BusinessMagazin

Tag: Transelectrica

  • Transelectrica a dat în judecată ANRE pentru scăderea tarifului de transport

    Potrivit companiei, un ordin emis de preşedintele ANRE în 2014 va prejudicia societatea cu suma de 138,4 milioane de lei, iar prin intermediul plângerii se solicită modificarea Ordinului sau emiterea unuia nou, prin care să fie recalculată valoarea ratei reglementate a rentabilităţii (RRR) la nivelul de 9,87%.

    „Transelectrica SA a formulat o plângere împotriva Ordinului preşedintelui ANRE nr. 51/26.06.2014, înregistrată la ANRE sub nr. 47714/04.08.2014, şi o contestaţie la Curtea de Apel Bucureşti, care face obiectul dosarului nr. 4921/2/2014, prin care solicită fie modificarea Ordinului mai sus indicat, fie emiterea unui nou ordin, în care să se efectueze recalcularea valorii RRR la nivelul de 9,87% (recalculat cu un coeficient – β – de 1,0359, conform analizelor interne Transelectrica) sau, în măsura în care va fi respinsă această cerere, folosind acelaşi procent de 8,52% stabilit de ANRE pentru anul 2013 şi semestrul I 2014”, precizează societatea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Corul pe care nu-l aude nimeni

    Afirmaţia lui Binig porneşte de la două evenimente petrecute în sistemul energetic de la începutul acestui an. Primul este intrarea Transelectrica, monopol natural cu activitate reglementată, pe pierderi pentru prima dată de la înfiinţarea din 2000. Al doilea este ieşirea din funcţiune a unităţii 1 de la Cernavodă, pe 25 martie, urmată în aceeaşi zi de reducerea capacităţii la unitatea 2, o altă premieră. simple întâmplări sau primele semne că un sistem vital al României se clatină?

    Ce vedem acum este acumularea unor decizii de management“, mai spune Binig, excluzând astfel scuza coincidenţelor pentru a explica un şir de evenimente nefericite.

    Transelectrica este transportatorul naţional de energie electrică. Este o companie unică la nivelul întregului sistem energetic local, fiind garantul echilibrului permanent dintre cererea şi oferta de energie.

    Energia nu se stochează deocamdată, astfel că funcţionarea pieţei de electricitate este condiţionată de acest echilibru perfect între producători şi consumatori. Transelectrica s-a înfiinţat în 2000 având o activitate bazată pe tarife reglementate, o astfel de activitate presupunându-se a fi şi mai ferită de riscuri.

    Nu este cazul.

    Privind retrospectiv evoluţia profitului net al companiei, se remarcă variaţii uriaşe de la un an la altul, fără ca acestea să fie însoţite de variaţii majore în consumul de energie.

    De exemplu, dacă în 2012 compania înregistra un câştig de 34 de milioane de lei, anul următor Transelectrica sărea la 201 milioane de lei, pentru ca în 2015 să ajungă la 360 de milioane de lei, iar anul trecut la -47,9 milioane de lei. Acesta este primul rezultat negativ din istoria companiei, greu de înţeles pentru un monopol reglementat.

    ”Rezultatul negativ vine pe fondul unui an complex şi dificil la care a contribuit diminuarea veniturilor prin reducerile de tarif de la 1 iulie 2017. Un impact major l-a avut înregistrarea în situaţiile financiare ale anului 2017 a unor obligaţii suplimentare de plată, în valoare de 99 de milioane de lei, provenite dintr-o decizie de impunere ANAF emisă în 30 iunie 2017, ca urmare a închiderii unui control aferent perioadelor anterioare“, explică reprezetanţii Transelectrica.

    De ce a fost 2017 un an complex pentru piaţa energiei? Ianuarie 2017 a devenit cea mai scumpă lună din ultimii zece ani, în anumite intervale orare electricitatea fiind tranzacţionată la uluitoarea valoare de 450 de euro/MWh, faţă de o medie de 30-40 de euro/MWh. Deşi la un an distanţă evenimentele din acea lună nu au fost complet elucidate, insolvenţele au rămas.

