Tag: tineret
-
Care este motivul pentru care studenţii cer demisia ministrului Tineretului şi Sportului
În urma Adunării Generale a Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), care a avut loc la Oradea, în perioada 11-14 aprilie, şi a reunit peste 200 de lideri ai studenţilor din întreaga ţară, ANOSR cere demisia ministrului Tineretului şi Sportului, ca urmare a „nepăsării faţă de componenta tineret”, a scăderii numărului total de locuri pentru Programul Naţional „Tabere Studenţeşti” 2019 cu aproape 3000 de locuri, a „modului superficial cu care tratează exercitarea Preşedinţiei României la Consiliul UE şi a comunicării defectuoase cu tinerii”.„Ne arătăm dezamăgirea şi în contextul actual al exercitării României a Preşedinţiei la Consiliul Uniunii Europene, mai ales că primele cuvinte din descrierea Programului Preşedinţiei României la Consiliul UE 2019 – componenta TINERET sunt: <Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene va urmări să contribuie la creşterea calităţii dialogului dintre autorităţile publice şi tineri, la toate nivelurile (local, regional, naţional şi european), prin promovarea participării active a tinerilor la acţiunile Uniunii Europene, inclusiv a tinerilor din medii economice defavorizate. Aceasta reprezintă, de fapt, o importantă coordonată a activităţii trioului, Finlanda şi Croaţia urmând să continue dezbaterile privind ameliorarea incluziunii tinerilor şi a procesului de dialog structurat>”, arată ANOSR într-un comunicat.Potrivit ANOSR, „comunicarea defectuoasă şi contradictorie cu MTS nu ridică un semnal de alarmă în rândul reprezentanţilor studenţilor, ci îi revoltă şi îi face să îşi pună o serie de întrebări bine fundamentate în ceea ce priveşte competenţa actualului minister”. -
România şi-a depus candidatura pentru ediţia de iarnă a Jocurilor Olimpice de Tineret din 2024
Întrecerile ar uma să se desfăşoare la Braşov, acolo unde în 2013 a avut loc şi Festivalul Olimpic al Tineretului European.
Candidatura a fost anunţată oficial, luni, când la sediul CIO au ajuns scrisorile de intenţie semnate de Guvernul României, autorităţile din judeţul Braşov şi Comitetul Olimpic şi Sportiv Român. „Important este că atunci când vrei să câştigi, în primul rând trebuie să participi, să te înscrii într-o competiţie. Primul pas l-am făcut. Nu suntem singuri, mai sunt câţiva parteneri din Bulgaria, Spania, China şi mai nou Argentina. Şansele noastre sunt bune datorită faptului că Braşovul a organizat Festivalul Olimpic al Tineretului European în 2013. O ediţie organizată cu foarte mare succes, toată lumea îşi aduce aminte cu plăcere. Pe baza succesului înregistrat în 2013, cred că şansele noastre sunt foarte bune în ceea ce priveşte organizarea acestei competiţii. Sigur, mai avem nevoie de unele îmbunătăţiri, dar majoritatea obiectivelor în ceea ce priveşte infrastructura sunt făcute de atunci”, a susţinut Mihai Covaliu, preşedintele COSR.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Tineretul PSD vrea să pună în dezbatere publică legalizarea prostituţiei şi a drogurilor uşoare
Tineretul PSD vrea să lanseze în dezbatere publică o serie de proiecte printre care legalizarea prostituţiei, intorducerea cotei progresive de impozitare, lansarea unor campanii naţionale privind protejarea spaţiilor publice şi legalizarea drogurilor uşoare.
„Hugs, not drugs” (n.eng: Îmbrăţişări, nu droguri), se numeşte proiectul regăsit pe platforma oficială a Tineretului Social Democrat (TSD), la rubrica „Ideile noastre”.
Lansarea unei dezbateri publice naţionale privind legalizarea drogurilor uşoare şi programe de suport pentru consumatorii de droguri periculoase, se arată în detaliile proiectului.
Printre cele 22 de idei „pentru un TSD care să dea tonul dezbaterii Progresiste şi de tineret din România”, aşa cum le prezintă platforma, se numără lansarea unei dezbateri publice „România, toleranţă zero la discriminare”, pentru a lupta împotriva prejudecăţilor care există faţă de minorităţi, promovarea unui program guvernamental de tipul Primul Job, dar şi lansarea unei dezbateri naţionale privind recunoaşterea drepturilor comunităţii LGBT.
Mai mult, TSD-ul propune lansarea unei dezbateri naţionale despre legalizarea prostituţiei şi a măsurilor privind combaterea traficului de persoane, într-un proiect intitulat „Oamenii nu sunt mărfuri”.
