BusinessMagazin

Tag: Transnistria

  • NATO susţine suveranitatea Republicii Moldova şi solicită retragerea trupelor ruse din Transnistria

    “Reiterăm susţinerea pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei, Georgiei şi Republicii Moldova în cadrul frontierelor recunoscute la nivel internaţional. În conformitate cu angajamentele internaţionale, cerem Rusiei să retragă forţele staţionate în cele trei ţări fără acordul lor. Condamnăm puternic anexarea ilegală şi nelegitimă a regiunii Crimeea, pe care nu o recunoaştem şi nu o vom recunoaşte”, se arată în Declaraţia oficială a summitului NATO de la Bruxelles.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prim-ministrul Republicii Moldova solicită retragerea trupelor ruse din Transnistria

    Filip a afirmat că Guvernul de la Chişinău va pleda în continuare pentru stabilirea unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană, cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, însă a adăugat că solicită retragerea trupelor ruse şi muniţiilor dislocate în stânga Nistrului, în acest sens fiind esenţial sprijinul OSCE.

    ”Vrem să avem o relaţie echilibrată şi de prietenie cu Moscova, bazată pe dialog şi pe respect reciproc. Sper ca Rusia să aibă intenţia sinceră de a ajuta soluţionarea conflictului transnistrean şi să-şi retragă trupele şi armamentul de pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat Filip.

    ”O stare de incertitudine planează şi asupra Europei de Est: toate ţările din regiune se confruntă cu un set de probleme similare. Prima categorie ţine de probleme interne, cum ar fi reformele structurale, consolidarea instituţiilor democratice, lupta cu corupţia, reducerea sărăciei, modernizarea infrastructurii. A doua categorie de probleme este generată de faptul că prin Europa de Est trec principalele linii de divizare geopolitică între Est şi Vest. Ce-a treia categorie, strâns legată de precedenta, ţine de relaţiile fiecărei ţări cu Rusia”, a adăugat premierul Republicii Moldova.

     

  • OSCE: Conflictul transnistrean trebuie soluţionat doar prin respectarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova

    Consiliul Ministerial al OSCE s-a desfăşurat în perioada 7-8 decembrie, la Viena. La sfârşitul acestuia a fost adoptată o Declaraţie cu privire la negocierile de reglementare a conflictului transnistrean în formatul “5+2”.

    ”Statele participante ale OSCE subliniază importanţa reglementării paşnice şi durabile a conflictului transnistrean, cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internaţional, precum şi adoptarea unui statut special pentru regiunea transnistreană”, se arată într-un comunicat al Ministerul de Externe şi al Republicii Moldova.

    Recent, preşedintele moldovean Igor Dodon s-a pronunţat pentru reglementarea conflictului din Transnistria prin federalizare şi împotriva unei posibile uniri cu România.

    În vederea soluţionării conflictului transnistrean, au fost demarate discuţii de pace în format 5+2, care presupun participarea Republicii Moldova, Transnistriei, OSCE, Rusiei, Ucrainei şi observatorilor din partea SUA şi UE.

    Regiunea separatistă Transnistria şi-a declarat independenţa faţă de Republica Moldova în 1990, justificând decizia cu frica unei posibile reunificări a Republicii Moldova cu România.

     

  • Wall Street Journal: Republica Moldova ar putea fi următoarea ţintă a lui Putin

    Republica Moldova ar putea deveni următoarea ţintă a lui Putin. Evenimentele din Transnistria ar trebui să îi îngrijoreze pe liderii politici europeni, spun jurnaliştii americani care cred că preşedintele Rusiei nu a renunţat la planurile sale expansioniste. Jurnaliştii de la Wall Street Journal scriu că Republica Moldova ar putea deveni următoarea ţintă a lui Putin pe măsură ce evenimentele din Transnistria evoluează în favoarea susţinătorilor pro-ruşi.

    Ziarul american arată că în timp ce liderii europeni se concentrează asupra ambiţiilor expansioniste ale Rusiei în Ucraina, Kremlinul pare să îşi fi întors privirea spre Republica Moldova, acolo unde controlează Transnistria, prin militanţii pro-ruşi. Jurnaliştii americani atrag atenţia asupra faptului că susţinătorii Kremlinului aniversează zece ani de la controversatul referendum din 2006, în care 97% dintre cetăţeni au votat pentru alipirea Transnistriei de către Rusia.

