BusinessMagazin

Tag: tineret

  • Patiseria Tineretului a ajuns la venituri de peste 700.000 de euro şi plănuieşte extinderea naţională

    Noul punct de lucru este situat în centrul istoric al Capitalei, pe strada Halelor, într-o clădire construită în anul 1890 şi are o suprafaţă de 35 mp. Mobilierul din interiorul patiseriei este din lemn masiv de stejar, proiectat special pentru această unitate. În patiserie vor lucra 7 angajaţi, în total echipa companiei fiind formată din 38 de persoane. Investiţia pentru amenajarea şi dotarea cu echipament special a acestei patiserii s-a ridicat la 60.000 de euro.

    „Ne bucurăm că acest debut de toamnă vine cu începuturi şi pentru Patiseria Tineretului. Ne doream să deschidem al patrulea punct propriu de lucru în Bucureşti, mai ales că avem în vedere ca următoarele patiserii să fie în regim de franciză. Planurile noastre sunt să dezvoltăm o reţea prin intermediul căreia să comercializăm produse 100% româneşti, făcute după reţete vechi pe care le ştim din bătrâni. Vrem să aducem clienţilor noştri, prin gustul produselor pe care le coacem zilnic în cuptoare, bucuria copilăriei”, explică Cristian Chiţu, fondatorul Patiseria Tineretului.

    În 2016, compania a avut o cifra de afaceri de peste 700.000 euro, iar pentru anul acesta, o dată cu deschiderea noii unităţi, estimările sunt că încasările vor creşte cu 20.000 de euro pe lună.

    Patiseria îşi propune ca în următorii doi ani să ajungă la 10 puncte de lucru în Bucureşti, atât în sistem de franciză, cât şi prin reprezentanţe proprii. Planul de termen lung presupune extinderea la nivel naţional, în marile oraşe, printr-o reţea de patiserii cu produse 100% româneşti.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, patiseria Tineretului a fost înfiinţată în 2012 cu scopul de a oferi clienţilor săi produse inspirate de reţetele bunicilor, care păstrează gustul autentic al bunătăţilor de odinioară. Produsele comercializate sunt necongelate, fără aditivi şi conţin numai ingrediente de la producătorii români. În prezent, compania are patru puncte de lucru proprii în Bucureşti şi îşi propune să deschidă unităţi în sistem de franciză în întreaga ţară.

     

     

  • Studiu Storia.ro: Patru cartiere din Bucureşti, în top 10 al zonelor cu cel mai bun acces la facilităţi de recreere

    Astfel, cartierele desemnate de români ca având cel mai bun acces la spaţii de recreere sunt Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan şi Vatra Luminoasă. Între primele zece poziţii mai figurează şi cartierele Noua şi Răcădău din Braşov, Grigorescu şi Gheorghieni din Cluj-Napoca şi Valea Aurie din Sibiu.

    La polul opus, cartierul cu cele mai puţine facilităţi de recreere este Guşteriţa din Sibiu. Topul continuă cu zonele Independeţei şi Brăilei din Focşani, Ciucului din Sfântul Gheorghe şi Mircea cel Bătrân din Iaşi.  Cartiere din oraşe precum Buzău, Brăila, Ploieşti şi Suceava completează clasamentul.

    La nivel de oraşe, primele locuri sunt ocupate de Oradea, Braşov şi Miercurea Ciuc. În clasament mai urmează Slobozia, Piteşti, Cluj-Napoca, Deva şi Târgu Mureş. Ultimele poziţii aparţin oraşelor Brăila, Focşani, Constanţa, Giurgiu, Suceava, Galaţi, Alexandria şi Satu Mare.

    La nivel de regiuni istorice, zona Bucureşti şi Ilfov conduce în clasament cu o medie de 58,75% şi 41.857 de respondenţi. Transilvania, Crişana şi Banat urmează în clasament cu medii de 58,67%, 57,39% şi repectiv 56,25%. Dobrogea, Moldova şi Muntenia ocupă ultimele poziţii.

