BusinessMagazin

Tag: terenuri agricole

  • Condiţiile pentru un împrumut de 8 miliarde dolari de la FMI: Ucraina elimină legea din anii `90 care le interzicea cetăţenilor să vândă terenuri agricole

    Parlamentul din Ucraina a aprobat o lege prin care le dă cetăţenilor dreptul de a-şi vinde terenurile agricole, respectând astfel una dintre cele două condiţii impuse de Fondul Monetar Internaţional (FMI) în vederea acordării unui împrumut de 8 miliarde dolari, necesar pentru stabilizarea economică a ţării în timpul pandemiei de COVID-19, potrivit FT.

    Legislaţia votată luni le dă voie cetăţenilor să vândă până la 100 de hectare din terenurile pe care le-au primit de la stat în urmă cu 30 de ani, începând din vara viitoare.

    În anii `90, ţăranii au primit teren agricol de la stat, însă legea le-a interzis acestora să vândă.

    Cu ajutorul noii legi, ţăranii îşi pot vinde micile parcele către fermieri mai mari, care pot ajunge să cultive mai eficient, pe terenuri agricole de dimensiuni mai mari.

    În acelaşi timp, libertatea de a-şi vinde pâmântul le dă fermierilor dreptul de a-l folosi drept colateral pentru credite.

    Tot ieri, parlamentarii din Ucraina au aprobat o lege pentru sistemul bancar – cealaltă condiţie a FMI – care ar putea deschide uşa pentru ajutor extern, inclusiv de la UE, Banca Mondială şi BERD.

  • Senatorii şi deputaţii deţin împreună terenuri cu o suprafaţă de două ori mai mare decât cea a municipiului Alexandria. TOPUL celor mai înstăriţi parlamentari

    În total, parlamentarii deţin aproximativ 1.918 hectare de pământ extravilan, suprafaţă care este de aproape două ori mai mare decât oraşul Alexandria. Municipiul Alexandria are, potrivit datelor oficiale, o suprafaţă de 956 de hectare.

    Dintre deputaţi, 131 deţin cel puţin un teren agricol sau forestier, iar împreună suprafaţa acestora ajunge la 1.118 hectare. Deputatul PSD Bihor, Nicu Niţă, are, conform ultimei declaraţii de avere, 152,18 ha agricole şi alte terenuri extravilane, obţinute prin cumpărare sau moştenire şi deţinute în totalitate de el.

    Următorii în topul celor mai înstăriţi deputaţi, din punctul de vedere al terenurilor deţinute, sunt Furic Iarco şi Mariana-Venera Popescu, reprezentanţi ai minorităţilor, cunoscuţi după ce au votat în favoarea modificării Codului Penal. Furic Iarco reprezintă Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România şi deţine 116,44 ha de teren agricol, în satele Butin şi Percosova din judeţul Timiş. Reprezentanta Asociaţiei Macedonilor din România, Mariana-Venera Popescu, a obţinut prin hotărâre judecătorească terenuri agricole de 116 hectare, în judeţul Mehedinţi şi Dolj.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “Nu vedeţi că vă vindeţi ţara?” Fenomenul din România care a atras atenţia Comisiei Europene

    “Deci Comisia Europeană zice, tradus simplist, ‘Nu vedeţi că vă vindeţi ţara şi nu faceţi nimic pentru a contracara acest fenomen?’. Cu atât mai mult cu cât predecesorii ministrului Daea au anunţat că au în lucru un proiect legislativ pentru a proteja patrimoniul agricol al ţării. Şi eu îl întreb pe domnul ministru Daea, ce părere are despre de faptul că suntem undeva între 40 şi 70 la sută terenuri agricole fertile vândute către cetăţeni străini şi dacă are de gând să facă ceva în acest sens?”, a afirmat Paşcan.

