Companiile din IT&C, banking şi consultanţă, trei domenii care au o pondere semnificativă în profilul chiriaşilor de birouri din Bucureşti, sunt şi printre cei mai activi în ceea ce priveşte tranzacţiile de schimbare a sediului.
Noile clădiri din zona de centru-vest a Capitalei vor atrage cei mai mulţi chiriaşi în acest an, urmate de cele din Floreasca şi b-dul. Expoziţiei, potrivit consultanţilor imobiliari, pe măsură ce mii de oameni urmează
să-şi schimbe biroul.
„Criteriile care făceau ca un proiect office să fie un succes în perioada 2005-2012 nu mai sunt neapărat de actualitate. Prin urmare, proprietarii clădirilor respective trebuie să înţeleagă că singura paradigmă aplicabilă în prezent este experienţa totală oferită chiriaşului, iar elemente precum poziţionarea clădirii sau mărimea etajului nu mai garantează o rată de închiriere mare doar prin ele“, a spus George Didoiu, director, tenant services, în cadrul Colliers International România.
La finele semestrului al doilea, din întreg stocul de clădiri de birouri din Bucureşti, de aproximativ 2,84 milioane metri pătraţi, rata de neocupare era de 7,5%, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară JLL. Cu toate că au avut loc câteva livrări importante de noi spaţii de birouri, noua ofertă a fost absorbită de cererea care s-a menţinut la un nivel semnificativ.
„Totuşi, acest procent variază în funcţie de sub-piaţa la care ne raportăm. Există zone, precum Centru-Nord, Vest sau Floreasca-Barbu Văcărescu, unde procentul de spaţii disponibile este foarte scăzut, între 0% – 1,5%, acest lucru datorându-se lipsei de noi dezvoltări din ultima perioadă“, a spus Alesandra Sin, consultant Office Department din cadrul JLL.
Tendinţa de relocare în clădiri de birouri noi, mai performante din punct de vedere tehnic, este firească, consideră consultanţii din piaţa imobiliară.
„Proprietarii clădirilor de birouri sunt nevoiţi ca la un ciclu de aproximativ 10 ani să aducă îmbunătăţiri clădirilor, cum ar fi modernizarea zonei de recepţie, schimbarea sistemului de ventilaţie etc. Din aceste considerente, suntem de părere că proprietarii de clădiri de birouri care vor urma să aibă spaţii generoase vacante vor trebui să investească în reîmprospătarea imobilului pentru a atrage noi clienţi“, a subliniat Alesandra Sin.
Nu în ultimul rând, un factor important pentru închirierea spaţiilor vacante este zona în care este amplasată clădirea. În acelaşi timp, există chiriaşi care sunt concentraţi pe eficientizarea şi optimizarea costurilor, aşa că o clădire mai veche, renovată, va deveni cu siguranţă atractivă din punct de vedere comercial pentru acest tip de clienţi şi va avea în continuare un grad de ocupare ridicat.
Anul trecut, dezvoltatorii au finalizat proiecte de birouri noi care au totalizat 145.000 de metri pătrati, în condiţiile în care suprafaţa închiriată prin intermediul consultanţilor imobiliari a fost de 335.000 de metri pătrati, din care 45% (150.000 mp) reprezintă cerere nouă (preînchirieri, contracte noi, extinderi de suprafeţe existente şi relocări din alte imobile decât clădiri de clasă A şi B).
Potrivit datelor JLL, gradul de neocupare a atins la finele anului trecut un minim istoric de 6,6%, pe fondul livrărilor reduse de noi spaţii şi al menţinerii unui nivel semnificativ al cererii.
Printre proiectele ce urmează a fi sau care au fost livrate în decursul acestui an se numără Business Garden Bucharest dezvoltat de Vastint pe Calea Plevnei (aprox. 41.000 mp), Expo Business Park lângă Romexpo dezvoltat de Portland Trust (38.000 mp), Oregon Park C construit de Portland Trust şi vândut către Lion’s Head (25.000 mp), Equilibrium – faza I (20.000 mp), Globalworth Campus III la Dimitrie Pompeiu (30.000 mp) şi Timpuri Noi Square, dezvoltat tot de Vastint – faza III (20.000 mp). Dacă toate aceste proiecte sunt livrate la timp, stocul total al spaţiilor de birouri de clasă A şi B va depăşi pragul de 3 milioane de metri pătraţi la sfârşitul anului 2019.
