BusinessMagazin

Tag: terorism

  • Povestea omului care câştiga 420 de milioane de dolari pe săptămână. Când a fost arestat a fost construită o închisoare special pentru el

    Pablo Escobar a fost unul dintre cei mai cunoscuţi traficanţi de droguri din istorie, controlând la sfârşitul anilor ’80 aproape 80% din traficul mondial de cocaină.
     
    Ca şef al cartelului Medellin din oraşul cu acelaşi nume din Columbia, Pablo Escobar, fiul unui fermier, controla 89% din comerţul cu cocaină din Statele Unite (livra aprox 15 tone de cocaină pe zi). Acest lucru i-a adus o avere impresionantă (estimată la 30 de miliarde de dolari în anii 90), iar Forbes l-a numit al şaptelea cel mai bogat om al planetei în 1989. Conform publicaţiei Business Insider, când se afla la apogeul puterii, Escobar câştiga 420 milioane de dolari pe săptămână.
     
    A fost responsabil pentru mai multe atacuri teroriste cu bombe, a omorât candidaţi la preşedinţie, judecători, jurnalişti şi şefi de politie. A fost nemilos. A trăit toată viaţa după un singur crez “plata o plomo”, plata sau plumb (glonţ). Se estimează ca Pablo Escobar ar fi responsabil pentru 4.000 de omoruri.
     
     
    Însă în oraşul natal, Medellin, el era văzut ca un fel de Robin Hood, cel care iniţia proiecte de locuinţe, stadioane, spitale sau şcoli şi dona bani săracilor. Astfel a adus oamenii din Medellin de parte sa, iar de multe ori aceştia făceau tot ce e posibil să-l protejeze.
     
    Escobar a fost un inovator când era vorba de traficul de droguri. Şi-a ascuns marfa în tot felul de lucruri, de la peşti la cafea, ca apoi să controleze un submarin ce transporta 2.000 de kg de cocaină în apele de lângă Miami. Chiar a folosit şi un Boeing 727 pentru a transporta 10.000 de kg de cocaină. Profiturile au fost uriaşe: în 1975 un kg de cocaină se vindea la 35-40 de mii de dolari. Se estimează că Escobar făcea 60 de milioane de dolari pe zi. De aceea, el a fost nevoit să cheltuiească 2,500 de dolari pe lună doar pentru elastice pentru a lega teancurile bani. Şi pentru că îşi ţinea banii în depozite, nu mai puţin de 2 miliarde de dolari anual erau mâncaţi de către şoareci.
     
    În 2009 Juan Pablo Escobar, singurul fiu al traficantului de droguri, a declarat într-un interviu că tatăl lui a ars bancnote în valoare de 2 milioane de dolari pentru a se încălzi când el şi familia sa fugeau de autorităţi. 
     
    Traficantul de droguri era cunoscut pentru extravaganţa sa. A cumpărat elicoptere, avioane, animale exotice şi în fiecare zi se îmbrăca cu o cămasă noua şi o pereche nouă de adidaşi. El deţinea 2000 de hectare de pământ în localitatea Puerto Triunofo, unde avea, printre altele, şi o grădină zoologică.  Iar în tot acest timp, el susţinea că şi-a făcut averea din afacerea de închirieri de biciclete şi vânzări de maşini. 
     
    Unele lucruri din viaţa lui Escobar par, pur şi simplu, simple fantezii. De exemplu, 1991, se spune că a făcut o înţelegere cu guvernul columbian pentru a nu fi extrădat Statelor Unite. S-a predat şi a fost de accord să stea cinci ani la închisoare. Însă, pentru Escobar a fost construită o închisoare specială, conform specificaţiilor lui. O închisoare ce avea vedere asupra oraşului Medellin, ce avea propriul bar, piscină şi teren de fotbal. Locul a fost numit “La Catedral”, dar mulţi îi ziceau simplu, Hotelul Escobar. În primele două luni a avut 300 de vizitatori, iar traficul cu cocaină a continuat nestingherit. Când autorităţile au vrut să-l mute într-o închisoare convenţională, Escobar a evadat. 
     
    Pablo Escobar a fost găsit şi ucis pe 2 decembrie 1993 pe acoperişul unei case din Medellin de către o echipă specială formată din ofiţeri columbieni şi americani.
     
