Tag: Transelectrica

  • Percheziţii în Bucureşti şi Ilfov: Fostul şef al uneia dintre cele mai mari companii din România cercetat pentru înşelăciune şi uz de fals

    Trei percheziţii au loc marţi în Bucureşti şi Ilfov, la domiciliile fostului şef al Transelectrica, Marius Dănuţ Caraşol, cercetările fiind pentru folosirea de documente false care atestau studii necesare angajării în companie, potrivit unor surse apropiate anchetei. 

    Surse apropiate anchetei au declarat pentru MEDIAFAX că percheziţiile procurorilor au loc în municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, la domiciliul declarat şi la alte imobile deţinute de fostul director al Transelectrica, Marius Dănuţ Caraşol.

    Sursele citate susţin că cercetările se fac pentru infracţiunile de înşelăciune şi uz de fals, constând în modul fraudulos de angajare în cadrul unei companii naţionale de interes strategic, prin utilizarea unor documente falsificate ce atestau nereal, studii superioare necesare ocupării funcţiei în cauză.

    Prejudiciul stabilit este de peste 460.000 de lei, sumă cu care compania angajatoare s-a constituit parte civilă în procesul penal.

    În a doua jumătate a lunii septembrie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) s-a autosesizat în cazul fostului director de la Transelectrica, acuzat că şi-a falsificat diploma de inginer, au declarat atunci, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

    Marius Dănuţ Caraşol a fost revocat de către Consiliul de Supraveghere al Transelectrica din funcţia de preşedinte al Directoratului companiei şi din funcţia de membru al Directoratului.

    În locul său a venit Claudia Gina Anastase. noul preşedinte al Directoratului Transelectrica şi CEO al companiei, după revocarea lui Marius Dănuţ Caraşol din funcţii, a informat, la acel moment, compania.

    Schimbările au fost făcute după ce Universitatea Politehnică Bucureşti a anunţat, într-un răspuns transmis MEDIAFAX, că Marius Dănuţ Caraşol nu a finalizat studiile Facultăţii de Electrotehnică din cadrul instituţiei în condiţiile în care Caraşol preciza în CV-ul oficial faptul că a urmat cursurile acestei instituţii de învăţământ superior în perioada 1999-2005, obţinând la finalizarea studiilor diploma de Inginer Diplomat.

    Prin intermediul aceluiaşi răspuns, Universitatea Politehnică din Bucureşti a confirmat faptul că preşedintele Directoratului Transelectrica, Marius Dănuţ Caraşol, a fost student în cadrul UPB, dar nu a finalizat studiile. „La solicitarea mass-media, comunicăm faptul că diploma cu seria D, nr. 0286614, din 2005, nu a fost eliberată de Universitatea Politehnică din Bucureşti (UPB), Facultatea de Electronică. Persoana menţionată de dumneavoastră în solicitarea transmisă a fost student al UPB, dar nu a finalizat studiile”, se precizează în răspunsul UPB, pentru MEDIAFAX.

    Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

  • PNL îşi va numi propria conducere la Transelectrica din decembrie

    Solicitarea de completare a ordinii de zi pentru adunarea acţionarilor din 26 noiembrie, transmisă Bursei de Valori Bucureşti, prevede introducerea unui punct referitor la “numirea unor membri provizorii ai Consiliului de Supraveghere al CNTEE Transelectrica S.A. începând cu data de 30 noiembrie 2019 şi stabilirea duratei mandatului”. Asta în condiţiile în care exista deja pe lista acţionarilor un punct cu privire la numirea membrilor CS al Transelectrica. SGG a preluat de la Ministerul Economiei compania naţională pentru a separa activitatea de transport de cea de producţie după comasarea Energiei cu Economia.

    “Pentru aplicarea legii 109 pe 2011 privind guvernanţa corporativă s-au făcut dosarele, s-au trimis la cel care le vizează, este în curs operaţiunea. Dar, din câte ştiu, s-a hotărât să nu se mai prelungească mandatul actualului Consiliu de Supraveghere, iar Secretariatul General al Guvernului a numit alţi oameni acolo, pentru că actualul Consiliu de Supraveghere îşi încheie mandatul la 30 noiembrie”, spune sursa.