Prima mare mutare din acest an a fost cea a birourilor Renault, care începe luna aceasta şi se vă încheia la jumătatea anului. În noul sediu Renault Bucharest Connected dezvoltat de Globalworth vizavi de West Gate pe str. Preciziei, grupul francez a mutat actualele birouri ale Group Renault România alături de cele ale Renault Technologie Roumanie şi ale centrului de design.
Tot luna aceasta ING a plecat din Crystal Tower în proiectul dezvoltat de Portland Trust în Expoziţiei, iar Enel s-a mutat în Day Tower pe b-dul. Unirii. De asemenea, Deloitte a plecat din America House din Piaţa Victoriei şi s-a mutat în The Mark de pe str. Buzeşti.
„Decizia de a se reloca este bazată, în principal, pe oportunitatea pe care o oferă noile clădiri de birouri din subpieţe aflate mult mai aproape de cartierele unde locuiesc angajaţii – de aici şi succesul din Centru-Vest şi Timpuri Noi. Chiriaşii pleacă, în general, din clădirile cu probleme tehnice, construite de dezvoltatori fără experienţă, aflate în zone fără acces facil la mijloacele de transport în comun (în special metrou) şi /sau administrate în mod deficitar de proprietari. Din păcate, va fi dificil pentru unele din aceste clădiri să fie închiriate ulterior, dacă proprietarii nu înţeleg că, în mod natural, este nevoie de o îmbunătăţire a specificaţiilor tehnice, de completarea serviciilor oferite chiriaşilor şi de inovaţie în promovare“, a subliniat Sebastian Dragomir, director Office Advisory în cadrul Colliers.
Pe de altă parte, el a subliniat totuşi că există clădiri care vor avea succes, în ciuda vechimii, ai căror proprietari se bucură de o imagine pozitivă în piaţă de birouri, pentru că au ştiut sau au învăţat să fidelizeze atât companiile chiriaşe, cât şi angajaţii acestora.
Tag: trafic
-
Noul magnet pentru chiriaşii de birouri
-
Cum se trece ITP-ul în România: RAR a verificat în trafic peste 33.000 de maşini, aproape jumătate aveau deficienţe tehnice majore
Peste 1.700 de vehicule verificate tehnic în trafic de la începutul acestui an de inspectorii RAR prezentau pericol iminent de accident
Cele mai des întâlnite deficienţe tehnice au fost la instalaţia electrică de iluminare şi semnalizare (26,73%), emisii poluante (21%), punţi, jante, anvelope şi suspensie (11,56%), vizibilitate (12%) precum şi la sistemele de frânare (4%) şi direcţie (1,5%).
Aproximativ două procente dintre vehicule prezentau probleme legate de inspecţia tehnică periodică (ITP fals, expirat sau anulat).
În urma controalelor mixte desfăşurate de RAR şi Poliţia Rutieră, în prima jumătate a anului 2019 au fost aplicate aproape 11.000 de amenzi contravenţionale şi au fost retrase 8.689 de certificate de înmatriculare.
În situaţia în care una dintre măsurile luate a fost reţinerea certificatului de înmatriculare, acesta poate fi redobândit numai după efectuarea unei inspecţii tehnice specifice la reprezentanţele RAR din ţară.
-
Bucureştiul, în vârful creşterilor de trafic pe aeroport în iunie, cu plus 9,3%, dublu faţă de media europeană
Aeroportul din Bucureşti, cel mai mare din ţară, a înregistrat în iunie o creştere a numărului de pasageri de 9,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, avans mai mare decât al unor aerogări din regiune precum cele din Budapesta, Praga şi Varşovia, arată datele de la ACI Europe, care reprezintă peste 500 de aeroporturi din 45 de ţări din Europa. Astfel, terminalul din Capitală a avut 1,37 milioane de pasageri în această lună.