    Potrivit datelor publicate pe bursa de energie OPCOM, media de preţ pentru anul trecut pe platforma de tranzacţionare spot (PZU – piaţa pentru ziua următoare), cea mai importantă din cadrul bursei de energie, a fost de circa 48 de euro/MWh, acesta fiind preţul pur al energiei schimbate între producători şi furnizori. Acesta este cel mai mare nivel de preţ din ultimii cinci ani, fără a depăşi însă recordul de preţ din 2008, de exemplu.

    În contextul în care în ultimii ani a fost vizibilă o creştere a ponderii tranzacţionării de energie pe termen scurt, iarna anului 2017 i-a penalizat dur pe riscofilii din piaţa energiei. Potrivit datelor de pe bursa de energie OPCOM din lunile de la începutul lui 2017, au fost zile în care decalajul dintre cerere şi ofertă s-a ridicat şi la 60%.

    Ce a însemnat pentru Transelectrica acest lucru? Ca garant al echilibrului sistemului energetic, Transelectrica a ieşit în piaţă, a cumpărat energia necesară de la unităţile care stau la comanda ei şi le-a dat-o celor cărora furnizorii nu le mai asigurau energia. În mod normal, echilibrarea sistemului trebuie să fie un joc cu sumă zero pentru Transelectrica. Problema a fost că unii dintre furnizorii pe care i-a echilibrat au intrat în faliment, pierderile rămânând în conturile Transelectrica, spune specialistul de la EY România.

    Dar acesta nu a fost singurul factor care a dus Transelectrica pe pierderi, ci şi unele obligaţii suplimentare de plată evidenţiate de ANAF, dar ignorate de fostul management.

    ”Deşi în ultimii ani aspectele prezentate mai sus erau cunoscute la nivelul managementului companiei, fiind inclusiv formalizate în cadrul ultimului control ANAF, nu a fost efectuată nicio analiză economico-financiară în conformitate cu standardele specifice, în vederea constituirii unui provizion încă din anii trecuţi“, mai spun reprezentanţii Transelectrica.

    Responsabilii ar fi greu de găsit în contextul în care, de la începutul anului 2011 şi până în prezent, Transelectrica a schimbat zece directori generali şi nenumărate consilii de administraţie, un loc în conducerea opertorului sistemului energetic local fiind extrem de apetisant prin prisma bugetelor de investiţii pe care compania le are. Doar pentru comparaţie, OMV Petrom, unicul producător de petrol şi gaze din România, a avut în ultimii 12 ani de zile un singur director general executiv, pe Mariana Gheorghe.

    În prezent, compania este condusă prin intermediul unui consiliu de supraveghere intermediar, mandatele membrilor urmând să expire în mai, anul acesta. În contextul în care mandatele au o durată de câteva luni, membrii schimbându-se fără nicio legătură cu guvernanţa corporativă, asumarea unui plan de dezvoltare este aproape imposibilă.

    Acum, de exemplu, în consiliul de supraveghere al acestei companii strategice se află procurori, consilieri judeţeni sau foşti bancheri, niciunul cu vreo legătură cu sistemul pe care-l gestionează.

    Ţinând cont de această fluctuaţie masivă de personal în cele mai înalte structuri de conducere ale companiei, toate făcute pentru a putea acomoda schimbările din scena politică, proiecţiile financiare făcute de Transelectrica ridică şi ele multe semne de întrebare.

    Potrivit planului de dezvoltare al companiei pentru perioada 2013-2017, compania trebuia să aibă un profit net cuprins între 29 şi 68 de milioane de lei. În realitate, profitul companiei a variat în intervalul 201 milioane de lei până la pierderea de aproape 48 de milioane de lei de anul trecut. Dacă proiecţiile privind evoluţia unui business reglementat nu au nicio legătură cu realizările, când în mai puţin de zece ani se schimbă zece şefi, iar mandatele în consiliile de supraveghere dureză câteva luni, coincidenţele nu mai au cum să fie sursa răului în evoluţia companiilor energetice locale.