    Acesta a spus că în interpelarea adresată ministrului Petre Daea a scris că fenomenul vânzării terenurilor către străini este văzut drept “îngrijorător” de către Comisia Europeană, care ar fi comandat un studiu în acest sens unui institut de cercetare din Olanda.

    Străinii au acces prea liber

    Potrivit deputatului PMP, fermierii români se plâng că străinii au acces ‘prea liber’ la terenurile agricole, în timp ce alte state europene au impus condiţii dure în privinţa achiziţionării de terenuri de către străini. “I-am solicitat domnului ministru să îmi comunice dacă la nivelul Ministerului Agriculturii se pregăteşte o strategie vizând modificarea legislaţiei privind achiziţionarea terenurilor agricole de către străini, precum şi datele oficiale deţinute de minister privind vânzarea terenurilor din România către cetăţenii străini”, a evidenţiat deputatul PMP.

    În răspunsul dat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), prezentat joi presei de către Marius Paşcan, se arată că începând din anul 2014, când a fost adoptată Legea 17/2014, care reglementează măsurile de vânzare şi cumpărare a terenurilor, suprafaţa totală din oferte se ridica la 434.141 hectare, fără însă a se preciza câte oferte aparţin străinilor, scrie realitatea.net

  • “Nu vedeţi că vă vindeţi ţara?” Fenomenul din România care a atras atenţia Comisiei Europene

    “Deci Comisia Europeană zice, tradus simplist, ‘Nu vedeţi că vă vindeţi ţara şi nu faceţi nimic pentru a contracara acest fenomen?’. Cu atât mai mult cu cât predecesorii ministrului Daea au anunţat că au în lucru un proiect legislativ pentru a proteja patrimoniul agricol al ţării. Şi eu îl întreb pe domnul ministru Daea, ce părere are despre de faptul că suntem undeva între 40 şi 70 la sută terenuri agricole fertile vândute către cetăţeni străini şi dacă are de gând să facă ceva în acest sens?”, a afirmat Paşcan.

    Acesta a spus că în interpelarea adresată ministrului Petre Daea a scris că fenomenul vânzării terenurilor către străini este văzut drept “îngrijorător” de către Comisia Europeană, care ar fi comandat un studiu în acest sens unui institut de cercetare din Olanda.

    Străinii au acces prea liber

    Potrivit deputatului PMP, fermierii români se plâng că străinii au acces ‘prea liber’ la terenurile agricole, în timp ce alte state europene au impus condiţii dure în privinţa achiziţionării de terenuri de către străini. “I-am solicitat domnului ministru să îmi comunice dacă la nivelul Ministerului Agriculturii se pregăteşte o strategie vizând modificarea legislaţiei privind achiziţionarea terenurilor agricole de către străini, precum şi datele oficiale deţinute de minister privind vânzarea terenurilor din România către cetăţenii străini”, a evidenţiat deputatul PMP.

    În răspunsul dat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), prezentat joi presei de către Marius Paşcan, se arată că începând din anul 2014, când a fost adoptată Legea 17/2014, care reglementează măsurile de vânzare şi cumpărare a terenurilor, suprafaţa totală din oferte se ridica la 434.141 hectare, fără însă a se preciza câte oferte aparţin străinilor, scrie realitatea.net

  • Restaurantele cu cele mai uimitoare privelişti din lume – GALERIE FOTO

    Restaurant Le 3842, Aiguille du Midi, Franţa

    Situat la 3.842 de metri deasupra nivelului mării, pe vârful Mont Blanc (Chamonix) se află Restaurant Le 3842, un restaurant cu specific franţuzesc ce oferă o privelişte incomparabilă a munţilor din împrejurimi. Locul izolat poate fi accesat doar cu o telecabină, iar în jurul său nu mai există nimic altceva. 

    El Diablo, Timanfaya National Park, Spania

    La restaurantul cu specific barbecue El Diablo, situat în Parcul Naţional Timanfaya, Lanzarote, vizitatorii au oportunitatea de a se bucura de o masă lângă un vulcan. Înainte de a mânca, aceştia pot face şi turul vulcanului, care a devenit inactiv din 1824. 