-
Gafa antologică făcută de noul ministru pus de PSD! S-a făcut de râs încă din prima zi de mandat
Noul ministru al Tineretului şi Sportului şi-a început cu o gafă mandatul, după ce a crezut în Parlament nu a fost votat Codul lui Hammurabi, o serie de legi veche de 3.700 de ani.„Ştiţi că există un pachet de legi al lui Hammurabi care nu a fost votat de Parlamentul anterior, ce veţi face când va veni proiectul de lege în Parlament?”, a fost întrebarea care l-a închis pe social-democrat, din partea unui reporter de la Antena 1.“Aşa cum am spus, suntem la început. Daţi-ne răgaz să ne acomodăm, daţi-ne răgaz să studiem”, a fost răspunsul cu care noul ministru al Tineretului şi Sportului s-a făcut de râs. Codul lui Hammurabi este o culegere de legi scrisă în jurul anului 1760 î.Hr., care cuprinde 282 de articole de lege şi un Epilog. -
MTS anunţă că salariile vor fi majorate de la 1 ianuarie 2019
“Ministerul Tineretului şi Sportului anunţă că nici una dintre unităţile din teritoriu nu şi-a întrerupt activitatea în urma grevei generale anunţată pentru astăzi de către conducerea Sindicatului Naţional Sport şi Tineret. De asemenea, activitatea sportivă a loturilor şi echipelor naţionale nu a fost deloc afectată şi se desfăşoară în condiţii normale. Cifra de aproape 4.000 de grevişti anunţată de conducerea SNST nu poate fi reală, din simplul motiv că MTS are doar 2998 angajaţi.Mai mult, MTS a solicitat unităţilor din teritoriu date exacte ale situaţiilor locale şi, din informaţiile centralizate până la această oră, dintre cei 2998 de angajaţi, doar aproximativ 200 se află în grevă, (deci un procent de 7% din nr total al salariaţilor), situaţie care nu mai poate fi asimilată cu termenul de „grevă generală”, potrivit unui comunicat de presă al ministerului Tineretului şi Sportului, remis miercuri MEDIAFAX.
Potrivit MTS, nici cei aproximativ 200 de salariaţi aflaţi în grevă nu au depus solicitări către directorii de unităţi, cu 48 de ore înainte, ci doar au semnat nişte tabele de adeziune.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Sportul românesc a intrat în grevă generală! Angajaţii din subordinea MTS solicită ”plată egală pentru muncă egală”. ”Am acceptat prea multe compromisuri care ne-au transformat într-o masă de manevră”
”De la declanşarea protestelor nu s-au făcut progrese în rezolvarea nemulţumirilor celor care muncesc în Sport şi Tineret, MTS-ul nu a iniţiat negocieri reale pentru deblocarea situaţiei reclamate. Angajaţii din subordinea MTS sunt hotărâţi să îşi recapete drepturile, să nu mai muncească fără să fie platiţi şi solicită <<plată egală pentru muncă egală>>”, după cum se specifică într-un comunicat al SNST.
Protestul se desfăşoară la nivel naţional si afectează activitatea din Cluburile Sportive Municipale, Direcţiile Judeţene pentru Sport şi Tineret, Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti, Casele de Cultură ale Studenţilor, Complexurile Sportive Naţionale şi Federaţiile Sportive Naţionale.
-
Simona Halep a ajuns în ţară cu trofeul de la turneul de la Roland Garros
Simona Halep a ajuns pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă, urmând să fie primită, la Salonul Oficial, de către ministrul Tineretului şi Sportului, Ioana Bran, dar şi de preşedintele FRT, George Cosac.