    Pentru a marca momentul, Evgeniy Shevchuk, autoproclamatul preşedinte al regiunii, nerecunoscut nici măcar de oficialii ruşi, a elaborat un decret prin care cere recunoaşterea anexării Transnistriei. Shevchuk a cerut inclusiv realizarea până în luna noiembrie a unui plan cu privire la armonizarea legislaţiei celor două ţări.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz.ro
     

  • Wall Street Journal: Republica Moldova ar putea fi următoarea ţintă a lui Putin

    Republica Moldova ar putea deveni următoarea ţintă a lui Putin. Evenimentele din Transnistria ar trebui să îi îngrijoreze pe liderii politici europeni, spun jurnaliştii americani care cred că preşedintele Rusiei nu a renunţat la planurile sale expansioniste. Jurnaliştii de la Wall Street Journal scriu că Republica Moldova ar putea deveni următoarea ţintă a lui Putin pe măsură ce evenimentele din Transnistria evoluează în favoarea susţinătorilor pro-ruşi.

    Ziarul american arată că în timp ce liderii europeni se concentrează asupra ambiţiilor expansioniste ale Rusiei în Ucraina, Kremlinul pare să îşi fi întors privirea spre Republica Moldova, acolo unde controlează Transnistria, prin militanţii pro-ruşi. Jurnaliştii americani atrag atenţia asupra faptului că susţinătorii Kremlinului aniversează zece ani de la controversatul referendum din 2006, în care 97% dintre cetăţeni au votat pentru alipirea Transnistriei de către Rusia.

    Pentru a marca momentul, Evgeniy Shevchuk, autoproclamatul preşedinte al regiunii, nerecunoscut nici măcar de oficialii ruşi, a elaborat un decret prin care cere recunoaşterea anexării Transnistriei. Shevchuk a cerut inclusiv realizarea până în luna noiembrie a unui plan cu privire la armonizarea legislaţiei celor două ţări.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz.ro
     

  • Alegeri pentru Sovietul Suprem şi consiliile locale în Transnistria

    Potrivit postului Europa Liberă, lupta se duce între reprezentanţii mediului de afaceri şi echipa executivă condusă de către Evgheni Şevciuk.

    Potrivit unor experţi, comunitatea de afaceri din Transnistria, acuzată de administraţia de la Tiraspol de delapidarea unor sume enorme şi de faptul că ar fi responsabilă de criza economică din regiune, ar vrea să preia controlul asupra Sovietului Suprem, iar anul viitor, în alegerile prezidenţiale, ar intenţiona să prezinte un candidat împotriva lui Şevciuk.

    La rândul său, Şevciuk, care nu are o formaţiune politică, încearcă să mobilizeze resurse administrative, dar mai ales structurile de forţă.

    Cele 263 de secţii de votare s-au deschis duminică dimineaţa la ora 8.00. Potrivit Tiraspolului, pe listele electorale ar fi înscrise 431.307 cu drept de vot, însă autorităţile de la Chişinău afirmă că în Transnistria ar locui în total 380-400 de mii de persoane, inclusiv minori. Numărul ar fi exagerat pentru a ascunde amploarea exodului populaţiei din regiune.

    Comisia Electorală de la Chişinău a cerut organizaţiilor internaţionale să nu trimită observatori în alegeri şi să nu recunoască rezultatele scrutinului.

    În pofida acestui apel, Rusia, Abhazia şi Osetia de Nord au trimis observatori.

    Pentru cele 43 de locuri de deputat în Sovietul Suprem candidează 138 de persoane, iar pentru cele de consilieri locali 624 de persoane.

    Persoanele care nu au putut vota duminică au votat anticipat în perioada 24-28 noiembrie.

    Miliţia din regiunea transnistreană a fost plasată într-un regim de lucru alert, cu un program de 12 ore şi patrulări mai frecvente. Tiraspolul a motivat această măsură evocând eventuale presiuni asupra candidaţilor şi echipelor lor şi în vederea evitării unor “provocări”.

    Potrivit unor observatori din regiune, campania a avut loc într-o atmosferă tensionată, cu atacuri la persoană şi folosirea unor metode dure.

    Liderul transnistrean Evgheni Şevciuk a pledat săptămâna trecută pentru schimbarea legislaţiei în vederea unei responsabilizări a candidaţilor şi unei confruntări de idei – ci nu a capitalurilor, sumelor investite în campanie sau agresiunii fizice şi verbale. El a pledat pentru modificarea prevederilor legislative în vederea impunerii unor limite candidaţilor, inclusiv financiare.

    În campania acestui scrutin a avut loc o confruntare dură între structurile de forţă ale administraţiei conduse de Şevciuk şi mediul de afaceri, potrivit lui Ion Tabăra, un expert din cadrul Centrului de analiză Politicon de la Chişinău.