    Cazul Transelectrica nu este însă singular; funcţionarea Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a ridicat mari semne de întrebare de la începutul anului.

    Nuclearelectrica este cel mai complex producător de energie local, unicul administrator de reactoare nucleare din România şi asigură aproape 20% din producţia naţională de energie.

    Cu toate acestea, de la începutul anului, reprezentanţii centralei nucleare de la Cernavodă au emis opt comunicate de presă prin care anunţau oprirea sau pornirea neplanificată a unei unităţi, o situaţie absolut unică fiind înregistrată pe 25 martie, când ambele reactoare aproape au ieşit din funcţiune. Din cele opt comunicate, şase au fost date în perioada 25-30 martie, mai puţin de o săptămână.

    Din rapoartele financiare ale companiei se remarcă un lucru. În ultimii cinci ani gradul de realizare a investiţiilor la centrala nucleară de la Cernavodă a scăzut de la 97% la 44%. Cea mai mare parte a banilor de investiţii ai Nuclearelectrica sunt direcţionaţi spre centrala de la Cernavodă, cea care funcţionează prin intermediul a două reactoare cu câte o capacitate de 700 MW fiecare.

    Tot datele din rapoartele anuale ale companiei arată că dacă la nivelul anului 2013 bugetul de investiţii pentru centrala de la Cernavodă era realizat în proporţie de 96,72%, anul trecut procentul a fost de numai 44,4%.

    Mai mult, ca urmare a accidentului de la Fukushima (Japonia), din martie 2011, Nuclearelectrica a demarat un proiect prin care se urmăreşte îmbunătăţirea reacţiei centralei de la Cernavodă la factori din afara bazei de proiectare a unităţii. Anul trecut, din banii alocaţi pentru acest scop s-au cheltuit numai 3,2%.

    ”Aş zice că una dintre principalele probleme (privind gradul redus de îndeplinire a programului de investiţii – n.red.) este legea achiziţiilor. De la primul demers până la încheierea unei licitaţii trec în medie 204 zile, energia nucleară neavând un regim special de achiziţii, aşa cum este în alte state. Acesta este unul dintre motivele pentru care, uneori, din motive obiective ce ţin de derularea unei investiţii sau necesităţi de achiziţie, am început să facem achiziţii de urgenţă, practic în cadrul unui contract mai mare să ieşim pe piaţă pentru anumite lucrări care trebuie îndeplinite mai devreme“, spune Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica.

    Ghiţă a fost numit în funcţia de director general al Nuclearelectrica în vara anului trecut. Înainte de a veni la conducerea Nuclearelectrica, Cosmin Ghiţă a lucrat în domeniul dispozitivelor medicale, dar şi în cadrul unor companii petroliere, precum Chevron.

    ”Defecţiunile au fost pe partea clasică a centralei, dar vulnerabilităţile unităţilor sunt mereu adresate. La final, după această serie de întreruperi cred că trebuie să existe o aliniere la nivelul practicii de achiziţii publice între ce se întâmplă la noi şi cum sunt procedurile la nivel european.“

    La fel ca în cazul altor companii, partea executivă de la Nuclearelectrica este avizată de un consiliu de administraţie. Dacă la Transelectrica în consiliul de administraţie sunt consilieri locali sau bancheri, la Nuclearelectrica exemplele sunt mult mai exotice.

    Cristian Dima, de exemplu, este unul dintre administratorii companiei. Dima, înainte de a ajunge să gestioneze cel mai complex activ energetic din România, a fost administrator la Spitalul de Obstetrică Ginecologie ”Buna Vestire„ din Galaţi. Apoi a devenit consilier local la primăria din Galaţi. Acum veghează asupra deciziilor de management pentru o companie care asigură 20% din producţia de energie a României.