    The Green Dragon Inn, Matamata, Noua Zeelandă

    Restaurantul este situat în imediata vecinătate a spaţiului unde a fost filmată seria Hobbitul. În jur nu întâlneşti nimic altceva decât terenuri agricole, până când ajungi la locul cu pricina. Acolo eşti brusc transferat în alt peisaj, în lumea hobbiţilor, unde iarba de un verde luxuriant se reflectă uşor în largul apelor.

    Suhail, Abu Dhabi, UAE

    Restaurantul în aer liber, care oferă o privelişte asupra pantelor blânde ale deşertului arab, serveşte mâncare la cea mai bună calitate, inclusiv carne provenind din întreaga lume. Experienţa este una completă doar atunci când prinzi aici şi apusul soarelui.

    Piz Gloria, Lauterbrunnen, Elveţia

    Acest restaurant a devenit cunoscut datorită apariţiei sale în filmul James Bond, în 1969. După filmări, locaţia s-a transformat într-un restaurant şi acum reprezintă un punct de atracţie pentru turişti, în principal pentru pasionaţii sporturilor de iarnă.

    Ithaa Undersea Restaurant, Rangali Island, Maldive

    Ithaa Undersea Restaurant aflat în resortul Conrad din Maldive este, probabil, cel mai cunoscut restaurant subacvatic din lume. A primit nominalizarea de „cel mai frumos restaurant din lume” din partea ziarului New York Daily. Punctul de atracţie constă în faptul că oaspeţii au posibilitatea de a-şi lua masa înconjuraţi de creaturile oceanului, fără a-i atinge nicio picătură de apă.

    Faviken, Jarpen, Suedia

    După părerea unora, acesta este cel mai bun restaurant din lume. Situat în Jarpen, la o oră de zbor de Stockhom, acesta este total înconjurat de natură. În apropiere există un lac şi, în rest, pădure fără sfârşit. Din fericire, dacă vrei să înnoptezi aici, există şi camere unde poţi rămâne.

    Stratosfare, Queenstown, Noua Zeelandă

    Restaurantul Stratosfare oferă o privelişte incredibilă asupra oraşului Queenstown şi asupra lacului Wakatipu. Cu toate că priveliştea este spectaculoasă în timpul zilei, este cu mult mai frumoasă la apus de soare. Şi, datorită designului restaurantului, fiecare masă are se bucură de peisajul deosebit.

     

  • Cine se plânge de sărăcie în mediul rural? Primarii comunelor au averi de sute de mii de euro lucrând numai în funcţii publice

    Iniţiativa de a oferi pensii speciale foştilor primari şi consilieri locali pune lanterna pe o categorie despre care s-a vorbit prea puţin până acum în România: primarii din mediul rural, dintre care mulţi au ajuns la averi de sute de mii de euro şi terenuri agricole în proprietate de zeci de hectare lucrând doar în funcţii publice în ultimii ani.

    Zeci de hectare de terenuri agricole şi mii de metri pătraţi de terenuri intravilane, câte 2-3 locuinţe, tablouri şi bijuterii de 400.000 de euro, credite bancare de 500.000 de euro acordate unor persoane cu salarii de 500 de euro pe lună şi datorii către persoane fizice de 750.000 de euro – acestea sunt doar câteva dintre „activele“ primarilor din cele mai bogate zece comune din România.
    Într-un exerciţiu jurnalistic, ZF prezintă astăzi câteva exemple de averi dobândite de primarii comunelor care fac parte din topul celor mai bogate şi al celor mai sărace comune din România, folosind un clasament realizat în funcţie de indicele de dezvoltare umană locală (care măsoară bunăstarea unei localităţi în funcţie de criterii precum starea de sănătate a populaţiei, educaţia, situaţia economică).