    Şevciuk ar dori să preia modelul lui Vladimir Putin care, odată ajuns la putere, a înlocuit oligarhia cu KGB-ul la conducerea Rusiei, este de părere Tabăra.

    Date cu privire la participarea la vot şi rezultate urmează să fie anunţate de Comisia electorală din regiune în zilele următoare.

    Niciun fel de sondaje nu au fost realizate şi nu vor fi prezentate nici exit-polluri.

  • Alegeri pentru Sovietul Suprem şi consiliile locale în Transnistria

    Potrivit postului Europa Liberă, lupta se duce între reprezentanţii mediului de afaceri şi echipa executivă condusă de către Evgheni Şevciuk.

    Potrivit unor experţi, comunitatea de afaceri din Transnistria, acuzată de administraţia de la Tiraspol de delapidarea unor sume enorme şi de faptul că ar fi responsabilă de criza economică din regiune, ar vrea să preia controlul asupra Sovietului Suprem, iar anul viitor, în alegerile prezidenţiale, ar intenţiona să prezinte un candidat împotriva lui Şevciuk.

    La rândul său, Şevciuk, care nu are o formaţiune politică, încearcă să mobilizeze resurse administrative, dar mai ales structurile de forţă.

    Cele 263 de secţii de votare s-au deschis duminică dimineaţa la ora 8.00. Potrivit Tiraspolului, pe listele electorale ar fi înscrise 431.307 cu drept de vot, însă autorităţile de la Chişinău afirmă că în Transnistria ar locui în total 380-400 de mii de persoane, inclusiv minori. Numărul ar fi exagerat pentru a ascunde amploarea exodului populaţiei din regiune.

    Comisia Electorală de la Chişinău a cerut organizaţiilor internaţionale să nu trimită observatori în alegeri şi să nu recunoască rezultatele scrutinului.

    În pofida acestui apel, Rusia, Abhazia şi Osetia de Nord au trimis observatori.

    Pentru cele 43 de locuri de deputat în Sovietul Suprem candidează 138 de persoane, iar pentru cele de consilieri locali 624 de persoane.

    Persoanele care nu au putut vota duminică au votat anticipat în perioada 24-28 noiembrie.

    Miliţia din regiunea transnistreană a fost plasată într-un regim de lucru alert, cu un program de 12 ore şi patrulări mai frecvente. Tiraspolul a motivat această măsură evocând eventuale presiuni asupra candidaţilor şi echipelor lor şi în vederea evitării unor “provocări”.

    Potrivit unor observatori din regiune, campania a avut loc într-o atmosferă tensionată, cu atacuri la persoană şi folosirea unor metode dure.

    Liderul transnistrean Evgheni Şevciuk a pledat săptămâna trecută pentru schimbarea legislaţiei în vederea unei responsabilizări a candidaţilor şi unei confruntări de idei – ci nu a capitalurilor, sumelor investite în campanie sau agresiunii fizice şi verbale. El a pledat pentru modificarea prevederilor legislative în vederea impunerii unor limite candidaţilor, inclusiv financiare.

    În campania acestui scrutin a avut loc o confruntare dură între structurile de forţă ale administraţiei conduse de Şevciuk şi mediul de afaceri, potrivit lui Ion Tabăra, un expert din cadrul Centrului de analiză Politicon de la Chişinău.

    Şevciuk ar dori să preia modelul lui Vladimir Putin care, odată ajuns la putere, a înlocuit oligarhia cu KGB-ul la conducerea Rusiei, este de părere Tabăra.

    Date cu privire la participarea la vot şi rezultate urmează să fie anunţate de Comisia electorală din regiune în zilele următoare.

    Niciun fel de sondaje nu au fost realizate şi nu vor fi prezentate nici exit-polluri.

  • Ordin de MOBILIZARE generală pe fondul temerilor privind izbucnirea unor confruntări: “Sunt chemaţi toţi transnistrenii cu vârste între 18 şi 27 de ani”

    “Sunt chemaţi la ordine toţi recruţii cu vârste cuprinse între 18 şi 27 de ani”, se arată în ordinul semnat miercuri.

    Ordin de MOBILIZARE generală: “Sunt chemaţi toţi bărbaţii cu vârste cuprinse între 18 şi 27 de ani”

  • Republica Moldova şi Ucraina agravează criza din Transnistria, afirmă Tiraspolul

    “Trebuie să spun că activităţile autorităţilor moldovene şi ucrainene, din păcate, continuă să agraveze criza din Transnistria”, a afirmat Nina Ştanski marţi.