    Alexandru Mirel Marcu are şi el un post asigurat în consiliul de administraţie al Nuclearelectrica, cel puţin până în aprilie 2018, deşi înainte de a veni să supervizeze activitatea managementului executiv al companiei fusese director de producţie la compania Seven Hills SRL. Firma a avut în 2016 o cifră de afaceri de 4.194 lei (mai puţin de o mie de euro), dar a lucrat la o marjă a profitului demnă de invidiat, de 67%. Dragoş Ionuţ Bănescu este şi el în consiliul de administraţie al companiei, după ce a colecţionat diverse funcţii în Ministerul Finanţelor, Ministerul Mediului sau Ministerul Muncii.

    În 1977, sistemul energetic local a trecut prin cel mai delicat moment al său. Pe 10 mai, timp de 4-5 ore sistemul a picat complet pentru că nimeni nu se uitase la avertizările specialiştilor. 

    ”Pagubele înregistrate au fost de patru ori mai mari faţă de cele produse de cutremurul din martie 1977. Totul a fost afectat. Au murit animale în ferme, oameni. Repornirea sistemului s-a făcut din termocentrala Doiceşti, despre care lumea a ajuns să spună acum că este cea mai proastă unitate“, spunea la rândul său, în urmă cu câţiva ani, un specialist în domeniul energetic, un om cu o experienţă de aproape jumătate de secol.

    Potrivit datelor de la Banca Mondială, cutremurul din 1977, care a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, a provocat pagube de
    2 miliarde de dolari.

    Pe 31 martie 2018, trei membri noi au fost aduşi în consiliul de supraveghere al Transelectrica, firma care pentru prima data în istoria ei a înregistrat pierderi. Niciunul nu are experienţă în domeniul energetic.

    Corul specialiştilor, care denunţă aceste decizii devine tot mai gălăgios.

    Îl aude cineva?

  • Cum ar investi la Bucureşti profesorul lui Warren Buffettt: ce ar face cu acţiunile MedLife sau Romgaz

    Graham descrie o metodă de investiţii în cartea „Investitorul inteligent“ din 1949, caracterizată de Warren Buffett drept „cea mai bună carte de investiţii scrisă vreodată“ cu ajutorul unei formule şi explică faptul că dacă valoarea rezultată în urma acesteia este mai mare decât preţul acţiunii, se justifică cumpărarea acţiunii.

    Mentorul lui Buffett ar cumpăra astfel acţiunile Nu­cle­arelectrica, Fondul Proprietatea, Petrom, BRD, Transgaz, Romgaz, Banca Transilvania, Conpet şi ar vin­de BVB, Transelectrica, MedLife, potrivit preţurilor de închidere din 27 februarie şi rezultatelor financiare pe 2017.

    Citeţte continuarea pe www.zf.ro

  • Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie la sesizarea Transelectrica

    „Transelectrica SA a sesizat un posibil comportament anticoncurenţial al companiilor ELM Electromontaj Cluj SA, Energobit SA, Societatea pentru Servicii de Mentenanţă a Reţelei Electrice de Transport Smart SA şi Energotech SA, în cadrul a două licitaţii având ca obiect retehnologizare a staţiei 400/110/20kV Domneşti şi modernizarea staţiei electrice 220/110kV Râureni”, se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenţei.

    „Practic, în cadrul celor două licitaţii organizate de Transelectrica, ofertantul ce se clasase pe primul loc în urma derulării etapei de licitaţie electronică a fost descalificat pentru că nu a răspuns sau a răspuns incomplet la solicitarea autorităţii contractante, iar contractul a fost atribuit ofertantului clasat pe locul al doilea, la un preţ mai mare”, se menţionează în comunicat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Transelectrica va finaliza investiţii de aproape 100 de milioane de lei până la sfârşitul anului

    Investiţiile constau în retehnologizări şi modernizări ale staţiilor de transformare: 220/110/20 kV Câmpia Turzii, 400/220/110/20 kV Bradu – staţia 400 kV (parţial), 400/110/10 kV Cluj Est, 220/110 kV Pestiş şi 220/110kV Vetiş.