    Viaţa notoriului traficant de droguri a fost portretizată în mai multe cărţi şi filme, iar ultima producţie TV este realizată de Netflix. Serialul Narcos urmăreşte viaţa lui Pablo Escobar din anii 70-80 şi expansiunea imperiului său de droguri.
     

  • Efectul atacurilor teroriste: Angela Merkel şi Emmanuel Macron cer o reformă urgentă a sistemului de frontiere deschise al spaţiului Schengen

    Cancelarul german Angela Merkel a declarat că este urgent ca Europa să reformeze sistemenul de frontieră deschisă al spaţiul Schengen în lumina atacurilor teroriste recente.

    Cancelarul german Angela Merkel a declarat că este urgent ca Europa să reformeze sistemenul de frontieră deschisă al spaţiul Schengen în lumina atacurilor teroriste recente.

    “Vreau să menţionez sistemul de intrare-ieşire din spaţiul Schengen, care ar trebui să fie gata în 2022”, a spus ea după o întâlnire cu alţi lideri europeni marţi, relatează Reuters.

    „Este vital să ştim cine intră şi cine părăseşte spaţiul Schengen.”

    Aproape simultan a susţinut declaraţii pe aceaşi temă şi preşedintele francez. Ameninţarea terorismului este o realitate europeană care are nevoie de un răspuns coordonat şi rapid, a declarat marţi preşedintele francez Emmanuel Macron.

    Macron a mai spus reporterilor că Europa trebuie să lucreze la o reconsiderare a frontierei deschise a spaţiului său Schengen.
    Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, preşedintele Consiliul European, Charles Michel, şi preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, participă marţi la un minisummit UE pe tema reacţiilor la atacurile teroriste din Franţa şi Austria.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce este Antifa? Gruparea pe care Donald Trump doreşte să o declare teroristă

    Preşedintele american Donald Trump a anunţat duminică seară că intenţionează să desemneze mişcarea antifascistă Antifa drept organizaţie teroristă

    În contextul în care procurorul general, William Barr, politicieni democraţi şi republicani cred că grupuri extremiste încurajează protestele violente. Antifa este o grupare de stânga ce îşi are originile în lupta împotriva fascismului.
    Originea
    Cel mai probabil numele de Antifa a fost asociat în anii 1920 şi cu precădere în anii 1930 cu mişcare din Germania împotriva fasciştilor europeni. Mark Brau autorul lucrării, Antifa: Anti-fascism spune că renaşterea mişcării a avut loc în ani 80′ în SUA prin gruparea Anti-rasism. Acţiunile sale s-au rezumat în mare parte la confruntări cu grupurile de neo-nazişti la concerte punk. Mişcarea a fost în mare parte inactivă până la ascensiunea la putere a lui Donald Trump.
    Împotriva a ce lupta?
    Neo-nazism, fascism, supremaţia albilor, rasism şi homofobie. Există multe grupuri şi ideologia lor diferă. Ei provin din medii sociale şi politice variate, dar sunt uniţi de opoziţia faţă de fascism şi atitudinea lor anti-guvernamentală. Conform BBC ei văd autoritarismul înfiorător în actuala administraţie americană şi doresc să formeze o mişcare care să izoleze cu adevărat politicile lui Donald Trump.
    Cum se deosebesc de alte grupări?
    Grupările antifa folosesc adesea tactici asemănătoare anarhiştilor. Seîmbracă în negru şi poartă măşti şi căşti de protecţie.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Povestea omului care a construit o afacere de miliarde cu doar doi angajaţi. El vinde un produs cu totul inedit

    Inspirat de un eveniment tragic – un atac terorist asupra unui grup de israelieni – Yoni Sherizen a lansat un business menit să protejeze oamenii în faţa altor atentate – produce şi instalează butoane de panică şi sisteme de securitate în locaţii expuse în faţa unor posibile incidente teroriste.

    Startup-ul lui Yoni Sherizen a crescut de la doi angajaţi la şapte în ultimii trei ani, şi este pe cale să încheie cea mai mare tranzacţie din ultima vreme, iar investitorii evaluează afacerea la 13 milioane de dolari, scrie Bloomberg. Cu toate acestea, de fiecare dată când înregistrează un client, antreprenorul se preocupă de costul tragic al succesului.