    ”Accesul la spaţii verzi, săli de sport şi agrement, cinematografe, teatre, muzee sau biblioteci cu siguranţă joacă un rol foarte important în autopercepţia românilor asupra calităţii vieţii în oraşul sau cartierul în care locuiesc. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în judeţele din România sunt peste 25.000 de hectare de parcuri, grădini sau scuaruri publice, însă nu toate municipiile îndeplinesc cerinţa europeană de minimum 26 de metri pătraţi de spaţii verzi per cap de locuitor. În ceea ce priveşte oferta de locuinţe noi la nivel naţional, facilităţi precum acces gratuit la piscină, parcuri, locuri de joacă, zone de agrement sau relaxare fac parte din oferta dezvoltatorilor imobiliari din ce în ce mai des şi, cu siguranţă, influenţează preţul şi decizia de achiziţie a unei locuinţe în dauna alteia.” menţionează Sorin Bălan,  Head of Storia.ro şi OLX Imobiliare.

    Bucureşti, pe poziţia numărul 7

    Cu 4.506 hectare de parcuri şi spaţii verzi, peste 20 de cinematografe şi sute de săli de sport,  Capitala ocupă poziţia a şaptea în clasamentul oraşelor cu cel mai bun acces la facilităţi de recreere.

    Peste 40.000 de bucureşteni au votat zonele Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan, Vatra Luminoasă şi Balta Albă ca fiind cele care se bucură de cele mai avantajoase facilităţi de recreere. Floreasca, Aviaţiei şi Basarabia completează primele zece locuri. Cartierele evaluate de localnici ca fiind mai puţin avantajoase sunt Militari, Alexandriei, Rahova, Fundeni şi Lujerului. Zonele Unirii, Vitan, Timpuri Noi şi Cotroceni se regăsesc la mijlocul clasamentului.

    În Oradea, cartierele fruntaşe sunt Ioşia-Nord, Rogerius şi Centru Civic. Zonele cele mai neavantajoase sunt Episcopia Bihorului, Centura şi Oancea.

    Pentru braşoveni, cartierele Noua, Răcădău şi Schei le oferă locuitorilor cel mai bun acces la facilităţi de recreere. La polul opus, se regăsesc Triaj, Florilor şi Bartolomeu.

    Pentru locuitorii oraşului Cluj-Napoca, cartierele cele mai avantajoase sunt Grigorescu, Gheorghieni şi Gruia, la coada clasamentului regăsindu-se zone precum Bună Ziua, Someşeni şi Dâmbul Rotund.

    Timişorenii au desemnat cartierele Soarelui, Complex Studenţesc şi Bucovina ca fiind cele mai avantajoase din punct de vedere al accesului la facilităţi de recreere. Aeroport, Buziaşului şi Bălcescu ocupă ultimele poziţii.

    Ieşenii au votat Copou, Tomeşti şi Tătăraşi ca fiind zonele cele mai avantajoase din punct de vedere al facilităţilor de recreere, în timp ce ultimele poziţii sunt ocupate de cartierele Mircea cel Bătrân, Cug şi Baza 3.

    În oraşul Sibiu, cele mai avantajoase cartiere sunt Valea Aurie, Ştrand şi Valea Dumbrăvii, iar Hipodrom 4, Vasile Aaron şi Hipodrom 1 ocupă ultimele poziţii din clasament. 

  • Studiu Storia.ro: Patru cartiere din Bucureşti, în top 10 al zonelor cu cel mai bun acces la facilităţi de recreere

    Astfel, cartierele desemnate de români ca având cel mai bun acces la spaţii de recreere sunt Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan şi Vatra Luminoasă. Între primele zece poziţii mai figurează şi cartierele Noua şi Răcădău din Braşov, Grigorescu şi Gheorghieni din Cluj-Napoca şi Valea Aurie din Sibiu.

    La polul opus, cartierul cu cele mai puţine facilităţi de recreere este Guşteriţa din Sibiu. Topul continuă cu zonele Independeţei şi Brăilei din Focşani, Ciucului din Sfântul Gheorghe şi Mircea cel Bătrân din Iaşi.  Cartiere din oraşe precum Buzău, Brăila, Ploieşti şi Suceava completează clasamentul.

    La nivel de oraşe, primele locuri sunt ocupate de Oradea, Braşov şi Miercurea Ciuc. În clasament mai urmează Slobozia, Piteşti, Cluj-Napoca, Deva şi Târgu Mureş. Ultimele poziţii aparţin oraşelor Brăila, Focşani, Constanţa, Giurgiu, Suceava, Galaţi, Alexandria şi Satu Mare.

    La nivel de regiuni istorice, zona Bucureşti şi Ilfov conduce în clasament cu o medie de 58,75% şi 41.857 de respondenţi. Transilvania, Crişana şi Banat urmează în clasament cu medii de 58,67%, 57,39% şi repectiv 56,25%. Dobrogea, Moldova şi Muntenia ocupă ultimele poziţii.