    La 26 octombrie a fost finalizată retehnologizarea staţiei 220/110/20 kV Câmpia Turzii, cu o investiţie de 42 de milioane de lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Transelectrica va finaliza investiţii de aproape 100 de milioane de lei până la sfârşitul anului

    Investiţiile constau în retehnologizări şi modernizări ale staţiilor de transformare: 220/110/20 kV Câmpia Turzii, 400/220/110/20 kV Bradu – staţia 400 kV (parţial), 400/110/10 kV Cluj Est, 220/110 kV Pestiş şi 220/110kV Vetiş.

    La 26 octombrie a fost finalizată retehnologizarea staţiei 220/110/20 kV Câmpia Turzii, cu o investiţie de 42 de milioane de lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profitul Transelectrica a scăzut cu 31% în primele şase luni din 2017, la 98 de milioane de lei

    Rezultate în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent sunt cauzate, în principal, de tarife de transport diminuate faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cu 10%, se arată în comunicatul transmis miercuri către Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

    Profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare (EBITDA) a scăzut cu 28% în primele şase luni din 2017, la 129 de milioane de lei, de la 179 de milioane de lei în acelaşi semestru de anul trecut. Evoluţia negativă a EBITDA a fost influenţată în pricipal de scăderea tarifului de transport cu 10%, parţial compensată de înregistrarea în cheltuielile companiei a deprecierii creanţelor aferente pieţei de echilibrare, se mai arată în datele transmise către Bursă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Război al companiilor din energie: Hidroelectrica ameninţă că va da în judecată Transelectrica şi CEZ

    Încercarea de a transfera o parte din răspundere, pentru recentul incident din reţeaua de alimentare cu energie electrică din judeţele Vâlcea şi Argeş, în sarcina Hidroelectrica este tendenţioasă şi prejudiciabilă, urmând să acţionăm în judecată pe cei doi operatori de transport şi distribuţie pentru prejudiciile materiale şi morale suferite, informează un comunicat al Hidroelectrica remis Business Magazin.

    În data de 01.06.2016, în jurul orei 16:00 a avut loc un eveniment în reţeaua de alimentare cu energie electrică din zona judeţelor Vâlcea şi Argeş care a condus la rămânerea fără alimentare cu energie electrică a consumatorilor din zonele de nord ale celor două judeţe, precum şi a marilor consumatori industriali din municipiile Rm. Vâlcea, Curtea de Argeş şi Câmpulung Muscel. Valoarea totală a consumului nealimentat a fost de aprox. 170 MW. Totodată, a fost întreruptă o producţie de cca. 630 MW aferentă centralelor hidroelectrice de pe râurile Olt, Argeş şi Dâmboviţa, precum şi CET Govora, informeaz[ Transelectrica. Comunicatul Transelectrica arata ca evenimentul s-a produs în condiţiile retragerii din exploatare pentru lucrări accidentale a unei linii de înaltă tensiune din reţeaua de transport a energiei electrice, precum si a apariţiei unor fluxuri de putere mari atât în reţeaua de transport cât şi în reţeaua de distribuţie a energiei electrice, generate de o producţie de energie crescută în centralele hidroelectrice de pe amenajările râurilor Olt Mijlociu, Argeş şi Dâmboviţa ca urmare a unui nivel crescut de hidraulicitate.

     În aceste condiţii au declanşat o linie de 220 kV din reţeaua de transport a energiei electrice şi unele linii de 110 kV din reţeaua de distribuţie. Interventia echipelor operative şi a personalului de comandă operativă din cadrul centrelor de dispecer CEZ DISTRIBUŢIE şi TRANSELECTRICA a fost promptă, pentru a restabili alimentarea staţiilor de transformare a energiei electrice din zonele afectate, mai arata comunicatul Transelectrica.