Luni seară, pe Arena Naţională, va fi organizată o ceremonie în care Simona Halep va prezenta trofeul pe care l-a câştigat la Roland Garros.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cine este milionara de 31 de ani ce va fi noul ministru al Tineretului şi Sportului. Este a 4-a generaţie de “pălincari”
Ioana Bran a făcut PR pentru palinca produsă de familia sa, declarând că se află la „a 4-a generaţie de “pălincari”, „ca atare este normal ca secretul şi reţeta produselor noastre să se păstreze şi să se transmită din generaţie în generaţie”.Ioana Bran este absolventa Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca. Parlamentarul sătmărean deţine şi un masterat în audit şi expertiză contabilă, scrie presasm.roA intrat în politică în 2010, iar în 2012 a fost aleasă consilier judeţean pe listele USL Satu Mare. De asemenea, Ioana Bran deţine funcţia de preşedinte al Tineretului Social Democrat din Satu Mare şi de vicepreşedinte al Organizaţiei Judeţene a PSD. -
Un tânăr a pornit un business în Bucureşti, care azi are afaceri de 700.000 de euro, după ce şi-a adus aminte de reţetele bunicii – VIDEO
Aşa a apărut Patiseria Tineretului, o afacere de circa 700.000 de euro, pe care fondatorul o vede extinsă la nivel naţional în următorii cinci ani. Produsele sale au aproximativ aceleaşi preţuri ca ale concurenţei, însă, spune el, se diferenţiază prin alegerea unor ingrediente naturale, de la producătorii români şi, mai ales, prin lipsa celor congelate. Sub sigla Patiseria Tineretului funcţionează patru locaţii în Capitală. Cei mai vânduţi sunt covrigii braşoveni cu mac, susan şi seminţe de floarea-soarelui, cu preţ mediu de 1 leu.
De asemenea, merdenelele, pateurile cu brânză şi ştrudelele sunt populare, având preţul mediu de 2 lei. În general, bonul mediu se situează în jurul valorii de 5 lei. Anul trecut afacerea a înregistrat rulaje de circa 700.000 de euro şi un profit de 24.000 de euro. Pentru 2017 antreprenorul ţinteşte o cifră de afaceri de aproximativ 800.000 de euro şi un profit cel puţin egal cu cel de anul trecut, deoarece investiţiile de anul acesta depăşesc 150.000 de euro. Tot anul acesta a lansat şi sistemul de franciză, prin accesarea unui grant de la BERD. Astfel, în următorii doi ani antreprenorul îşi doreşte să ajungă la zece patiserii în Capitală.
Chiţu vrea să deschidă puncte de lucru în sistem de franciză în oraşe ca Iaşi, Constanţa, Braşov, Cluj, Timişoara
-
Reţeta succesului: Cum reuşeşte un tânăr din România să vândă MERDENELE de 700.000 euro
După patru ani în care Cristian Chiţu a controlat prin franciză două patiserii ale unuia dintre cele mai populare branduri locale, a mizat pe cartea antreprenoriatului, idee care a prins contur în 2012. A constatat că majoritatea clienţilor îşi doreau produse necongelate, fără aditivi, aşa că a decis să pună bazele unei patiserii proprii, unde să şi producă. Aşadar, a combinat o parte din reţetele bunicii cu cele pe care bucureştenii le iubeau cel mai mult şi astfel a luat fiinţă prima unitate Patiseria Tineretului.
”Am redescoperit gustul prăjiturilor copilăriei şi mi-am amintit de bunica, ale cărei preparate răspândeau un miros delicios în toată casa, mai ales în perioada sărbătorilor, când prepara o mulţime de bunătăţi“, povesteşte antreprenorul. Produsele sale au aproximativ aceleaşi preţuri ca ale concurenţei, însă, spune el, se diferenţiază prin alegerea unor ingrediente naturale, de la producătorii români şi, mai ales, prin lipsa celor congelate.

În prezent, sub sigla Patiseria Tineretului funcţionează patru locaţii în Capitală, în zone cu trafic intens, principalele categorii de produse comercializate fiind cele de patiserie şi covrigărie. Cei mai vânduţi sunt covrigii braşoveni cu mac, susan şi seminţe de floarea-soarelui, cu preţ mediu de 1 leu; dintre produsele de patiserie, merdenelele, pateurile cu brânză şi ştrudelele sunt cele mai populare, având preţul mediu de 2 lei. În general, bonul mediu se situează în jurul valorii de 5 lei.
Investiţia iniţială a fost de aproximativ 15.000 euro, bani obţinuţi prin intermediul unui credit bancar, dar, spune Chiţu, activitatea în acest domeniu nu este dificilă, dacă unităţile sunt plasate în zone cu vad. ”Dacă patiseria este deschisă într-o zonă intens circulată, în care există staţii de metrou, RATB, instituţii publice, clădiri de birouri, şcoli etc., supravieţuirea nu este grea; din contră, oferă posibilităţi de creştere. Cu toate acestea, se impun trei condiţii: personal serviabil, curăţenie, produse proaspete şi de bună calitate“, precizează antreprenorul.