    ”Accesul la spaţii verzi, săli de sport şi agrement, cinematografe, teatre, muzee sau biblioteci cu siguranţă joacă un rol foarte important în autopercepţia românilor asupra calităţii vieţii în oraşul sau cartierul în care locuiesc. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în judeţele din România sunt peste 25.000 de hectare de parcuri, grădini sau scuaruri publice, însă nu toate municipiile îndeplinesc cerinţa europeană de minimum 26 de metri pătraţi de spaţii verzi per cap de locuitor. În ceea ce priveşte oferta de locuinţe noi la nivel naţional, facilităţi precum acces gratuit la piscină, parcuri, locuri de joacă, zone de agrement sau relaxare fac parte din oferta dezvoltatorilor imobiliari din ce în ce mai des şi, cu siguranţă, influenţează preţul şi decizia de achiziţie a unei locuinţe în dauna alteia.” menţionează Sorin Bălan,  Head of Storia.ro şi OLX Imobiliare.

    Bucureşti, pe poziţia numărul 7

    Cu 4.506 hectare de parcuri şi spaţii verzi, peste 20 de cinematografe şi sute de săli de sport,  Capitala ocupă poziţia a şaptea în clasamentul oraşelor cu cel mai bun acces la facilităţi de recreere.

    Peste 40.000 de bucureşteni au votat zonele Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan, Vatra Luminoasă şi Balta Albă ca fiind cele care se bucură de cele mai avantajoase facilităţi de recreere. Floreasca, Aviaţiei şi Basarabia completează primele zece locuri. Cartierele evaluate de localnici ca fiind mai puţin avantajoase sunt Militari, Alexandriei, Rahova, Fundeni şi Lujerului. Zonele Unirii, Vitan, Timpuri Noi şi Cotroceni se regăsesc la mijlocul clasamentului.

    În Oradea, cartierele fruntaşe sunt Ioşia-Nord, Rogerius şi Centru Civic. Zonele cele mai neavantajoase sunt Episcopia Bihorului, Centura şi Oancea.

    Pentru braşoveni, cartierele Noua, Răcădău şi Schei le oferă locuitorilor cel mai bun acces la facilităţi de recreere. La polul opus, se regăsesc Triaj, Florilor şi Bartolomeu.

    Pentru locuitorii oraşului Cluj-Napoca, cartierele cele mai avantajoase sunt Grigorescu, Gheorghieni şi Gruia, la coada clasamentului regăsindu-se zone precum Bună Ziua, Someşeni şi Dâmbul Rotund.

    Timişorenii au desemnat cartierele Soarelui, Complex Studenţesc şi Bucovina ca fiind cele mai avantajoase din punct de vedere al accesului la facilităţi de recreere. Aeroport, Buziaşului şi Bălcescu ocupă ultimele poziţii.

    Ieşenii au votat Copou, Tomeşti şi Tătăraşi ca fiind zonele cele mai avantajoase din punct de vedere al facilităţilor de recreere, în timp ce ultimele poziţii sunt ocupate de cartierele Mircea cel Bătrân, Cug şi Baza 3.

    În oraşul Sibiu, cele mai avantajoase cartiere sunt Valea Aurie, Ştrand şi Valea Dumbrăvii, iar Hipodrom 4, Vasile Aaron şi Hipodrom 1 ocupă ultimele poziţii din clasament. 

  • Care este noua capitală a tineretului din România

    Obiectivul programului este să elaboreze strategii de dezvoltare locale pentru tineri şi să-i implice activ în procesele decizionale din oraşele lor pe teme ce ţin de educaţie, cultură, politică demografică şi alte domenii de interes pentru ei. De asemenea, îşi propune să stimuleze autorităţile publice locale şi companiile private să susţină şi să se implice în implementarea proiectelor propuse în cadrul programului.