    Compania sa, Gabriel, ajută la protejarea locurilor precum centrele comunitare şi sinagogile în faţa atacurilor teroriste. „Din păcate, veştile proaste atrag multă atenţie asupra unui produs precum al nostru”, spune Sherizen, un rabin de 41 de ani, american, care trăieşte într-o comunitate (kibbutz) din centrul Israelului. Până în prezent, toţi clienţii companiei sunt grupuri evreieşti din Florida, Michigan şi New Jersey, oameni îngrijoraţi de violenţa antisemită, iar Sherizen urăşte ideea de a profita de împuşcături şi de frica pe care acestea o nasc. „Mă lupt cu asta tot timpul”, spune el.

    Unicul produs al lui Gabriel este un pachet hardware şi software care include butoane de panică pentru a fi amplasate în jurul unui site, fiecare cu o cameră cu fish-eye care oferă poliţiei şi managerilor de securitate o vedere asupra scenei. Membrii comunităţii pot descărca o aplicaţie mobilă care are propriul buton de alertă, astfel încât pot trimite actualizări în timp real pe rutele de evacuare sau spre adăposturile sigure. Preţul începe de la 10.000 de dolari pe an pentru 10 dispozitive şi servicii asociate.

    Sherizen spune că renunţă la „frământarea” unor companii de securitate, evitând imaginile filmărilor în masă în marketingul său şi evidenţiază în schimb sentimentul de siguranţă pe care îl poate găsi un client. „Industria securităţii este plină de personaje cu adevărat dure şi personalităţi uneori nefavorabile”, spune Sherizen, care a petrecut 15 ani lucrând pentru organizaţii non-profit, înainte de a-l fonda pe Gabriel împreună cu Asaf Adler. „Încercăm să scoatem din asta raritatea.”

    Frica este fără îndoială cea care vinde astfel de produse. Ramapo, un oraş cu 90.000 de rezidenţi evrei la 30 de mile nord de New York, a purtat discuţii cu Sherizen de luni întregi. După trei atacuri asupra evreilor ortodocşi din zona metropolitană toamna trecută, „s-a instalat panica”, spune Mona Montal, şefa de personal pentru supravegherea oraşului. Ramapo este pregătit să instaleze sistemul Gabriel în peste 200 de locaţii – sinagogi, şcoli şi săli de banchete – care servesc peste 50.000 de oameni, ceea ce ar reprezenta o extindere de şapte ori a vânzărilor companiei. „Sper să nu-l folosim niciodată”, spune Montal.

    Anul trecut, S.U.A. a înregistrat 400 de atacuri în masă în care patru sau mai multe persoane au fost rănite. Asta a sporit cererea pentru îmbunătăţirea securităţii în locuri publice, veniturile acestor afaceri estimându-se că vor creşte cu 52% până în 2025, până la 61 de miliarde de dolari la nivel mondial, potrivit cercetătorului Marketsand Markets. Zeci de companii s-au lansat pe această piaţă oferind totul, de la rucsacuri şi glugi rezistente la gloanţe, până la sisteme de monitorizare full-time. Rave Mobile Safety şi Alertus Technologies oferă software cu butoane de panică similare cu cel al lui Gabriel. Avigilon, o unitate a Motorola Solutions Inc., vinde echipamente video şi de supraveghere. Athena Security spune că poate programa camere pentru a detecta sute de tipuri de arme şi pentru a alerta imediat poliţia dacă simt o ameninţare. „Piaţa este pregătită să primească produse bune”, spune Noel Glacer, şeful unei firme de recrutare în industria de securitate, al cărui fiu era student la Liceul Marjory Stoneman Douglas din Parkland, Florida, când un bărbat înarmat a ucis prin împuşcături 17 oameni în urmă cu doi ani. „Le spun oamenilor, că, în ciuda faptului că nu se aşteaptă să li se întâmple ceva, este totuşi posibil. La am crezut şi. Şi atunci s-a întâmplat.”