    “Anul acesta, comerţul cu Republica Moldova a scăzut cu 24%”, a precizat ea. “Exporturile Transnistriei în această perioadă au scăzut cu 75 de milioane de dolari. Scăderea importurilor a fost de 170 de milioane de dolari. Companiile transnistrene implicate în activităţi economice externe se confruntă cu grave probleme logistice, fiind forţate să îşi reorienteze comerţul de la rutele tradiţionale la cele care nu sunt avantajoase din punct de vedere economic“, a mai spus ea.

    “Retorica partenerilor noştri moldoveni devine din ce în ce mai combativă, neprietenoasă şi ostilă. Ei continuă să deschidă dosare penale, al căror număr creşte săptămânal. Proceduri penale sunt lansate nu numai împotriva oficialilor, ci şi contra oamenilor de afaceri implicaţi în comerţul cu ţările vecine”, a subliniat Ştanski.

    La rândul său, Bogojevici a afirmat că urmăreşte evoluţia situaţiei şi a dat asigurări că înţelege preocupările Transnistriei

    El a adăugat că a fost rugat să le transmită părţilor implicate în procesul de negocieri pentru soluţionarea conflictului transnistrean un mesaj din partea preşedintelui în exerciţiu al OSCE, ministrul sârb de Externe Iviţa Dacici, potrivit căruia Serbia, în calitate de stat care deţine preşedinţia OSCE, susţine continuarea dialogului în încercarea de a găsi o soluţie politică, singura soluţie corectă pentru orice conflict.

  • Trupele de menţinerea păcii sunt “prizoniere în Transnistria”, afirmă postul militar rusesc Zvezda

    Kievul îşi coordonează acţiunile cu Chişinăul, iar trupele ruseşti de menţinerea păcii nu mai pot intra sau ieşi cu mijloace de transport terestre sau aeriene în sau din regiunea separatistă moldoveană, subliniază postul militar, citat de portalul rus de propagandă Sputnik.

    Transnistria, care nu este recunoscută de către Moscova şi nici de către comunitatea internaţională, şi-a declarat independenţa faţă de Republica Moldova în urma unui război care a început în 1990 şi s-a încheiat cu un armistiţiu pe 21 iulie 1992.

    Armistiţiul a instituit un contingent rusesc de menţinerea păcii 1.200 de militari, meţinut pe teritoriul moldovean până în prezent.

    Principalul obiectiv al contingentului rusesc este menţinerea păcii şi protejarea armamentului şi securităţii regiunii separatiste moldovene, în contextul în care în zona în care este menţinut nu au avut loc incidente armate de la armistiţiul din 1992.

    În total 1.500 de militari ruşi sunt staţionaţi pe teritoriul Republicii Moldova, dintre care aproximativ 1.000 fac parte din Grupul Operaţional al Forţelor ruseşti în această fostă republică sovietică. Activitatea restului “pacificatorilor” este reglementată prin Comisia Comună de Control, din care fac reprezentanţi ai Chişinăului, Tiraspolului şi Moscovei.

    Contingetul rusesc, “deşi mic, reprezintă un factor de descurajare puternic în garantarea securităţii republicii transnistrene, deoarece orice atac din exterior ar fi interpretat ca un atac asupra Rusiei”, subliniază postul armatei ruse.

    Ucraina a decis luna trecută să blocheze intrarea “pacificatorilor” ruşi în Transnistria, încălcând astfel armistiţiul din 1992 şi subminând totodată statutul Kievului, unul dintre garanţii procesului de pace cu privire la acest conflict îngheţat, comentează aceeaşi sursă.

    De asemenea, Ucraina a început să mobilizeze trupe şi armament greu la frontiera cu Transnistria, sub pretextul că regiunea separatistă moldoveană ar putea lansa o campanie militară împotriva Ucrainei, adaugă postul.

    “Situaţia aici este foarte proastă… Producţia economică scade, comerţul extern se reduce, situaţia securităţii este la fel de alarmantă, având vedere că partenerii noştri moldoveni efectuează exerciţii militare împreună cu NATO, iar presiunea ucraineană creşte zilnic”, este citat Vitali Ignatiev, adjunctul şefei diplomaţiei transnistrene.

    Noul guvernator al regiunii ucrainene Odesa, fostul preşedinte georgian Mihail Saakaşvili, a anunţat anterior planuri în vederea unei consolidări a frontierei cu regiunea separatistă moldoveană.