În aceeaşi perioadă, aeroportul din Varşovia a raportat un avans de 2,7% al numărului de călători, iar cel din Budapesta de 9,1%. În iunie, numărul de pasageri de pe aeroporturile din Europa a crescut în medie cu 4,7%. Avansul din prima lună de vară vine în contextul în care, deşi sezonul vacanţelor începuse, perioada de vârf a traficului pe toate aeroporturile este de departe august.
-
Scandalul autostrăzii terminate, care nu poate fi folosită. Ministrul Transporturilor: „Compania spaniolă şantajează”
„Lotul se putea deschide, dar ambiţia acestui constructor de nu prelungi (perioada de garanţie) şi practic de a aplica un şantaj. Nu deschid în circulaţie decât dacă îmi accepţi ca garanţia să rămâna la 4 ani. Nu, ori acceptă condiţiile statului român care sunt de bun simţ şi nu exagerăm cu nimic. Ştiţi bine că termenul de implementare a proiectului a fost depăşit. Îl reziliem, îl punem noi în trafic şi facem noi lucrările care sunt”, a declarat Răzvan Cuc.
Acesta a mai adăugat că „săptămâna trecută de 2 ori a cerut recepţia finală a lucrărilor, o dată miercuri, o dată vineri. Şi i s-a spus că nu sunt finalizate. Lucrările pot fi făcute şi sub trafic. Poate fi deschisă traficului autostrada, dar nici nu putem să nu admitem că sunt anumite probleme şi să închidem ochii. Mergem pe calea legală, şi facem lucrurile aşa cum trebuie”.
Ministrul spune că firma spaniolă şantajează, şi este decis să îşi păstreze condiţiile. „Nu cedez la şantaje. Ori fac lucruri de calitate ori dacă nu pleci acasă cu certificat negativ constatator, cu penalităţi, aşa cum trebuiau aplicate de mult”, a spus Răzvan Cuc.
-
Încep lucrările pentru construirea Stadionului Naţional Arcul de Triumf. Restricţii în trafic
Astfel, va fi restricţionat traficul auto pe breteaua destinată virajului la dreapta de pe Strada Alexandru Constantinescu pe Bulevardul Mărăşti, cu asigurarea în permanenţă a unui culoar pietonal protejat cu lăţimea de min. 1,00 m, anunţă Brigada Rutieră a Capitalei.
Lucrarea nu va afecta benzile de circulaţie existente pe Strada Alexandru Constantinescu şi Bd. Mărăşti.
Brigada Rutieră a Capitalei solicită conducătorilor de autovehicule să circule cu prudenţă, să respecte semnificaţia indicatoarelor rutiere montate temporar în zonă, precum şi semnalele poliţiştilor rutieri.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Încă un drum de poveste deschis traficului în România. Acesta poate rivaliza cu Transalpina sau Transfăgăraşanul
Pastrand proportiile, s-ar putea alinia cu usurinta altor sosele spectaculoase din tara, cum ar fi Transfagarasanul, Transalpina si, de cativa ani, Transalpina banateana ori Trans-Semenicul, care ofera un circuit complet de pe DN 6 prin Slatina Timis – Brebu Nou – Garana – Valiug – Resita.Vorbim de cea mai spectaculoasa sosea sapata in munte, din Timis, proaspat inaugurata, un drum despre care opiniatimisoarei.ro va povestea inca de acum 5 ani ca ar putea deveni unul care sa intre in topul celor mai fascinante din Romania.De cateva zile, din comuna Tomesti, aflata la 100 de km de Timisoara, au fost finalizate doua drumuri agricole cu bani europeni.Unul este asfaltat, iar altul pietruit, prin Munţii Poiana Ruscai. Ambele au fost realizate printr-un proiect de 1 milion de euro.Cel asfaltat, in lungime de 5,4 kilometri, porneste din satul Luncanii de Jos inspre locul cunoscut de localnici drept ‘La Oboare’, care urca pana la o altitudine de 700 de metri. Are o singura banda, este marcat si semnalizat, prevazut cu parapeti, are peste 10 curbe desosebit de periculoase, ce serpuiesc prin munte, iar multe dintre pante au inclinatii ce ajung si la 25 de grade.Al doilea drum realizat prin proiect, de 3,2 km, este pietruit si porneste tot din Luncanii de Jos si ajunge pe Valea Lupului, pana in Gladna Romana, comuna Fardea.