    In replica, Hidroelectrica arata ca exploatarea grupurilor hidroenergetice de pe Olt, Arges si Dambovita la putere nominala nu este de natura sa produca dezechilibre in reteaua de transport si distributie. Acest regim de exploatare fiind unul normal atat din punct de vedere tehnico-energetic cat si comercial. Cei doi operatori au obligatia de a asigura capacitate de transport si distributie pe un astfel de regim de exploatare pentru orice interval orar din cele 8760 de ore ale unui an calendaristic si sa asigure si o rezerva de transport suplimentara peste regimul de expoatare la nominal al tuturor producatorilor si consumatorilor racordati la reteaua de transport a SEN. “Informarea comuna Transelectrica- CEZ este construita pe un neadevar. In data de 01.06.2016 Hidroelectrica functiona cu amenajarea Olt Mijlociu la o putere de doar 380 MW, mult sub puterea nominala de transport de 450 MW alocata Hidroelectrica. Acest regim de exploatare pentru 1 iunie 2016 a fost notificat Transelectrica cu o zi inainte, respectiv pe 31 mai 2016. Deci fluxurile de putere generate de Hidroelectrica au fost cu 70 MW sub puterea nominala de transport, nefiind de natura sa creeze dezechilibre in retea. O atare dezinformare este de natura sa transfere atentia opiniei publice de la cei in drept responsabili catre Hidroelectrica, care nu numai ca nu are nicio culpa, dar a si reactionat in timp real de la declansarea avariei in reteua de transport si distributie prin pornirea grupurilor de la centralele proprii, neafectate de incident in scopul compensarii dezechilibrelor de retea. Astfel, progresiv intr-un interval de circa 6 minute am pornit grupurile hidroenergetice Lotru-Ciunget (510 MW), Raul Mare Retezat (220 MW), Galceag (70 MW), Sugag (70 MW), restabilind deficitul de putere de 380 MW deconectati de pe reteua CEZ si 100 MW de pe reteau Transelectrica, evitand astfel o pana generalizata de curent, similara cu cea inregistrata in 1977 si care putea sa genereze pagube de miliarde de euro Romaniei. Este inadmisibil ca intr-o perioada in care sunt atentionari si notificari de coduri galbene, portocalii si rosii de depasire a debitelor multianuale si de inundatii pe mai multe bazine hidrografice din tara, Transelectrica sa-si indisponibilize o linie de 220 KV de la Arefu-Arges in vederea toaletarii copacilor. O astfel de operatiune se poate efectua in orice alt interval de timp, cand nu exista atentionari hidrologice”, incheie Hidroelectrica.

    CEZ Distributie [i Transelectrica au reactionat la comunicatul Hidroelectica, aratand apariţia unor fluxuri de putere mari în reteaua de transport şi în reţeaua de distributie a energiei electrice, generate de productia crescută de energie din centralele hidroelectrice de pe amenajările râurilor Olt Mijlociu, Argeş şi Dâmboviţa ca urmare a nivelului crescut de hidraulicitate, nu reprezintă cauza generatoare a evenimentul, ci doar una din condiţiile care descriu situaţia reală existentă în momentul apariţiei evenimentului.

    Interpretarea conform căreia această condiţie reprezintă o atribuire a răspunderii pentru producerea evenimentului către producătorul de energie electrică HIDROELECTRICA SA aparţine exclusiv unei părţi a presei, în realitate această situaţie nereprezentând un regim de funcţionare în afara limitelor normale.

    Reiterăm menţiunea că în perioada imediat următoare cei doi operatori de reţea vor efectua o analiză comună a evenimentului care face obiectul informării iniţiale, pentru identificarea cauzelor tehnice care au condus la declanşările succesive din reţelele de transport şi de distribuţie, orice interpretare anterioară rezultatelor acestei analize putând conduce la informarea eronată a opiniei publice.  

     

     

     

     

     

     

  • Profitul net al Transelectrica a scăzut cu 7% în primul semestru, la 210 milioane lei

    În prima jumătate a anului trecut, profitul net al companiei s-a plasat la 226 milioane lei.

    Veniturile Transelectrica din exploatare au crescut cu 8% în perioada ianuarie-iunie, la aproape 1,43 miliarde lei.