    O parte cheie a serviciului lui Sherizen este pregătirea pentru situaţii de urgenţă. În timp ce îşi testează sistemul, Gabriel realizează exerciţii care îi ajută pe elevi, profesori şi alţi membri ai comunităţii să înţeleagă ce trebuie să facă în cadrul unui atac armat şi să ofere administratorilor o şansă de a se familiariza cu echipamentul şi software-ul. Reţeaua lui Gabriel abordează de asemenea o latură dificil de acoperit de către poliţie: majoritatea evreilor ortodocşi evită site-uri precum Twitter şi Facebook din motive religioase, unde autorităţile postează de obicei actualizări de urgenţă. Rabinii au considerat aplicaţia lui Sherizen potrivită pentru adepţii lor.

    Lui Sherizen i-a venit ideea înfiinţării companiei în 2016, după ce doi palestinieni au atacat un restaurant în Tel Aviv, ucigând patru persoane. În acelaşi an a început să lucreze la sistemul Gabriel, într-un sediu aflat într-o suburbie din Tel Aviv, cu sprijinul prietenilor şi rudelor. Astăzi negociază pentru obţinerea unei finanţări de 3 milioane de dolari de la noi investitori, în timp ce încearcă să treacă dincolo de comunitatea evreiască, ducându-şi produsul la şcoli, biserici, moschei, mall-uri, cluburi de noapte – oriunde se strâng grupuri mari de oameni. „Am ales numele Gabriel pentru că este religios”, spune Sherizen.

  • Erdogan susţine că Turcia se va opune planului NATO privind apărarea statelor baltice

    Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat, marţi, că Ankara se va opune planului NATO privind apărarea statelor baltice dacă alianţa transatlantică nu cataloghează drept teroriste grupările cu care se luptă Turcia, informează site-ul publicaţiei The Jerusalem Post.

    Totodată, liderul de la Ankara, care va participa la summitul NATO de la Londra, din perioada 3-4 decembrie, a afirmat că se aşteaptă la sprijin necondiţionat din partea aliaţilor în ceea ce priveşte lupta ţării sale împotriva ameninţărilor teroriste.

    Administraţia Recep Tayyip Erdogan a negat, luni după-amiază, că, în efortul de a obţine susţinerea NATO pentru operaţiunile antiteroriste din Siria, ar bloca adoptarea unui plan al Alianţei Nord-Atlantice de apărare a Poloniei şi ţărilor baltice.

    Conform unor surse citate de agenţia de presă Reuters, Turcia ar refuza adoptarea unui plan NATO de apărare a ţărilor baltice şi Poloniei până când Alianţa Nord-Atlantică va oferi susţinere suplimentară Ankarei în eforturile de combatere a grupului insurgent kurd sirian Unităţile Populare de Apărare (YPG), considerat de autorităţile turce organizaţie teroristă.

    Ankara susţine că impasul este generat de retragerea de către Statele Unite a susţinerii pentru un plan separat de apărare a Turciei, prin care ar fi contracarate posibilele atacuri provenind din Siria. Însă Administraţia Recep Tayyip Erdogan afirmă că nu şantajează în niciun fel Alianţa Nord-Atlantică.

    Anterior, o sursă diplomatică afirmase că Turcia “vrea să ia ostatice ţările est-europene” prin blocarea planificării militare, iar o altă sursă catalogase “perturbator” comportamentul Ankarei.

    Alianţa Nord-Atlantică are nevoie de aprobarea formală de către toate cele 29 de state membre a planului de consolidare a apărării Poloniei, Lituaniei, Letoniei şi Estoniei de ameninţările generate de Rusia.

    Conform unor oficiali turci, Ankara este “deschisă propunerilor”, iar secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, încearcă să găsească o soluţie pentru depăşirea tensiunilor cu Turcia.

    Relaţiile Turciei cu restul ţărilor din cadrul NATO au devenit tensionate din cauza deciziei Ankarei de a cumpăra sisteme antiaeriene ruse S-400 şi a intervenţiei militare turce în nord-estul Siriei.

  • Hamza bin Laden, fiul lui Osama bin Laden, ucis într-o operaţiune antiteroristă americană în Afganistan. Anunţul preşedintelui SUA

    Hamza bin Laden “a fost ucis într-o operaţiune antiteroristă a Statelor Unite efectuată în zona Afganistan/Pakistan”, a anunţat Donald Trump.