    Cu această ocazie, s-a lansat şi competiţia din acest an pentru desemnarea  următoarei Capitale a Tineretului din România, în perioada 2 mai 2018-1 mai 2019. Competiţia pentru titlul Capitala Tineretului din România se va desfăşura în două runde. Data limită până la care pot fi depuse candidaturile pentru runda întâi este 16 iulie, ora 23:59, la adresa de mail haisavorbim@capitalatineretului.ro, potrivit regulamentului de înscriere în competiţie – www.capitalatineretului.ro/apel -, publicat marţi, 2 mai. Până pe 15 iunie va fi anunţată şi valoarea premiului pe care Guvernanţa programului îl va acorda oraşului câştigător

    Toate oraşele înscrise vor fi înştiinţate despre primirea şi eligibilitatea candidaturilor, iar finalistele vor fi anunţate pe 15 august. Pentru runda a doua, oraşele care vor rămâne în competiţie vor trebui să depună dosarele de candidatură complete până pe 15 octombrie, ora 23:59. Oraşul câştigător va fi anunţat în data de 12 noiembrie, în cadrul unui eveniment festiv ce va avea loc la Bacău.

    Mai multe informaţii despre documentele necesare înscrierii în competiţie, despre criteriile ce trebuie îndeplinite pentru depunerea candidaturii, despre competiţie şi despre program sunt disponibile pe site-ul www.capitalatineretului.ro.

    Capitala Tineretului din România este un program naţional destinat tinerilor, iar partenerii implicaţi în guvernanţa acestuia sunt Consiliul Tineretului din România (CTR) – entitate reprezentativă a tineretului din România; Federaţia SHARE Cluj-Napoca – comanagerul programului Cluj-Napoca 2015, Capitala Europeană a Tineretului;
    Grupul PONT – grup de experţi de tineret, iniţiatorul măsurilor de pregătire a Capitalei Tineretului din România pe baza experienţei candidaturii municipiului Cluj-Napoca pentru Capitala Europeană a Tineretului 2015; Banca Comercială Română (BCR).

     

  • Oraşul din România care a preluat titlul de Capitală a tineretului

    Începând de marţi, 2 mai, Timişoara predă titlul de Capitala Tineretului din România. Timişoara şi-a asumat pionieratul programului în perioada 2 mai 2016 – 1 mai 2017, iar luni, în Piaţa Operei, a avut loc festivitatea simbolică de predare a acestui titlu.

    În ultimul an, sub conceptul “Check-Out Timişoara”, în oraş au avut loc sute de evenimente, activităţi şi proiecte care au pus în valoare tinerii din regiune şi ideile lor.

    Oraşul din România care a preluat titlul de Capitală a tineretului

  • Ce avere are Gabriela Szabo. Renta ei se ridică la 8300 de lei pe lună

    Campioana olimpica si mondiala la atletism, Gabriela Szabo a ajuns sa detina la 41 de ani o avere impresionanta, impreuna cu sotul Zsolt Gyongyossi, fostul ei antrenor. In declaratia de avere pe care a depus-o in periaoda in care a fost ministru al sportului (martie 2014-noiembrie 2015), Gabi a trecut trei terenuri agricole, trei case – una in Corbeanca, de 400 de metri patrati, una in Bucuresti si alta in Voluntari, achizitionate in 2013 –  trei masini, dar si tablouri, ceasuri si bijuterii de 44000 de euro.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Primii paşi ai oraşului inteligent

    Prin intermediul unui sistem cu patru componente integrate, Telekom România împreună cu partenerul său pe tehnologie, Cisco, a pus bazele primului spaţiu de tip „oraş inteligent”, în Parcul Tineretului din Bucureşti.

    ELEMENTUL DE NOUTATE:

    Telekom România a implementat primul proiect integrat de tip Smart City din România, în Parcul Tineretului, zona Orăşelului Copiilor, în sectorul 4 din Bucureşti, proiect finalizat în aprilie 2016. Soluţiile implementate constau în patru componente integrate: parcare inteligentă, conectivitate Wi-Fi oferită gratuit, siguranţă publică şi iluminat inteligent, pentru o zonă delimitată din Parcul Tineretului. Proiectul a fost implementat de operatorul telecom cu sprijinul partenerului său de tehnologie, Cisco.

    EFECTELE INOVAŢIEI:

    De aceste soluţii pot beneficia atât locuitorii Capitalei, atunci când îşi petrec timpul în parc, dar şi autorităţile locale, care vor putea gestiona mai eficient spaţiile publice, la costuri mai reduse. 