    În 25 septembrie, compania a anunţat demararea procesului de recrutare pentru posturile de membri permanenţi în CS al transportatorului national de electricitate, fiind preconizată atunci ieşirea din provizorat după mai mulţi ani în care investiţiile au trenat ca urmare a succedării mai multor echipe manageriale şi administrative.

    Totuşi, încă din octombrie, în contextul atunci probabilei investiri a Guvernului liberal şi trecerii în opoziţie a PSD, era preconizată în piaţă o nouă perioadă de provizorat la Transelectrica. În prezent, provizoratul în boardul Transelectrica este asigurat de Mircea Coşea, cu funcţia de preşedinte al CS, alături de Florin Radu Ciocănelea (fost consilier pe probleme de energie al Vioricăi Dăncilă), Petru Tărniceru (şef serviciu Administraţia Naţională Apele Române), Ionică Bădilă (fost director economic adjunct Hidroserv), precum şi Adrian Mitroi (fost consilier al ministrului Economiei Nicolae Bădălău), Virginia Mihaela Toader (secretar de stat Ministerul Fondurilor Europene) şi Mihaela Constantinovici (consilier personal al fostului ministru al Justiţiei, Ana Birchall).

    Acţionarul majoritar al companiei, SGG, motivează decizia de ducere a companiei înapoi în provizorat spunând că societatea “nu a primit propuneri privind candidaţii pentru posturile de membru al Consiliului de Supraveghere”. Din această cauză, la care se adaugă expirarea termenului pentru transmiterea de către acţionari a unor astfel de propuneri, se spune că nu sunt întrunite condiţiile pentru adoptarea unei hotărâri ce vizează alegerea membrilor permanenţi ai CS.

    Termenul de transmitere a propunerilor respective a expirat la 8 noiembrie.

    Compania are asumat un volum de investiţii pentru reţelele electrice de transport de 1,2 miliarde de lei în actuala perioadă de reglementare, 2019 – 2023, din care 0,89 miliarde de lei în proiecte interne (obiective noi, retehnologizări, etc), şi 0,34 miliarde de lei în proiecte de interconexiune la nivel european. Dacă companiile ce şi-au asumat investiţii nu le realizează, acestea riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri.

    În primele şase luni ale anului, Transelectrica, a obţinut un profit net de 30 de milioane de lei, în scădere cu 69% faţă de perioada similară a anului trecut.

     

     

  • Acţionarii Transelectrica au aprobat noii membri provizorii din Consiliul de Supraveghere al companiei

    Astfel. Consiliul de Supraveghere va fi format din Mihaela Virginia Toader, Mihaela Constantinovici , Mircea Gheorghe Dumitru Coşea şi Florin-Radu Ciocănelea, cărora li se adaugă Petru Tărniceru şi Ionică Bădilă.

    Numirea vine după scandalul apărut în această săptămână pe tema studiilor fostului şef al Transelectrica, Marius Dănuţ Caraşol, revocat ulterior din funcţii.

    Consiliul de Supraveghere al operatorului naţional al reţelei de transport al energiei electrice s-a reunit joi dimineaţă după ce Edupedu.ro a dezvăluit că Marius Caraşol şi-a falsificat CV-ul, spunând că a absolvit Facultatea de Electro­tehnică din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti, instituţie care a transmis faptul că directorul companiei „a fost student al UPB, dar nu a finalizat studiile“.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acţionarii Transelectrica au aprobat noii membri provizorii din Consiliul de Supraveghere al companiei

    Astfel. Consiliul de Supraveghere va fi format din Mihaela Virginia Toader, Mihaela Constantinovici , Mircea Gheorghe Dumitru Coşea şi Florin-Radu Ciocănelea, cărora li se adaugă Petru Tărniceru şi Ionică Bădilă.

    Numirea vine după scandalul apărut în această săptămână pe tema studiilor fostului şef al Transelectrica, Marius Dănuţ Caraşol, revocat ulterior din funcţii.

