin de MOBILIZARE generală: “Sunt chemaţi toţi bărbaţii cu vârste cuprinse între 18 şi 27 de ani”

  • Republica Moldova şi Ucraina agravează criza din Transnistria, afirmă Tiraspolul

    “Trebuie să spun că activităţile autorităţilor moldovene şi ucrainene, din păcate, continuă să agraveze criza din Transnistria”, a afirmat Nina Ştanski marţi.

    “Anul acesta, comerţul cu Republica Moldova a scăzut cu 24%”, a precizat ea. “Exporturile Transnistriei în această perioadă au scăzut cu 75 de milioane de dolari. Scăderea importurilor a fost de 170 de milioane de dolari. Companiile transnistrene implicate în activităţi economice externe se confruntă cu grave probleme logistice, fiind forţate să îşi reorienteze comerţul de la rutele tradiţionale la cele care nu sunt avantajoase din punct de vedere economic“, a mai spus ea.

    “Retorica partenerilor noştri moldoveni devine din ce în ce mai combativă, neprietenoasă şi ostilă. Ei continuă să deschidă dosare penale, al căror număr creşte săptămânal. Proceduri penale sunt lansate nu numai împotriva oficialilor, ci şi contra oamenilor de afaceri implicaţi în comerţul cu ţările vecine”, a subliniat Ştanski.

    La rândul său, Bogojevici a afirmat că urmăreşte evoluţia situaţiei şi a dat asigurări că înţelege preocupările Transnistriei

    El a adăugat că a fost rugat să le transmită părţilor implicate în procesul de negocieri pentru soluţionarea conflictului transnistrean un mesaj din partea preşedintelui în exerciţiu al OSCE, ministrul sârb de Externe Iviţa Dacici, potrivit căruia Serbia, în calitate de stat care deţine preşedinţia OSCE, susţine continuarea dialogului în încercarea de a găsi o soluţie politică, singura soluţie corectă pentru orice conflict.

  • Trupele de menţinerea păcii sunt “prizoniere în Transnistria”, afirmă postul militar rusesc Zvezda

    Kievul îşi coordonează acţiunile cu Chişinăul, iar trupele ruseşti de menţinerea păcii nu mai pot intra sau ieşi cu mijloace de transport terestre sau aeriene în sau din regiunea separatistă moldoveană, subliniază postul militar, citat de portalul rus de propagandă Sputnik.

    Transnistria, care nu este recunoscută de către Moscova şi nici de către comunitatea internaţională, şi-a declarat independenţa faţă de Republica Moldova în urma unui război care a început în 1990 şi s-a încheiat cu un armistiţiu pe 21 iulie 1992.

    Armistiţiul a instituit un contingent rusesc de menţinerea păcii 1.200 de militari, meţinut pe teritoriul moldovean până în prezent.

    Principalul obiectiv al contingentului rusesc este menţinerea păcii şi protejarea armamentului şi securităţii regiunii separatiste moldovene, în contextul în care în zona în care este menţinut nu au avut loc incidente armate de la armistiţiul din 1992.

    În total 1.500 de militari ruşi sunt staţionaţi pe teritoriul Republicii Moldova, dintre care aproximativ 1.000 fac parte din Grupul Operaţional al Forţelor ruseşti în această fostă republică sovietică. Activitatea restului “pacificatorilor” este reglementată prin Comisia Comună de Control, din care fac reprezentanţi ai Chişinăului, Tiraspolului şi Moscovei.

    Contingetul rusesc, “deşi mic, reprezintă un factor de descurajare puternic în garantarea securităţii republicii transnistrene, deoarece orice atac din exterior ar fi interpretat ca un atac asupra Rusiei”, subliniază postul armatei ruse.

    Ucraina a decis luna trecută să blocheze intrarea “pacificatorilor” ruşi în Transnistria, încălcând astfel armistiţiul din 1992 şi subminând totodată statutul Kievului, unul dintre garanţii procesului de pace cu privire la acest conflict îngheţat, comentează aceeaşi sursă.

    De asemenea, Ucraina a început să mobilizeze trupe şi armament greu la frontiera cu Transnistria, sub pretextul că regiunea separatistă moldoveană ar putea lansa o campanie militară împotriva Ucrainei, adaugă postul.

    “Situaţia aici este foarte proastă… Producţia economică scade, comerţul extern se reduce, situaţia securităţii este la fel de alarmantă, având vedere că partenerii noştri moldoveni efectuează exerciţii militare împreună cu NATO, iar presiunea ucraineană creşte zilnic”, este citat Vitali Ignatiev, adjunctul şefei diplomaţiei transnistrene.

    Noul guvernator al regiunii ucrainene Odesa, fostul preşedinte georgian Mihail Saakaşvili, a anunţat anterior planuri în vederea unei consolidări a frontierei cu regiunea separatistă moldoveană.

     

  • Noi mişcări de trupe în Ucraina. Armament greu, adus la graniţa cu Transnistria

    Ucraina continuă să comaseze trupe şi armament greu la graniţa cu Transnistria.

    “Situaţia de aici este foarte gravă. Producţia economică scade, comerţul extern se reduce, situaţia securităţii este la fel de alarmantă cu partenerii noştri moldoveni, care efectuează exerciţii militare cu NATO, iar presiunea ucraineană creşte în fiecare zi”, a precizat Ignatiev, adjunctul ministrului transnistrean de externe.