„In fapt, noi am amenajat un drum agricol, un proiect prin programul AFIR. Are doua segmente, unul de 5,4 km care este asfaltat, La Oboare i se spune, si al doilea segment de 3,4 km pietruit, care deserveste Valea Lupului. Cel asfaltat pleaca din Luncani, deserveste terenurile agricole din Oboare si se inchide in DJ 684, care face legatura cu judetul Caras-Severin la Tau Ursului – DJ de la Cosava – Curtea – Tomesti – Luncani si Ruschita.Din Luncani sunt 17 km neasfaltati pana la limita de judet cu Carasul, care sunt impracticabili si din Ruschita pana in Tau Ursului mai e un drum de 5 km neasfaltat. Daca s-ar asfalta cate 5 km in cele doua judete, s-ar uni drumul de Otelu Rosu cu Margina si mai departe cu autostrada. Stiu ca s-a depus de catre Consiliul Judetean un proiect comun la ADR Vest pentru continuare. -
TomTom: Bucureşti, locul 3 în Europa şi 11 în lume la aglomeraţia din trafic
Capitala României se află pe locul 11 la nivel global, în coborâre cu un loc faţă de 2017.Statisticile colectate arată că bucureştenii petrec cu 48% timp suplimentar în trafic în fiecare zi, în condiţiile în care media din Moscova ajunge la 57%, iar cea din Instanbul la 53%. Alte oraşe aglomerate din Europa sunt Saint Petersburg (47%), Kiev (46%) Bruxelles (37%), Londra (37%) şi Paris (36%).În Bucureşti, cele mai aglomerate perioade ale zilei sunt dimineaţa, când şoferii pierd în trafic cu 89% mai mult timp, şi seara, cu o medie de 94%. În general, bucureştenii pierd aproape 30 de minute blocaţi în trafic, dimineaţa şi seara. -
Cine sunt cei doi tineri care au creat cel mai mare competitor al Uber
Logan Green a crescut în Los Angeles şi a absolvit Universitatea din California, Santa Barbara (UCSB) în 2006. În timpul studenţiei, Green a creat Fondul de Iniţiativă Verde, iar o perioadă de timp a fost şi directorul pentru sustenabilitate al UCSB.
Atunci când se afla în Los Angeles şi-a petrecut mare parte din timp prins în trafic, iar în timp ce era student la UCSB, a folosit mijloacele de transport în comun pentru a îşi vizita iubita care locuia în Los Angeles. Pentru a evita traficul, Green a început să-şi lase maşina acasă şi să experimenteze alte metode de transport, de la trenuri şi autobuze până la biciclete şi curse comune cu prietenii. După colegiu, Green a călătorit în Zimbabwe într-un moment în care puţini oameni de acolo îşi puteau permite să conducă maşini şi în care guvernul nu reuşea să furnizeze mijloace de transport în comun. Acolo a văzut că întreprinzătorii locali îşi foloseau maşinile proprii pentru a oferi servicii de transport comunităţii (ridesharing).
Logan Green l-a întâlnit pe John Zimmer, cu care a descoperit că are interese comune, pe Facebook, în timp ce Zimmer lucra la Lehman Brothers, iar Green era încă student.
John Zimmer a crescut în Greenwich, Connecticut. În 2006, el a absolvit Cornell University School Hotel Administration. După absolvire, a lucrat ca analist în domeniul finanţelor imobiliare în cadrul companiei Lehman Brothers din New York City. În calitate de student la Universitatea Cornell, a participat la un curs de planificare urbană şi regională, denumit Oraşe verzi. După ce a învăţat despre progresul în materie de canale, căi ferate şi până la autostrăzi, el a văzut în ridesharing următorul pas către eficienţă. Observând că 80% din locurile maşinilor care circulau pe autostrăzile americane erau goale, Zimmer afirma că ridesharingul „reprezintă o oportunitate imensă de eficientizare pentru a economisi o mulţime de bani şi pentru a reduce amprenta ecologică“.
După o săptămână de când s-au cunoscut, Green zbura la New York pentru a se întâlni cu Zimmer.