    Un exemplu inedit este cel al lui Anton Valeriu, primarul comunei Corbeanca din judeţul Ilfov, aflată pe locul 2 în topul celor mai bogate comune din punctul de vedere al indicelui de dezvoltare umană, care a reuşit să obţină împrumuturi din finanţări private semnificative, deşi a câştigat în 2014 un salariu de 2.150 de lei pe lună (cca 480 de euro net) din activitatea sa de bază, de primar.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Rapiţa se transformă într-o loterie de 250 de milioane de euro. “A fost întotdeauna un pariu riscant, indiferent de vreme”

    În urmă cu zece ani puţini fermieri vorbeau despre rapiţă, pentru că florile galbene apăreau în primăvară pe o suprafaţă infimă în comparaţie cu cea dedicată grâului sau orzului. Piaţa rapiţei a crescut de şapte ori şi a ajuns să însemne un sfert din producţia de seminţe oleaginoase. Totul se datorează creşterii preţurilor pe fondul cererii venite din industria energetică.

    O loterie de 250 de milioane de euro este acum miza cu care pot fi comparate afacerile cu rapiţă ale fermierilor locali. Planta oleaginoasă este un pariu extrem de riscant pentru fermieri, dar mirajul marjelor mari îi determină pe aceştia să se urce an de an în acest carusel. Seceta, îngheţul, dăunătorii, ploile excesive din primăvară sau chiar vântul puternic pot nărui chiar şi într-o singură zi toate speranţele de profit. În anii norocoşi, agricultorii fac din rapiţă profituri chiar şi 1.000 euro/hectar, duble faţă de grâu, dar câştigul se poate transforma într-o pierdere la fel de mare în alţi ani.

    „Rapiţa e întotdeauna un pariu riscant, indiferent de vreme„, spune Victor Chivu, fermier din Teleorman care are cultivate 390 de hectare de rapiţă. Toamna trecută fermierii au acoperit cu rapiţă în total 350.000 de hectare, de şapte ori mai mult decât acum zece ani, ceea ce înseamnă aproape un sfert din totalul însămânţat cu seminţe oleaginoase, categorie ce include floarea-soarelui şi soia. Piaţa este în creştere de trei ani, dar încă nu a revenit la vârfurile din 2009 şi 2010, atunci când suprafaţa a depăşit 500.000 de hectare.

    În ecuaţia producţiei de rapiţă aproape totul depinde de vreme având în vedere că cele mai mari riscuri apar pe parcursul iernii.

    Anul acesta, rapiţa a reuşit să depăşească momentele critice, pentru că iarna a fost blândă, şi se află în linie dreaptă pentru a umfla marjele de profit ale fermierilor. Se anunţă un an bun pentru rapiţă, iar prognozele din aprilie ale Comisiei Europene indică o recoltă totală de 700.000 de tone, ceea ce înseamnă încasări cumulate  de circa 230 de milioane de euro pentru producătorii care au mizat pe acest produs.

    În general, rapiţa este un produs de oportunitate pentru fermieri, o materie primă pe care preferă să o transforme imediat în cash şi pe care nu o stochează. Rapiţa se vinde de obicei cu livrare imediată, achizitorii intrând în fiecare vară într-o adevărată cursă pentru a prelua seminţele de la fermieri.

    Lupta se dă între procesatorii de seminţe şi traderii multinaţionali, iar interesele sunt divergente: primii aduc seminţele de rapiţă în fabrici şi le procesează pe liniile de producţie, iar traderii redirecţionează marfa către pieţe externe, cu precădere din Uniunea Europeană.

    În jocul rapiţei nimeni nu pierde: fermierii nu vând fără câştig, procesatorii câştigă din marjele realizate la transformarea seminţelor în ulei, iar traderii îşi pun de fiecare dată adaos atunci când livrează la export.