    Consiliul de Supraveghere al operatorului naţional al reţelei de transport al energiei electrice s-a reunit joi dimineaţă după ce Edupedu.ro a dezvăluit că Marius Caraşol şi-a falsificat CV-ul, spunând că a absolvit Facultatea de Electro­tehnică din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti, instituţie care a transmis faptul că directorul companiei „a fost student al UPB, dar nu a finalizat studiile“.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Transelectrica numeşte cinci membri provizorii ai directoratului şi prelungeşte mandatul preşedintelui consiliului de supraveghere

    “Mandatul se acordă pentru o durata de 4 luni începând cu data de 21.06.2019 cu posibilitatea prelungirii, pentru motive temeinice, pentru încă două luni, dar durata mandatului nu va depăşi data finalizării procedurii de selecţie a membrilor Directoratului Companiei Naţionale de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” SA în condiţiile O.U.G. nr. 109/2011, dacă procedura se va finaliza în interiorul acestui interval”, se arată în raport.
     
    De asemenea, în cadrul aceleiaşi şedinţe, membrii consiliului de supraveghere i-au prelungit lui Mircea Gheorghe Dumitru Coşea, 77 de ani, profesor la Academia de Studii Economice din Bucureşti, mandatul de preşedinte al consiliului de supraveghere.
     
  • Transelectrica a realizat anul trecut un profit net de trei ori mai mare decât cel din 2017

    Compania a realizat un profit de exploatare în creştere cu 54% faţă de anul 2017, pe fondul diminuarii cu 13% a costurilor totale operationale (inclusiv amortizarea) compensand scaderea cu 11% a veniturilor operationale.

    Veniturile totale operaţionale realizate în anul 2018 au înregistrat o scădere de 11% comparativ cu perioada similară a anului anterior, la 2,71 miliarde lei faţă de 3,06 miliarde lei în anul 2017, datorată în principal de evoluţia pieţei de echilibrare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consiliul de Supraveghere a schimbat conducerea Transelectrica. Noul director: Marius Caraşol

    Cei patru membri revocaţi, începând cu data de vineri, sunt Adrian-Constantin Rusu (preşedinte, care îşi începuse mandatul la 7 mai 2018), Andreea-Georgiana Florea (numită din 17 septembrie 2017), Viorel Vasiu (17 iulie 2018) şi Adrian-Mircea Teodorescu (17 iulie 2018).

    În schimb, în acest Directorat au fost numiţi următorii membri provizorii, începând cu aceeaşi dată: Marius-Dănuţ Caraşol, Andreea-Georgiana Florea, Constantin Saragea, Claudia-Gina Anastase şi Adrian Savu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Transelectrica este a patra mare companie de la care statul cere sume în plus

    Convocatorul publicat astăzi la bursă programează AGA pentru 14 decembrie, iar data de 4 ianuarie 2019 este data de înegistrare a acţionarilor asupra cărora se vor răsfrânge efectele hotărârii AGA.

    Acelaşi prin punct, „distribuirea/redistribuirea sumelor inregistrate in conturile “rezultat reportat” si/sau “alte reserve”, apare şi pe ordinea de zi a convocării AGA la Transgaz, din 3 decembrie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Transelectrica a dat în judecată ANRE pentru scăderea tarifului de transport

    Potrivit companiei, un ordin emis de preşedintele ANRE în 2014 va prejudicia societatea cu suma de 138,4 milioane de lei, iar prin intermediul plângerii se solicită modificarea Ordinului sau emiterea unuia nou, prin care să fie recalculată valoarea ratei reglementate a rentabilităţii (RRR) la nivelul de 9,87%.

    „Transelectrica SA a formulat o plângere împotriva Ordinului preşedintelui ANRE nr. 51/26.06.2014, înregistrată la ANRE sub nr. 47714/04.08.2014, şi o contestaţie la Curtea de Apel Bucureşti, care face obiectul dosarului nr. 4921/2/2014, prin care solicită fie modificarea Ordinului mai sus indicat, fie emiterea unui nou ordin, în care să se efectueze recalcularea valorii RRR la nivelul de 9,87% (recalculat cu un coeficient – β – de 1,0359, conform analizelor interne Transelectrica) sau, în măsura în care va fi respinsă această cerere, folosind acelaşi procent de 8,52% stabilit de ANRE pentru anul 2013 şi semestrul I 2014”, precizează societatea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Corul pe care nu-l aude nimeni