    Prin utilizarea aplicaţiei mobile Tap & Park, disponibilă pentru IoS, Android şi Windows Mobile, şoferii pot identifica în timp real dacă sunt locuri de parcare disponibile în zona delimitată din Orăşelul Copiilor, în Parcul Tineretului. Soluţia are un modul dedicat pentru administraţia locală sau cea a parcărilor, care afişează gradul de ocupare a spaţiilor de parcare şi nivelul traficului din zonă. Aceasta generează, de asemenea, diferite rapoarte. În perioada următoare, aplicaţia va fi dezvoltată pentru a acoperi mai multe zone de parcare din Bucureşti. De asemenea, o funcţionalitate viitoare va permite şoferilor să plătească parcarea cu ajutorul telefonului mobil, direct către autoritatea locală sau operatorii de parcări, fără costuri adiţionale. Soluţia de parcare va include şi notificări prin care şoferii sunt anunţaţi când le expiră timpul de parcare.

    Soluţia Wi-Fi oferă vizitatorilor parcului acces gratuit la internet în zona delimitată. Soluţia poate fi dezvoltată în continuare pentru a include componenta de data analytics, care furnizează autorităţilor locale un instrument de control al traficului pietonal, cu evidenţierea momentelor cu traficul cel mai intens, respectiv scăzut, pe baza căruia serviciile de securitate din zonă pot fi gestionate mai eficient. În plus, alte facilităţi publice pot fi introduse sau reamplasate pentru a deservi mai eficient nevoile reale ale cetăţenilor.

    Soluţia de siguranţă publică cuprinde un sistem de supraveghere video şi o aplicaţie pe baza căreia pot fi identificate anumite scenarii predefinite care vizează intervenţia autorităţilor. Soluţia generează alerte în caz de vandalism sau nerespectarea resticţiilor pentru anumite zone sau dacă o persoană este în situaţia de a avea nevoie de ajutor urgent. Alt beneficiu al soluţiei îl reprezintă posibilitatea de a identifica autovehiculele parcate ilegal. Soluţia poate fi utilizată, de asemenea, pentru numărarea maşinilor şi pentru identificarea plăcuţelor de înmatriculare.

    Soluţia de iluminat inteligent este instalată pe opt stâlpi echipaţi cu tehnologie LED şi senzori sensibili la mişcare şi la intensitatea luminii ambientale. Aceştia pot fi controlaţi automat de la distanţă pentru a creşte intensitatea luminii când cineva este în preajma acestora. Implementarea soluţiei va genera reduceri de costuri cu energia de până la 60%, un beneficiu semnificativ pentru autorităţile locale.

    DESCRIEREA INOVAŢIEI:

    Soluţiile de tip Smart City implementate în sectorul 4 al Capitalei operează pe o platformă dedicată de tip Internet of Things (IoT). IoT permite conectarea diverselor obiecte şi platforme la internet şi comunicarea „smart” între ele, prin intermediul unor interfeţe inteligente. Interconectarea dispozitivelor şi a senzorilor cu bazele de date şi aplicaţii se face cu ajutorul soluţiilor Machine-to-Machine (M2M). În România, Telekom are opt soluţii M2M în portofoliu şi beneficiază de acces la cele mai avansate platforme tehnnologice dezvoltate de diviziile de cercetare şi dezvoltare ale Grupului Deutsche Telekom.

    Echipa implicată în proiect a cuprins specialişti din cadrul Telekom Romania, Cisco şi Deutsche Telekom. Implementarea proiectului pilot a durat aproximativ opt luni, de la etapa de planificare şi design până la faza de implementare. Instalarea propriu-zisă şi configurarea soluţiilor au durat mai puţin de patru luni.

  • Academia de Vară Atlantykron a devenit cea mai longevivă manifestare pentru tineret din România

    Între 29 iulie şi 7 august, la Capidava, judeţul Constanţa, s-a desfăşurat Academia de Vară pentru Tineret, Ştiinţă, Viitorologie şi Science Fiction ATLANTYKRON – ediţia 27

    Atlantykron 2016 a însemnat 18 invitaţi speciali, români şi străini, 35 de lectori şi instructori, o echipă de organizare formată din circa 60 de membri şi peste 350 de participanţi, marea majoritate cu vârste cuprinse între 16 şi 29 de ani. Curent electric, reţea wireless, patru bacuri ponton, restaurant şi servicii de catering, echipă medicală, pază asigurată de Poliţia de frontieră şi de Civitas.

    Organizatorii actualei ediţii a Academiei Atlantykron au fost  Centrul Pentru Studii Complexe şi Fundaţia World Genesis din SUA în colaborare cu Societatea CYGNUS din Suceava şi cu Institutul Naţional de Cercetare pentru Sport.