    “Pierderea lui Hamza bin Laden nu doar că lipseşte reţeaua Al-Qaida de importante abilităţi de conducere şi de legătura simbolică spre tatăl acestuia, ci şi subminează activităţile operaţionale importante ale grupului” terorist, a declarat Donald Trump, citat de CNN.

    “Hamza bin Laden era responsabil de activităţi de plănuire a atacurilor şi de colaborarea cu diverse grupuri teroriste”, a adăugat Donald Trump, fără a preciza când a fost ucis liderul terorist.

    Oficiali americani citaţi de NBC News şi de CNN au declarat pe 31 iulie că Statele Unite au obţinut informaţii care aratau că militantul terorist Hamza bin Laden, fiul fostului lider al reţelei Al-Qaida Osama bin Laden, a murit. Oficialii citaţi nu au oferit detalii despre circumstanţele morţii lui Hamza bin Laden, unul dintre liderii reţelei teroriste Al-Qaida.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • China observă “indicii privind terorism” în protestele din Hong Kong

    “Demonstraţiile radicale din Hong Kong au devenit frecvent extrem de periculoase, înregistrându-se atacuri la adresa poliţiei, lucru care constituie o infracţiune gravă şi conţine indicii privind terorism”, a declarat Yang Guang, purtătorul de cuvânt al Departamentului chinez pentru Afacerile provinciilor Hong Kong şi Macao.

    Săptămâna trecută, Yang Guang i-a avertizat pe organizatorii protestelor in Hong Kong “să nu se joace cu focul”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proteste violente în Irlanda de Nord: O tânără jurnalistă a murit în urma unui „incident de natură teroristă”

    Incidentul a avut loc în urma unei serii de percheziţii efectuate de autorităţi în cartierul Creggan. Disidenţii Republicani sunt consideraţi vinovaţi pentru moartea femeii. Poliţiştii au fost ţinta unui atac cu sticle cu petrol.

    Incidentul armat a avut loc după plecarea poliţiştilor, care au verificat mai multe case din zonele Mulroy Park şi Galliagh.
     
    Comisarul-şef adjunct al poliţiei locale, Mark Hamilton, a transmis că autorităţile „tratează schimbul de focuri drept un incident terorist”, fiind deschisă şi o anchetă pentru crimă.
     

  • Un individ a încercat să deturneze un avion, în Rusia. Aeronava a aterizat de urgenţă

    Avionul Boeing 737-8LJ aparţine companiei Aeroflot şi efectua o cursă între oraşele ruse Surgut şi Moscova (Cursa SU1515).

    La 15 minute după decolare, un pasager li s-a adresat piloţilor cerând schimbarea direcţiei. Aeronava a aterizat de urgenţă pe aeroportul din Hanti-Mansiisk, în centrul Rusiei, a anunţat Comisia rusă pentru combaterea terorismului, citată de agenţia Tass.

    La bordul avionului erau 69 de pasageri şi şapte membri ai echipajului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Mobilier stradal contra teroriştilor

    O bancă frumoasă ori un rastel de biciclete pot fi astfel nu numai nişte piese utile de mobilier stradal, ci şi o modalitate de prevenire a unor atentate cum ar fi cele în care diverşi atacatori intră cu camioane ori alte vehicule în mulţime, aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani la Londra, Toronto, Nisa, Berlin sau Charlottesville, în statul american Virginia.

    Dat fiind că se doreşte încurajarea oamenilor să iasă din case şi să petreacă mai mult timp în spaţii publice, să meargă mai mult pe jos ori cu bicicleta sau să facă sport şi să-şi folosească mai rar maşinile, spaţiile publice trebuie să rămână deschise şi primitoare, aşa că nu se recomandă blocarea lor cu garduri, parapete de beton ori bariere.

    Arhitecţilor care se ocupă de amenajarea acestora nu le rămâne atunci decât să apeleze la soluţii precum copaci, ghivece şi mobilier stradal, care trebuie astfel amplasate încât oamenii obişnuiţi să nu-şi dea seama de scopul lor antiterorist. Apar astfel bănci, stâlpi de iluminat stradal, fântâni şi statui bine ancorate de suporţi de beton, precum şi zone supraînălţate ori coborâte în pieţe pentru a îngreuna accesul vehiculelor, iar o altă măsură propusă de arhitecţi este construirea unui număr mai mare de străzi şerpuite.