    Pentru fermieri, a planta rapiţă este asemănător cu a planta monezi, pentru că seminţele pot fi transformate rapid în lichidităţi. Acest lucru este posibil şi pentru că piaţa din România este una cheie în Uniunea Europeană, fiind pe locul al şaselea în funcţie de producţia estimată pentru această vară.

    Calculele agricultorilor sunt simple: costurile se ridică la 500 euro/hectar, iar, la o producţie de 3,5 tone la hectar, încasările pot ajunge la 1.300 euro, ceea ce înseamnă o marjă brută de profit de 60%, mult peste cea de la grâu sau orz.

    Elementele fundamentale ale pieţei europene a rapiţei rămân aproape neschimbate faţă de cele din sezonul anterior, cu o recoltă uşor peste 21 de milioane de tone pentru întreg blocul comunitar şi cu stocuri la final de sezon care se ridică la
    1 milion de tone. Aproape întreaga cantitate de rapiţă ajunge în cele din urmă în industrie, unde este transformată în ulei, folosit fie în industria alimentară, fie pentru biocombustibili.

    Susţinerea din viitor a preţurilor pentru rapiţă depinde în bună parte şi de direcţiile dictate de Bruxelles având în vedere că Uniunea subvenţionează utilizarea de biocombustibili în carburanţi. Strategia, menită să reducă gradul de poluare, a stârnit controverse puternice în condiţiile în care contestatarii politicii au argumentat că subvenţiile reduc suprafeţele dedicate producţiei de alimente şi le măresc pe cele pentru plante energetice. Dezbaterea este însă departe de finalizare, iar investitorii nu se avântă în continuare în această industrie.

    În acest context, preţurile pentru uleiul de rapiţă sunt estimate să coboare cu 18% în această vară faţă de perioada similară a anului precedent, potrivit estimărilor făcute în martie de FMI.

  • Preşedintele Băsescu a promulgat Legea terenurilor agricole

     Conform unui comunicat al Administraţiei prezidenţiale, preşedintele Băsescu a semnat Decretul pentru promulgarea Legii privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului.

    Camera Deputaţilor, forul decizional în privinţa acestui proiect, a adoptat în 18 februarie legea, admiţând în parte obiecţiile preşedintelui din cererea de reexaminare a acestui proiect.

    Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a spus, în plen, că este o lege foarte bună şi că a profitat de cererea de reexaminare a preşedintelui pentru a simplifica şi mai mult procesul de vânzare a terenurilor aflate în extravilan.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statul elimină restricţiile pentru achiziţia de terenuri agricole de către străini după 1 ianuarie

     Guvernul renunţase recent la intenţia de a limita la 100 de hectare suprafaţa de teren agricol pe care o poate deţine o persoană fizică, cetăţean român sau din alt stat UE, dar menţinuse însă condiţiile la cumpărare privind cunoştinţele în domeniul agricol şi perioada minimă de cinci ani de activitate în acest sector.

    “Şi aceste restricţii au fost eliminate, menţinându-se însă dreptul de preempţiune la achiziţia terenurilor al coproprietarilor persoane fizice, arendaşilor, vecinilor persoane fizice şi a tinerilor cu vârste de până la 40 de ani care au activităţi agricole în localitatea în care se află respectivul teren agricol”, au declarat agenţiei MEDIAFAx surse din Ministerul Agriculturii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Persoanele fizice române sau din UE nu vor putea deţine mai mult de 100 ha teren agricol

    “Este o condiţie pe care trebuia să o punem (experienţa de minim cinci ani – n.r.). Cred că este foarte importantă pentru dezvoltarea agriculturii româneşti. Din păcate, în ultimul timp, solul a fost degradat în anumite zone şi de faptul că nu au existat cunoştinţe suficiente pentru practicarea agriculturii. Pe viitor, cei care vor să lucreze în agricultură trebuie să aibă minime cunoştinţe. Ele nu sunt definite prin acest proiect de lege, vor fi definite ulterior, în urma dezbaterii publice, printr-o hotărâre de guvern cu norme metodologice”, a declarat miercuri, după o conferinţă de presă, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

    El a arătat că în România cerinţele nu sunt atât de restrictive ca în alte state şi a dat exemplul Franţei, unde o condiţie este să existe studii în agricultură pentru cei care vor să deţină o exploataţie agricolă.