    CE PRETEXT FOLOSESC UCRAINENII CA SĂ JUSTIFICE COMASAREA DE TRUPE ŞI ARMAMENT GREU LA GRANIŢA CU TRANSNISTRIA

  • Ucraina comasează trupe şi armament greu la graniţa cu Transnistria, scrie presa rusă

    “Se pare că autorităţile de la Kiev vor să arate că sunt încercuite de inamici, gata să atace”, a declarat un reprezentant al KGB din Transnistria pentru postul de televiziune rus Zvezda TV.

    “Este greu de spus că vom avea un război aici mâine, dar nu excludem o provocare ucraineană. Ei ar putea folosi în acest scop una dintre numeroasele armate private care refuză să primească ordine de la Kiev”, a adăugat oficialul.

    Adjunctul ministrului transnistrean de externe Vitali Ignatiev a declarat la 22 iunie că Ucraina îşi mută trupele către frontiera regiunii separatiste moldovene.

    “Situaţia de aici este foarte gravă. Producţia economică scade, comerţul extern se reduce, situaţia securităţii este la fel de alarmantă cu partenerii noştri moldoveni, care efectuează exerciţii militare cu NATO, iar presiunea ucraineană creşte în fiecare zi”, a precizat Ignatiev.

    El a menţionat de asemenea blocajul impus de Kiev tranzitului cetăţenilor transnistreni şi ruşi, dintre care aproximativ 200.000 trăiesc în Transnistria. “Ei nu pot călători din Rusia via Ucraina de mai mult de un an. Ei trebuie să treacă prin Moldova, dar Chişinăul creează de asemenea probleme, pe lângă sancţiunile economice”, a adăugat acesta.

    Noul guvernator al regiunii ucrainene Odesa, Mihail Saakaşvili, a anunţat anterior planuri de consolidare a frontierei Ucrainei cu Transnistria. “Avem două sarcini majore: să consolidăm frontiera şi să combatem corupţia. Traficul de droguri şi arme peste frontieră nu este bun”, a declarat Saakaşvili într-o conferinţă de presă la Odesa. El a acuzat de asemenea autorităţile transnistrene că destabilizează situaţia din Ucraina.

  • Tiraspolul acuză Kievul şi Chişinăul că desfăşoară un război hibrid împotriva sa: “Ştim bine că Rusia nu ne va abandona”

    Transnistria speră că Rusia o va proteja, în cazul în care Ucraina va decide să o invadeze, a declarat Ştanski. “Locuitorii din Transnistria ştiu bine că Rusia nu îi va abandona”, a adăugat ea.

    Potrivit oficialului transnistrean, Ucraina şi Republica Moldova desfăşoară un război hibrid împotriva acestei regiuni. Deşi nu există o ameninţare militară directă, atât Kievul, cât şi Chişinăul au început o blocadă economică, un război al informaţiilor şi folosesc diferite metode de izolare, a adăugat ea.

    În această situaţie, susţine Ştanski, “speranţa transnistrenilor este în Rusia”, adăugând că Tiraspolul este recunoscător sprijinului politic şi asistenţei economice oferite de Rusia. Fără ajutorul Rusiei, regiunea ar fi afectată de o criză socio-economică gravă, a adăugat ea.

    Tiraspolul şi Moscova au denunţat în mai multe rânduri “blocada economică” impusă de Republica Moldova şi Ucraina regiunii separatiste după ce Kievul a decis consolidarea măsurilor de securitate şi control la frontiera cu Republica Moldova în regiunea transnistreană.

  • Un post al armatei ruse susţine că România analizează posibilitatea unei intervenţii în Transnistria

    “Atacarea nerecunoscutei republici transnistrene este serios discutată în România”, susţine analistul Ernest Vardanian într-o declaraţie făcută pentru Zvezda TV, un post de televiziune aparţinând Ministerului rus al Apărării.

    “În conducerea României există două opinii privind posibilitatea unei intervenţii în R.Moldova şi în Transnistria”, crede Vardanean, un analist moldovean de origine armeană. “Premierul Ponta este nerăbădător să găsească o provocare care să îi permită să trimită trupe în R.Moldova. Preşedintele Klaus Iohannis este mai moderat, deoarece Angela Merkel l-a convins personal să nu facă nimic încă. Cuvântul-cheie este «încă»”, adaugă analistul.

    Vardanean sugerează că România şi Occidentul nu exclud un scenariu militar în Transnistria, care însă nu ar îngrijora Rusia, dat fiind că Moscova nu s-ar implica într-un conflict în Republica Moldova.

    Scenariul prezentat de Zvezda TV nu a rămas fără ecou la Tiraspol. Expertul militar Viktor Kravţov a atras atenţia, potrivit site-ului Tiras.ru, că regimul separatist condus de Evgheni Şevciuc este capabil să mobilizeze 50.000 de militari rezervişti în doar câteva zile, pentru a face faţă unui conflict cu Ucraina sau cu armata Republicii Moldova. Situaţia s-ar schimba în cazul unui conflict cu România, stat membru NATO, adaugă Kravţov, subliniind însă că, într-o astfel de situaţie, se poate miza pe susţinerea militară a Rusiei.

    Informaţiile vehiculate de postul Zvezda TV, aparţinând Ministerului rus al Apărării, nu au fost confirmate din nicio altă sursă.