    Afirmaţia lui Binig porneşte de la două evenimente petrecute în sistemul energetic de la începutul acestui an. Primul este intrarea Transelectrica, monopol natural cu activitate reglementată, pe pierderi pentru prima dată de la înfiinţarea din 2000. Al doilea este ieşirea din funcţiune a unităţii 1 de la Cernavodă, pe 25 martie, urmată în aceeaşi zi de reducerea capacităţii la unitatea 2, o altă premieră. simple întâmplări sau primele semne că un sistem vital al României se clatină?

    Ce vedem acum este acumularea unor decizii de management“, mai spune Binig, excluzând astfel scuza coincidenţelor pentru a explica un şir de evenimente nefericite.

    Transelectrica este transportatorul naţional de energie electrică. Este o companie unică la nivelul întregului sistem energetic local, fiind garantul echilibrului permanent dintre cererea şi oferta de energie.

    Energia nu se stochează deocamdată, astfel că funcţionarea pieţei de electricitate este condiţionată de acest echilibru perfect între producători şi consumatori. Transelectrica s-a înfiinţat în 2000 având o activitate bazată pe tarife reglementate, o astfel de activitate presupunându-se a fi şi mai ferită de riscuri.

    Nu este cazul.

    Privind retrospectiv evoluţia profitului net al companiei, se remarcă variaţii uriaşe de la un an la altul, fără ca acestea să fie însoţite de variaţii majore în consumul de energie.

    De exemplu, dacă în 2012 compania înregistra un câştig de 34 de milioane de lei, anul următor Transelectrica sărea la 201 milioane de lei, pentru ca în 2015 să ajungă la 360 de milioane de lei, iar anul trecut la -47,9 milioane de lei. Acesta este primul rezultat negativ din istoria companiei, greu de înţeles pentru un monopol reglementat.

    ”Rezultatul negativ vine pe fondul unui an complex şi dificil la care a contribuit diminuarea veniturilor prin reducerile de tarif de la 1 iulie 2017. Un impact major l-a avut înregistrarea în situaţiile financiare ale anului 2017 a unor obligaţii suplimentare de plată, în valoare de 99 de milioane de lei, provenite dintr-o decizie de impunere ANAF emisă în 30 iunie 2017, ca urmare a închiderii unui control aferent perioadelor anterioare“, explică reprezetanţii Transelectrica.

    De ce a fost 2017 un an complex pentru piaţa energiei? Ianuarie 2017 a devenit cea mai scumpă lună din ultimii zece ani, în anumite intervale orare electricitatea fiind tranzacţionată la uluitoarea valoare de 450 de euro/MWh, faţă de o medie de 30-40 de euro/MWh. Deşi la un an distanţă evenimentele din acea lună nu au fost complet elucidate, insolvenţele au rămas.

    Potrivit datelor publicate pe bursa de energie OPCOM, media de preţ pentru anul trecut pe platforma de tranzacţionare spot (PZU – piaţa pentru ziua următoare), cea mai importantă din cadrul bursei de energie, a fost de circa 48 de euro/MWh, acesta fiind preţul pur al energiei schimbate între producători şi furnizori. Acesta este cel mai mare nivel de preţ din ultimii cinci ani, fără a depăşi însă recordul de preţ din 2008, de exemplu.

    În contextul în care în ultimii ani a fost vizibilă o creştere a ponderii tranzacţionării de energie pe termen scurt, iarna anului 2017 i-a penalizat dur pe riscofilii din piaţa energiei. Potrivit datelor de pe bursa de energie OPCOM din lunile de la începutul lui 2017, au fost zile în care decalajul dintre cerere şi ofertă s-a ridicat şi la 60%.

    Ce a însemnat pentru Transelectrica acest lucru? Ca garant al echilibrului sistemului energetic, Transelectrica a ieşit în piaţă, a cumpărat energia necesară de la unităţile care stau la comanda ei şi le-a dat-o celor cărora furnizorii nu le mai asigurau energia. În mod normal, echilibrarea sistemului trebuie să fie un joc cu sumă zero pentru Transelectrica. Problema a fost că unii dintre furnizorii pe care i-a echilibrat au intrat în faliment, pierderile rămânând în conturile Transelectrica, spune specialistul de la EY România.