Cei doi au dezvoltat o platformă care le-a permis utilizatorilor să găsească şi să planifice curse comune, utilizând algoritmi ai Facebook. Denumit Zimride, o primă versiune a acestuia a fost lansată la Universitatea Cornell, unde, după şase luni, în serviciu erau înscrişi deja 20% dintre studenţi. Mai târziu, în 2007, Zimride a fost activ atât în campusurile Cornell, cât şi UCSB. Green şi Zimmer au promovat serviciul prin campanii de marketing inedite: cei doi se îmbrăcau în costume de broască şi castor şi înmânau fluturaşi studenţilor din campusul Cornell.
În primul an de la înfiinţare, serviciul a obţinut 250.000 de dolari de la Facebook şi s-a extins la o companie cu şase angajaţi şi cu mai mult de 30 de campusuri universitare, magazinele Wal-Mart şi compania de servicii în domeniul sănătăţii Cigna Corp drept clienţi.În aprilie 2012, Zimride avea 29 de angajaţi şi facilitase peste 26.000 de curse comune. Serviciul era activ în peste 125 de universităţi, inclusiv USC, Universitatea din Minnesota, UCLA, UCSF, Cornell, Harvard şi Universitatea din Michigan. Universităţile plăteau aproximativ 10.000 de dolari pe an pentru a utiliza platforma. Călătoria între San Francisco şi Los Angeles a fost cea mai populară rută pe Zimride. Tot în 2012, Zimride şi-a reproiectat site-ul web pentru a fi folosit pe motoarele de căutare pentru telefoane inteligente. Noua versiune a site-ului a fost creată de şeful de produs şi design mobil al companiei LinkedIn, Frank Yoo.
În 2012, Green şi Zimmer au creat Lyft Inc., iar pe 10 iulie 2013 au vândut Zimride companiei de închirieri de maşini Enterprise Holdings pentru a se concentra asupra activităţii companiei Lyft. În prima jumătate a anului 2013, Lyft a strâns finanţare de 75 milioane de dolari. În timp ce Zimride se concentra asupra campusurilor colegiilor, Lyft a fost lansat ca o companie de transport pentru călătorii mai scurte, în interiorul oraşelor.
În prezent, Lyft este unul dintre cei mai mari jucători din industria de ridesharing. Compania este încă mult mai mică decât Uber, dar avansează încet contra competitorului său global. În al patrulea trimestru al anului 2018, Lyft a generat venituri în valoare de 670 milioane de dolari, conform Business Insider.
Pe 29 martie 2019, Lyft s-a listat pe bursă, cu o valoare estimată de aproximativ 29 miliarde de dolari. Acţiunile au fost deschise la preţul de 87,24 de dolari, un salt de 21% faţă de preţul 72 de dolari pe care compania l-a estimat în seara de dinaintea ofertei publice iniţiale (IPO).
Dar acest lucru nu înseamnă că Zimmer şi Green vor deveni miliardari instantaneu. Revista internaţională Forbes estimează participaţiile cofondatorilor la un total de mai puţin de 5% din companie. Green, CEO-ul companiei, deţine o participaţie estimată la 700 de milioane de dolari în companie, iar preşedintele, Zimmer, deţine o participaţie puţin mai mică de 510 milioane de dolari. -
Cum trăiesc oamenii în oraşul spaniol care a interzis toate maşinile. “Pentru mine, aici e Paradisul” – GALERIE FOTO – VIDEO
În Pontevedra, oraşul spaniol care a oprit traficul în centru şi a impus reguli stricte de circulaţie la periferie, oamenii nu strigă unii la alţii, sau o fac mai rar.Nu eşti deranjat de turaţia motoarelor, de claxoane enervante, de scârţâit de roţi, şi nu trebuie să ţipi pentru a acoperi larma iscată de trafic, sunet specific pentru multe oraşe spaniole.În schimb, ceea ce poţi auzi este cântecul păsărilor, clinchetul linguriţelor care amestecă cafeaua sau vocea oamenilor. Profesorii nu trebuie să stea cu grijă că vreunul din copii ar putea sări în stradă.Miguel Anxo Fernández Lores este primar al oraşului din 1999. Înainte de a primi mandatul, traficul depăşea, pe strada unde are amplasat biroul, 14.000 de maşini pe zi. După ce a devenit primar, lună Lores a pavat cu granit, într-o singură lună, toţi cei 300.000 de metri pătraţi din centrul medieval.