Clienţii fideli al patiseriilor sale sunt tinerii care se duc sau se întorc de la şcoală, liceu sau facultate, angajaţii care lucrează în proximitatea spaţiilor şi pensionarii care locuiesc în zone adiacente. în cadrul afacerii Patiseria Tineretului lucrează în total 33 de oameni, însă antreprenorul precizează că ar mai fi nevoie de cel puţin şapte pentru a funcţiona în condiţii optime. Anul trecut afacerea a înregistrat rulaje de circa 700.000 de euro şi un profit de 24.000 de euro, iar pentru 2017 antreprenorul ţinteşte o cifră de afaceri de aproximativ 800.000 de euro şi un profit cel puţin egal cu cel de anul trecut, deoarece investiţiile de anul acesta depăşesc 150.000 de euro.

Anul acesta investiţiile au vizat fabrica unde sunt produse aluaturile (închiriere, amenajare şi utilare), rebranduirea tuturor patiseriilor şi amenajarea acestora, achiziţionarea de noi echipamente pentru toate patiseriile şi deschiderea unui nou spaţiu în zona Unirii din Bucureşti. Aceasta este a patra patiserie, după ce în primăvara acestui an compania a vândut una din unităţi. Noul punct de lucru în care muncesc şapte persoane, este situat în centrul istoric al Capitalei, într-o clădire construită în 1890 şi are o suprafaţă de 35 mp. Investiţia pentru amenajarea şi dotarea acestei patiserii s-a ridicat la 60.000 de euro.
Tot anul acesta a lansat şi sistemul de franciză, prin accesarea unui grant de la BERD. Astfel, în următorii doi ani antreprenorul îşi doreşte să ajungă la zece patiserii în Capitală. Despre perspectivele acestei afaceri, Chiţu consideră că reţeaua de patiserii va avea în cinci ani acoperire naţională, cu puncte de lucru în sistem de franciză în oraşe ca Iaşi, Constanţa, Braşov, Cluj, Timişoara.
Antreprenorul povesteşte că parcursul afacerii până în prezent nu a fost tocmai lin, iar unele eşecuri s-au transformat în lecţii. Spre exemplu, cel mai dificil moment a fost când a intrat în incapacitate de plată din cauza vânzărilor foarte slabe la una din patiserii. Povestea acestei ”păţanii“, după cum o numeşte chiar el, începe în luna noiembrie 2012, când a decis să mute patiseria deschisă pe Calea Moşilor la o distanţă de două staţii.

În ianuarie 2013, din cauza vânzărilor foarte slabe, s-a confruntat cu incapacitatea de plată a chiriei, utilităţilor, bugetului de stat şi, mai ales, a salariilor. ”Mi-am asumat în totalitate alegerea greşită a spaţiului şi am decis să fac încă un credit pentru a achita toate dările din acea lună. Cel mai mult mă măcina gândul că pot lăsa oameni pe drumuri, neavând bani de salarii. Ei nu aveau nicio vină“, povesteşte Chiţu. După o lună a închis patiseria respectivă şi a mutat angajaţii în celelalte locaţii, până când a găsit un alt spaţiu; iar după un an a reuşit să acopere şi datoria creată.
Cele mai mari oportunităţi ale segmentului de piaţă în care activează sunt reprezentate de creşterea calităţii produselor şi relaţia dintre clienţi şi personalul de vânzare, spune antreprenorul. Pe de altă parte, cele mai mari impedimente ţin de lipsa forţei de muncă calificată şi de concurenţa neloială, adaugă acesta.
Nici antreprenoriatul nu e simplu, iar din punctul său de vedere calităţile nelipsite ale unui om de afaceri ar trebui să fie curajul, perseverenţa, rezistenţa la stres şi capacitatea de muncă ”24 din 24“ la nevoie. ”Să îşi evalueze ideea de afacere prin testarea produsului sau serviciului pe clienţi, să îşi construiască un plan de afaceri şi o viziune pe termen mediu şi lung şi, evident, să aibă alături o echipă pe care să se poată baza în toate momentele, dar în special în cele dificile“, enumeră el sfaturile pentru un antreprenor aflat la început de drum.
Cristian Chiţu este de formaţie economist, a lucrat în sectorul bancar, iar apoi a avut o firmă de consultanţă financiară şi intermedieri de credite, o firmă de asigurări şi o alta de închirieri ATV-uri pe Valea Prahovei.
Liderul pieţei locale de patiserii şi covrigării este Fornetti, cu afaceri de 36 de milioane de euro anul trecut şi o cotă de piaţă de 6%, potrivit companiei de cercetare de piaţă Euromonitor, citată de ZF. Pe piaţa covrigăriilor, care a crescut puternic în special în perioada de criză, lanţuri precum Luca, Petru sau Georgi se luptă şi cu covirgăriile de cartier. Covrigii au revenit la modă în special după anul 2009, odată ce românii au fost tot mai atenţi pe ce cheltuie banii.