    Dar acesta nu a fost singurul factor care a dus Transelectrica pe pierderi, ci şi unele obligaţii suplimentare de plată evidenţiate de ANAF, dar ignorate de fostul management.

    ”Deşi în ultimii ani aspectele prezentate mai sus erau cunoscute la nivelul managementului companiei, fiind inclusiv formalizate în cadrul ultimului control ANAF, nu a fost efectuată nicio analiză economico-financiară în conformitate cu standardele specifice, în vederea constituirii unui provizion încă din anii trecuţi“, mai spun reprezentanţii Transelectrica.

    Responsabilii ar fi greu de găsit în contextul în care, de la începutul anului 2011 şi până în prezent, Transelectrica a schimbat zece directori generali şi nenumărate consilii de administraţie, un loc în conducerea opertorului sistemului energetic local fiind extrem de apetisant prin prisma bugetelor de investiţii pe care compania le are. Doar pentru comparaţie, OMV Petrom, unicul producător de petrol şi gaze din România, a avut în ultimii 12 ani de zile un singur director general executiv, pe Mariana Gheorghe.

    În prezent, compania este condusă prin intermediul unui consiliu de supraveghere intermediar, mandatele membrilor urmând să expire în mai, anul acesta. În contextul în care mandatele au o durată de câteva luni, membrii schimbându-se fără nicio legătură cu guvernanţa corporativă, asumarea unui plan de dezvoltare este aproape imposibilă.

    Acum, de exemplu, în consiliul de supraveghere al acestei companii strategice se află procurori, consilieri judeţeni sau foşti bancheri, niciunul cu vreo legătură cu sistemul pe care-l gestionează.

    Ţinând cont de această fluctuaţie masivă de personal în cele mai înalte structuri de conducere ale companiei, toate făcute pentru a putea acomoda schimbările din scena politică, proiecţiile financiare făcute de Transelectrica ridică şi ele multe semne de întrebare.

    Potrivit planului de dezvoltare al companiei pentru perioada 2013-2017, compania trebuia să aibă un profit net cuprins între 29 şi 68 de milioane de lei. În realitate, profitul companiei a variat în intervalul 201 milioane de lei până la pierderea de aproape 48 de milioane de lei de anul trecut. Dacă proiecţiile privind evoluţia unui business reglementat nu au nicio legătură cu realizările, când în mai puţin de zece ani se schimbă zece şefi, iar mandatele în consiliile de supraveghere dureză câteva luni, coincidenţele nu mai au cum să fie sursa răului în evoluţia companiilor energetice locale.

    Cazul Transelectrica nu este însă singular; funcţionarea Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a ridicat mari semne de întrebare de la începutul anului.

    Nuclearelectrica este cel mai complex producător de energie local, unicul administrator de reactoare nucleare din România şi asigură aproape 20% din producţia naţională de energie.

    Cu toate acestea, de la începutul anului, reprezentanţii centralei nucleare de la Cernavodă au emis opt comunicate de presă prin care anunţau oprirea sau pornirea neplanificată a unei unităţi, o situaţie absolut unică fiind înregistrată pe 25 martie, când ambele reactoare aproape au ieşit din funcţiune. Din cele opt comunicate, şase au fost date în perioada 25-30 martie, mai puţin de o săptămână.

    Din rapoartele financiare ale companiei se remarcă un lucru. În ultimii cinci ani gradul de realizare a investiţiilor la centrala nucleară de la Cernavodă a scăzut de la 97% la 44%. Cea mai mare parte a banilor de investiţii ai Nuclearelectrica sunt direcţionaţi spre centrala de la Cernavodă, cea care funcţionează prin intermediul a două reactoare cu câte o capacitate de 700 MW fiecare.

    Tot datele din rapoartele anuale ale companiei arată că dacă la nivelul anului 2013 bugetul de investiţii pentru centrala de la Cernavodă era realizat în proporţie de 96,72%, anul trecut procentul a fost de numai 44,4%.