„Centrul istoric a fost mort”, spune el, citat de The Gurardian. „Acesta a fost un oraş în declin, poluat, şi au fost multe accidente de trafic. Majoritatea persoanelor care au avut şansa de a pleca au făcut acest lucru. La început ne-am gândit să îmbunătăţim condiţiile de trafic, dar nu am putut să găsim un plan funcţional. În schimb, am decis înapoiem spaţiul public locuitorilor şi, pentru a face acest lucru, am decis să scăpăm de maşini”.
Aşa că au oprit autoturismele care traversează oraşul şi au scăpat de parcările de pe străzi, deoarece oamenii care caută un loc unde să parcheze sunt cei care cauzează cea mai mare aglomeraţie. Au închis toate parcările de la suprafaţă, din centrul oraşului, şi au deschis parcări subterane şi la periferie, cu peste 1.600 de locuri libere şi au redus limita de viteză la 30 km / h.
„Dacă cineva vrea să se căsătorească în zona fără autovehicule, mirele şi mirele pot veni într-o maşină, dar toţi ceilalţi trebuie să meargă pe jos”, spune el. “La fel este şi în cazul înmormântărilor.”
Beneficiile sunt numeroase. Pe aceleaşi străzi în care au murit 30 de persoane în urma accidentelor de circulaţie în perioada 1996-2006, doar trei oameni au murit în următorii 10 ani şi nici unul din anul 2009. Emisiile de CO2 au scăzut cu 70%, aproape trei sferturi din călătorii sunt făcute cu bicicleta, iar în timp ce populaţia altor oraşe din regiune se diminuează, Pontevedra a câştigat 12.000 de locuitori noi. De asemenea, refuzul autorităţilor de a semna aprobări pentru marile centre comerciale a însemnat că întreprinderile mici – care nu au putut să reziste crizei economice spaniole îndelungate – au reuşit să rămână pe linia de plutire.
„Problema este că dimineaţa, pe cele câteva străzi unde automobilele sunt permise, există blocaje în trafic”, spune Ramiro Armesto, un locuitor din oraşul spaniol. „Nu există nici un transport public de la parcările auto în centru. Pe de altă parte, am locuit în Valencia şi în Toledo, dar nu am trăit niciodată într-un oraş cu un trai la fel de uşor ca aici”. Un altul, Raquel García spune: „Am locuit în Madrid şi în multe alte locuri şi pentru mine acest oraş este ca un paradis. Chiar dacă plouă, merg peste tot. Este, de asemenea, un loc minunat pentru a avea copii “.
Lucrările au fost finanţate pe plan local şi nu au primit niciun ajutor din partea administraţiei regionale sau centrale.
-
Ecaterina Andronescu, prezentă la un eveniment de la care, de fapt, a lipsit/ Mesajul postat pe pagina de Facebook a Ministerului Educaţiei
”Din păcate, doamna ministru Andronescu nu a ajuns la eveniment. Avea de gând să participe. A fost ieri la Suceava, la premierea olimpicilor şi traficul a îngreunat sau a făcut imposibilă sosirea domniei sale aici”, a spus sâmbătă seară, consilierul său, Radu Szekely, la evenimentul programat de Ministerul Educaţiei pentru liceele din fruntea Clasamentului Registrului Educaţional Alternativ, aşa cum o arată o postare video de pe pagina de Facebook a Registrului.
Cu toate acestea, pe pagina de Facebook a Ministerului Educaţiei este făcută o postare în care este anunţată premierea acestor licee la evenimentul la care ar fi participat şi ministrul Andronescu, în ciuda celor spuse de consilierul său.
”Liceele din fruntea clasamentelor Registrului Educaţional Alternativ au fost premiate astăzi, 4 mai 2019, la Gala REAL, eveniment la care a participat şi ministrul Educaţiei Naţionale”, scrie pe pagina de Facebook a ministerului câteva ore mai târziu de la postarea făcută de Registrul Educaţional Alternativ.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.