    “Veniturile realizate în primul semestru al anului 2015 au crescut cu 8,1% comparativ cu perioada similară a anului anterior (1.426 mil. lei în S1 2015, de la 1.319 mil. lei în S1 2014), fiind înregistrate creşteri pe ambele segmente operaţionale (activităţi cu profit permis şi activităţi zero-profit)”, se arată în raportul companiei.

    Cheltuielile de exploatare au avansat într-un ritm uşor mai ridicat, de 10%, la 1,17 miliarde lei, însă cele financiare s-au apreciat cu 16,5%, la 31,8 milioane lei, în timp ce veniturile financiare s-au diminuat cu 36%, la 30,09 milioane lei. Astfel, profitul înainte de impozitare a fost mai mic decât cel din primele şase luni ale anului trecut, deşi profitul din exploatare se situa la un nivel uşor superior.

    Totodată, cantitatea de energie electrică tarifată pentru serviciile prestate pe piaţa de energie electrică a crescut cu 3,2% faţă de cantitatea tarifată în perioada similară a anului precedent, la 26,27 MWh, de la 25,45 MWh.

    La finele lunii iunie, compania înregistra creanţe de încasat din supracompensarea pentru perioada 2011-2013 în sumă de 117,2 milioane lei, de la RAAN – 63,5 milioane lei, de la CET Govora – 53,7 milioane lei şi de la SC Termo Calor – 1.495 lei.

    Datoriile pe termen lung au înregistrat o scădere de aproximativ 9% în primul semestru 2015, de la 1,4 miliarde lei la circa 1,32 miliarde lei, în principal determinate de rambursarea porţiunilor din principal de la 792 milioane lei la 710 milioane lei la 30 iunie.

    Pentru anul trecut a fost aprobat un dividend brut pe acţiune în valoare de 2,8033 lei, a cărui plată a început la 29 iunie. Dividendul a fost calculat cu respectarea prevederilor legislaţiei incidente repartizării profitului la societăţile cu capital majoritar de stat, pe baza unei rate de distribuire de 75%.

    Producţia netă de energie a României a înregistrat în prima jumătate a acestui an o creştere de aproximativ 4%, la 27,4 TWh, susţinută de avansul consumului intern şi al schimburilor fizice transfrontaliere de export.

    Puterea totală instalată în centralele electrice în primul semestru era de 24.582 MW, valoare brută.

    Transelectrica are aproximativ 2.200 de angajaţi şi este controlată de Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului, care deţine apropae 58,7% din acţiunile companiei.

    Titlurile Transelectrica au închis şedinţa de tranzacţionare de joi la preţul de 27,3 lei/acţiune, în stagnare. La această cotaţie, capitalizarea companiei se ridică la 2 miliarde lei (450 milioane euro).

  • Transelectrica se aşteaptă la o scădere cu două treimi a profitului în acest an, la 138,7 milioane de lei

    Pentru anul viitor, transportatorul de energie prognozează un profit net de 67 milioane de lei, rezultatul urmând să crească uşor în 2017, la 71,92 milioane de lei.

    Profitul brut este preconizat să scadă în acest an cu 61,7%, de la 446 milioane de lei în 2014 la 170,74 milioane de lei (39,4 milioane euro).

    Statul deţine, prin Ministerul Economiei, 58,68% din acţiunile Transelectrica.

    Compania estimează că va obţine în acest an venituri totale de 2,67 miliarde de lei (616,6 milioane euro), în scădere cu 7% de la un venit preliminat de 2,87 miliarde de lei pentru anul 2014, în timp ce cheltuielile sunt prognozate să urce cu 3% de la 2,43 miliarde de lei la 2,5 miliarde de lei (564 milioane euro).

    Pe partea de venituri, compania se aşteaptă la o diminuare cu 6,7% a sumelor obţinute din activităţile de exploatare, la 2,63 miliarde de lei (593 milioane euro), în contextul în care veniturile din serviciile prestate pe piaţa de energie electrică (inclusiv transport) sunt estimate să scadă cu 6,6%, la 2,58 miliarde de lei (582 milioane euro), de la 2,76 miliarde de lei anul trecut.