    De asemenea, persoanele fizice care deţin în proprietate terenuri agricole în România situate în extravilan trebuie să facă dovada că au desfăşurat activităţi agricole pe acestea, potrivit unui proiect de lege al Ministerului Agriculturii.

    Legea se va aplica numai persoanelor fizice, cetăţeni români, respectiv cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, precum şi apatrizilor cu domiciliul în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene. Cetăţeanul unui stat terţ şi apatritul cu domiciliul într-un stat terţ pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în condiţiile reglementate prin tratate internaţionale, pe bază de reciprocitate.

    Piaţa funciară va fi liberalizată de la 1 ianuarie 2014, astfel că va fi permisă cumpărarea de terenuri agricole de către cetăţenii din UE.

    Proiectul de lege mai prevede că terenurile agricole situate în extravilan pe o rază de 10 km de la graniţa României nu pot fi înstrainate prin vânzare-cumpărare decât cu avizul Ministerului Apărării Naţionale, iar că cele pe care s-au stabilit zone cu patrimoniu arheologic reperat sau zone cu potenţial arheologic evidenţiat întâmplator, pot fi înstrainate prin vânzare doar cu avizul Ministerului Culturii.

    Înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole din România, situate în extravilan se face cu respectarea dreptului de preempţiune al coproprietarilor persoane fizice, vecinilor persoane fizice, arendaşilor, persoane fizice cu vârsta de până la 40 de ani, care desfăşoară activităţi agricole pe raza administrativ-teritorială a localităţii unde este situat terenul respectiv, precum şi Statul Român, la preţ şi în condiţii egale, în ordinea stabilită prin prezenta lege.

    Terenurile agricole cumpărate trebuie să fie utilizate potrivit destinaţiei categoriei de folosinţă înscrise în sistemul integrat de cadastru şi publicitate imobiliară. Prin excepţie se poate schimba categoria de folosinţă a terenului cumpărat numai din categoria de folosinţă agricol în altă categorie de folosinţă agricol.

    De asemenea, persoanele fizice care cumpără teren agricol, pe care este amplasată o infrastructură de irigaţii sau de îmbunătăţiri funciare, au obligaţia de a o menţine cel puţin în starea în care a fost cumpărată, astfel cum a fost atestată prin avizul Autorităţii Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare.

    Nerespectarea prevederilor legii este pedepsită cu amendă de până la 100.000 de lei/ha.

    Prin proiectul de lege este înfiinţată Autoritatea pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare, finanţată din surse proprii şi bugetare, în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Noua structură va fi condusă de un director general numit prin ordin al ministrului Agriculturii. Numărul de posturi al Autorităţii se stabileşte tot prin ordin al ministrului Agriculturii, cu încadrarea în numărul de posturi aprobat pentru Ministerul Agriculturii. Prin excepţie, numărul de posturi poate fi suplimentat, prin hotarâre a Guvernului, în funcţie de veniturile proprii ale acesteia.

    Autoritatea asigură publicarea ofertelor de vânzare-cumparare pe site-ul propriu, asigură verificarea exercitării dreptului de preemţiune, verifică îndeplinirea condiţiilor legale de vânzare-cumpărare de catre potenţialul cumpărător, emite avizul prealabil încheierii contractului de vânzare-cumparare al terenurilor cu destinaţie agricolă de către persoanele fizice, cetăţeni români, respectiv din alt stat membru al Uniunii Europene sau terţ, precum şi apatrizi cu domiciliul în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene, sau terţ.

    Totodată autoritatea va înfiinţa, gestiona şi administa o bază de date a terenurilor agricole din România situate în extravilan.