    În cadrul unei teleconferinţe-record, cu durata de peste o oră, Erisa K Hines (Jet Propulsion Laboratory), membră a misiunii Curiosity de cercetare a planetei Marte, a prezentat proiectul următoarei misiuni, care este programată pentru 2020. Astfel, noul Rover va avea roţi mai eficiente, cu o tracţiune mai bună şi formă modificată, va colecta mostre de roci, va produce oxigen din atmosfera dominată de dioxid de carbon a planetei şi va înregistra sunetele planetei Marte. De asemenea, noul Rover va putea realiza fotografii în timpul amartizării. Amintim că, la o zi de la amartizarea roverului Curiosity, în 2012, participanţii la Academia Atlantykron au putut dialoga, în cadrul unei videoconferinţe, cu un alt membru al misiunii Curiosity, Ravi Prakash.

    O altă teleconferinţă l-a avut ca invitat pe Jacque Fresco, futurolog şi inginer social, care a împlinit recent 100 de ani şi este cunoscut prin lansarea „Proiectului Venus”. Deşi acesta s-a declarat optimist în privinţa dezvoltării unei societăţi a cunoaşterii, consideră că între oameni nu vor înceta conflictele, atât timp cât vor exista naţiuni, graniţe şi interese locale.

    Purtând genericul „Amintiri despre viitor”, Atlantykron este singurul eveniment de acest gen din România cu o tradiţie de 27 de ani şi, potrivit multor invitaţi speciali din străinătate, un eveniment de profil unic în lume. Inedita Academie, organizată în natură şi departe de civilizaţia urbană, are ca scop accesul la cunoaştere al tinerilor şi reuneşte experţi de talie mondială (din care unii au primit premiul Nobel şi predau gratuit cursuri tinerilor interesaţi) şi tehnologie de ultimă generaţie, pe o insulă care are mai puţin de 1 km2. Aici se desfăşoară demonstraţii ştiinţifice şi cursuri de artă sau de comunicare aşa cum în nicio şcoală nu se predau, stând pe iarbă, sub cerul liber, sub stele.

  • Singurul om care are tăria să spună: ”ESTE RĂZBOI”. Declaraţia care va cutremura tot globul

    Suveranul Pontif a ajuns miercuri în Polonia, unde va participa la Zilele Mondiale ale Tineretului 2016, un eveniment organizat de Biserica Romano-Catolică.

    În cadrul acestei vizite, Papa Francisc a condamnat vehement atacurile care au vizat creştini, afirmând că recenta serie de atentate este asemănătoare cu războiale mondiale din secolul XX şi notând că totul porneşte de la interese economice şi politice.

    Singurul om care are tăria să spună: ”ESTE RĂZBOI”. Declaraţia care va cutremura tot globul

  • Ce va obţine oraşul care va fi desemnat Capitala Tineretului din România?

    “Ca să putem observa beneficiile câştigării acestui concurs putem arunca o privire la ce s-a întâmplat în Cluj după ce a fost desemnat Capitala Tineretului European”, a dat exemplu Tudor Ogner, viceprşedinte al federatiei Share din Cluj. El a mai adăugat că în urma câştigării competiţiei, numărul turiştilor din oraş a crescut cu 21% şi au fost organizate peste 3500 de activităţi în care au fost mobilizaţi un număr mare de voluntari.

    Festivalul Untold a reuşit să aducă beneficii financiare la bugetul local prin concertele susţinute de Dj renumiţi. Un alt avantaj al obţinerii acestui titlu este implicarea tinerilor în societate. Astfel, ei pot înţelege mult mai uşor modul în care se pot soluţiona anumite probleme cum ar fi birocraţia sau cum să duci la capăt un proiect fără să ai resurse financiare la început.

    Concursul pentru a desemna Capitala Tineretului din România are aceiaşi structură cu cel în care se desemnează Capitala Tineretului European. Mihai Vîlcea, vicepreşedinte al Fundaţiei Judeţene pentru Tineret Timiş, a spus că bugetul pe care Timişoara şi-l propune pentru acest concurs ajunge pe la câteva sute de mii de euro.

    Pe 14 noiembrie se va anunţa câştigătorul, iar termenul limită de înscriere a oraşelor este 14 octombrie. Oficialii au declarat la conferinţa de presă că va exista şi un premiu în bani pentru câştigător, dar suma exactă nu a fost comunicată.