    Veniturile din transportul de energie electrică ar urma să scadă uşor, la 1,28 miliarde de lei (288 milioane euro), de la 1,3 miliarde de lei în 2014.

    Veniturile financiare sunt prognozate la 43,3 milioane de lei (9,76 milioane euro), în scădere cu 24,2% de la 57,15 milioane de lei raportat la finele anului trecut.

    Pe segmentul de cheltuieli, costurile de exploatare sunt estimate în urcare cu 3,2%, de la 2,36 miliarde de lei în 2014 la 2,44 miliarde de lei (550 milioane euro) în acest an, în principal din cauza avansului cu 4,4% al cheltuielilor cu bunuri şi servicii, estimate la 1,85 miliarde de lei, faţă de 1,77 miliarde de lei anul trecut.

    Cheltuielile financiare ar urma să scadă cu 3,8%, de la 65,6 milioane de lei la 63,1 milioane de lei (14,2 milioane euro).

    Transelectrica şi-a propus să aloce 282,6 milioane de lei (63,75 milioane euro) pentru investiţii, în creştere cu aproape 90% raportat la 2014, când investiţiile au însumat 149,4 milioane de lei. Iniţial, compania estimase investiţii de 545 milioane de lei pentru anul trecut.

    Cea mai mare parte a investiţiilor din acest an (150,3 milioane de lei) are ca destinaţie continuarea unor proiecte începute în anii anteriori, în timp ce investiţiile noi vor totaliza 79,6 milioane de lei, în creştere puternică de la 5,8 milioane de lei anul trecut.

    Principalele proiecte noi vizează lucrări de retehnologizare a staţiilor electrice existente, precum şi creşterea capacităţii de interconexiune cu ţările vecine, inclusiv cele din afara UE (Moldova, Serbia, Turcia).

    Nivelul investiţiilor totale este estimat să urce la 375,86 milioane de lei în 2016 şi la 408,85 milioane de lei în 2017, pentru proiectele noi urmând să fie alocate 219,7 milioane de lei, respectiv 306,4 milioane de lei.

    Acţionarii Transelectrica au mai aprobat, la propunea ministerului Economiei, şi fixarea limitelor generale ale indemnizaţiei fixe acordate membrilor Directoratului şi Consiliului de Supraveghere, precum şi plafoanele pentru componenta variabilă a remuneraţiilor.

    Astfel, membrii Directoratului Transelectrica vor încasa un salariu fix care nu poate depăşi de 6 ori media pe ultimele 12 luni a câştigului salarial mediu brut din industria de profil.

    În ceea ce priveşte componenta anuală variabilă a remuneraţiei, aceasta nu va putea depăşi 12 indemnizaţii fixe şi va fi încasată numai în situaţia realizării cu succes a mai multor indicatori de performanţă.

    Conducerea Transelectrica beneficiază şi de bonusuri de performanţă, sub forma de pachete de opţiuni pe acţiuni virtuale Transelectrica (OAVT). Acţiunile virtuale nu conferă deţinătorilor calitatea de acţionar şi nu pot fi convertite în titluri Transelectrica.

    Componenta variabilă a remuneraţiei prin acordarea de OAVT se determină pe baza numărului de acţiuni virtuale, înmulţit cu suma dintre valoarea medie a OAVT din luna anterioară valorificării şi valoarea dividendelor/acţiuni plătite în perioada scursă între acordarea acţiunilor virtuale şi valorificarea acestora, din care se scade valoarea de acordare OAVT, pentru fiecare tranşă de acţiuni virtuale acordate.

    Acţionarii nu au aprobat, însă, stabilirea datei numirii în calitate de membri ai Directoratului sau ai Consiliului de Supraveghere ca fiind data de la care remuneraţia acordată membrilor celor două structuri se încadrează în limitele fixate.