    Mai mult, ca urmare a accidentului de la Fukushima (Japonia), din martie 2011, Nuclearelectrica a demarat un proiect prin care se urmăreşte îmbunătăţirea reacţiei centralei de la Cernavodă la factori din afara bazei de proiectare a unităţii. Anul trecut, din banii alocaţi pentru acest scop s-au cheltuit numai 3,2%.

    ”Aş zice că una dintre principalele probleme (privind gradul redus de îndeplinire a programului de investiţii – n.red.) este legea achiziţiilor. De la primul demers până la încheierea unei licitaţii trec în medie 204 zile, energia nucleară neavând un regim special de achiziţii, aşa cum este în alte state. Acesta este unul dintre motivele pentru care, uneori, din motive obiective ce ţin de derularea unei investiţii sau necesităţi de achiziţie, am început să facem achiziţii de urgenţă, practic în cadrul unui contract mai mare să ieşim pe piaţă pentru anumite lucrări care trebuie îndeplinite mai devreme“, spune Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica.

    Ghiţă a fost numit în funcţia de director general al Nuclearelectrica în vara anului trecut. Înainte de a veni la conducerea Nuclearelectrica, Cosmin Ghiţă a lucrat în domeniul dispozitivelor medicale, dar şi în cadrul unor companii petroliere, precum Chevron.

    ”Defecţiunile au fost pe partea clasică a centralei, dar vulnerabilităţile unităţilor sunt mereu adresate. La final, după această serie de întreruperi cred că trebuie să existe o aliniere la nivelul practicii de achiziţii publice între ce se întâmplă la noi şi cum sunt procedurile la nivel european.“

    La fel ca în cazul altor companii, partea executivă de la Nuclearelectrica este avizată de un consiliu de administraţie. Dacă la Transelectrica în consiliul de administraţie sunt consilieri locali sau bancheri, la Nuclearelectrica exemplele sunt mult mai exotice.

    Cristian Dima, de exemplu, este unul dintre administratorii companiei. Dima, înainte de a ajunge să gestioneze cel mai complex activ energetic din România, a fost administrator la Spitalul de Obstetrică Ginecologie ”Buna Vestire„ din Galaţi. Apoi a devenit consilier local la primăria din Galaţi. Acum veghează asupra deciziilor de management pentru o companie care asigură 20% din producţia de energie a României.

    Alexandru Mirel Marcu are şi el un post asigurat în consiliul de administraţie al Nuclearelectrica, cel puţin până în aprilie 2018, deşi înainte de a veni să supervizeze activitatea managementului executiv al companiei fusese director de producţie la compania Seven Hills SRL. Firma a avut în 2016 o cifră de afaceri de 4.194 lei (mai puţin de o mie de euro), dar a lucrat la o marjă a profitului demnă de invidiat, de 67%. Dragoş Ionuţ Bănescu este şi el în consiliul de administraţie al companiei, după ce a colecţionat diverse funcţii în Ministerul Finanţelor, Ministerul Mediului sau Ministerul Muncii.

    În 1977, sistemul energetic local a trecut prin cel mai delicat moment al său. Pe 10 mai, timp de 4-5 ore sistemul a picat complet pentru că nimeni nu se uitase la avertizările specialiştilor. 

    ”Pagubele înregistrate au fost de patru ori mai mari faţă de cele produse de cutremurul din martie 1977. Totul a fost afectat. Au murit animale în ferme, oameni. Repornirea sistemului s-a făcut din termocentrala Doiceşti, despre care lumea a ajuns să spună acum că este cea mai proastă unitate“, spunea la rândul său, în urmă cu câţiva ani, un specialist în domeniul energetic, un om cu o experienţă de aproape jumătate de secol.

    Potrivit datelor de la Banca Mondială, cutremurul din 1977, care a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, a provocat pagube de
    2 miliarde de dolari.

    Pe 31 martie 2018, trei membri noi au fost aduşi în consiliul de supraveghere al Transelectrica, firma care pentru prima data în istoria ei a înregistrat pierderi. Niciunul nu are experienţă în domeniul energetic.

    Corul specialiştilor, care denunţă aceste decizii devine tot mai gălăgios.

    Îl aude cineva?