BusinessMagazin

Tag: tensiuni

  • FMI atrage din nou atenţia asupra stabilităţii globale: Tensiunile dintre SUA şi China au devenit iar un risc major

    Christine Lagarde, şefa Fondului Monetar Internaţional (FMI), a lansat un nou avertisment cu privire la stabilitatea economiei globale care este iarăşi ameninţată de tensiunile comerciale dintre cele mai mari economii ale lumii, potrivit Bloomberg.

    Comentariile şefei FMI vin la două zile după ce preşedintele american Donald Trump a postat pe contul său de Twitter un avertisment cu privire la o nouă suită de tarife pe care vrea să le aplice pe bunurile chinezeşti.

    Declaraţia lui Donald Trump a şocat în contextul în care până acum negocierile dintre SUA şi China păreau că se îndreaptă spre un consens. Totuşi, amerianii îi acuză pe chinezi că dau înapoi în ceea ce priveşte angajamentele negociate.

    „Credeam că această ameninţare păleşte şi că relaţiile se îmbunătăţesc şi că ne îndreptăm spre un acord. Sperăm că încă suntem în această situaţie astăzi, dar zvonurile, tweet-urile şi comentariile nu sunt favorabile”, a spus Lagarde în Paris.

    În cadrul unui interviu cu Bloomberg, Lagarde a mai spus că este posibil să nu existe o soluţie simplă în contextul în are ambele părţi au de rezolvat „probleme foarte importante”.

    „Toţi observatorii şi-ar dori să fie gata ieri acordul, însă astfel de problematici necesită timp”, spune Lagarde.

    Liu He, negociatorul-şef al Chinei în discuţiile cu americanii, plănuieşte încă să viziteze SUA săptămâna aceasta pentru a discuta.

    Trump a anunţat că vrea să crească tarifele pe suita de 200 de miliarde de bunuri de la 10% la 25% şi că vrea să impună noi tarife pe o altă suită de bunuri în valoare de 325 miliarde dolari.

     

     

  • Economia Turciei se clatină: Lira turcească s-a prăbuşit la minimul ultimelor şase luni, iar volatilitatea şi tensiunile politice depăşesc orice limită

    Lira turcească s-a prăbuşit la minimul ultimelor şase luni în faţa dolarului american săptămâna aceasta, în contextul în care partidul AK aflat la putere – partidul lui Recep Erdogan – a cerut în mod formal o nouă rundă de alegeri pentru oraşul Instabul, după ce a pierdut alegerile locale de luna trecută, potrivit CNBC.

    „Piaţa nu va aprecia mai multe luni de incertitudine, asta dacă votul se va repeta cu siguranţă”, atrage atenţia Timothy Ash, strateg senior pentru pieţele emergente în cadrul Bluebay Asset Management.

    Evoluţia lirei turceşti înrăutăţeşte perspectivele economice ale Turciei, tulburate deja de o volatilitate ridicată şi de tensiuni politice.

    „În acest moment, indiferent care ar fi rezultatul dacă se reia votul, impresia generală este că procesul electoral nu este unul sigur”, adaugă el.

    Miercuri lira s-a stabilizat la o paritate de 5,74 faţă de dolar, în contextul în care la mijlocul lui 2017 un dolar cumpăra doar 3,5 lire turceşti.

    Eforturile băncii centrale din Turcia de a stimula lira cu ajutorul rezervelor nu se fac resimţite. Localnicii au început să facă business din ce în ce mai mult în euro şi dolari pentru a evita instabilitatea lirei.

    Experţii de rating de la Moody s au anunţat că se aşteaptă ca economia Turciei să se contracteze cu 2% în 2019.

     

     

     

     

     

  • Cum s-a transformat o fabrică din Slatina într-unul dintre cei mai importanţi producători de ţevi industriale din lume

    TMK Artrom a fost printre primele companii listate la Bursa de Valori Bucureşti, iar una dintre acţiunile sale a fost chiar prima tranzacţionată în cadrul unei şedinţe bursiere. După 24 de ani, cu venituri care s-au ridicat în 2018 la 1,4 miliarde lei, TMK Artrom Slatina deţine o cotă de piaţă de 5,4% la nivel global pe zona de ţevi industriale.

    TMK Artrom Slatina aparţine de grupul TMK, deţinut de omul de afaceri rus Dimitri Pumpianski. „Noi suntem divizia cea mai mică, dar anul trecut cred că am avut cea mai bună performanţă – ca indicatori, nu ca valoare, pentru că noi reprezentăm 5-6% din cifra de afaceri a grupului”, explică Adrian Popescu, directorul general al TMK Artrom Slatina. De regulă, când petrolul are o ascensiune fulminantă, ei au rezultate foarte bune pe uzinele din Rusia, dar ultimii trei ani a mers foarte bine piaţa ţevilor industriale, potrivit explicaţiilor lui Popescu. „TMK are unităţi de producţie şi în Statele Unite şi în Rusia, sigur că există schimburi între ei dar au pieţe diferite. America va importa întotdeauna ţeavă, pentru că producţia internă nu acoperă decât 60% din necesar”, mai spune directorul general referindu-se la tensiunile comerciale dintre cele două superputeri.

    Potrivit ZF, TMK a finalizat anul trecut o investiţie de 36 milioane dolari într-o capacitate de tratamente termice pentru ţevi. Investiţia nu a mărit capacitatea de producţie, însă a lărgit gama de produse cu valoare adăugată. Producătorul de ţevi industriale din Slatina exportă peste 80% din producţie – în mare parte pe piaţa europeană şi pe cea americană. În 2018, veniturile TMK Artrom Slatina au ajuns la 1,4 miliarde lei, în creştere cu aproximativ 18% faţă de 2017. Pentru 2019, Adrian Popescu previzionează acelaşi volum de vânzări ca anul trecut, poate cu o uşoară creştere.

    Cea mai importantă investiţie de anul trecut a fost achiziţia combinatului siderurgic de la Reşiţa, principalul furnizor de materie primă al TMK Artrom Slatina. Mai exact, combinatul de la Reşiţa asigură toată materia primă necesară unităţii de la Slatina, reprezentând aproximativ 60% din capacitatea totală a  combinatului siderurgic. Preţul plătit de către TMK Artrom celor de la TMK Europe pentru participaţia deţinută a fost de 62,29 milioane euro, cu un avans de 100.000 euro iar restul pe parcursul a cinci ani, începând din 2020.

    „Noi suntem companie românească, facem investiţii ca TMK Artrom”, explică Popescu. „Exportăm în proporţie de 80%, nu suntem o companie dependentă de piaţa internă. Sigur, este multă manufactură industrială în România, multă mecanică, este o piaţă bună.” Mai mult, spune Popescu, există companii care au mutat operaţiunile în România pentru că foarte multe componente sunt cumpărate de la Artrom. „Avem clienţi care au venit după noi, la Vâlcea, Târgovişte; sunt fabrici mici, vin cu trei camioane şi cinci containere, cu 20 de oameni şi gata.

    În Statele Unite, compania vinde numai produse premium. „Ne-am dus numai pe zona de produse de nişă premium, am crescut veniturile şi tarifele nu s-au simţit. Rentabilitatea unui produs commodity în metalurgie este de până la 10%; profitabilitatea la un produs premium, pe de altă parte, poate varia între 15 şi 36%, a declarat Adrian Popescu. Dacă în 2016 vânzările pe piaţa din America de Nord au reprezentat doar 5% din vânzările TMK Artrom Slatina, în 2018 procentajul a ajuns la 25% (piaţa din America de Nord include Statele Unite şi Canada, dar este tratată ca o singură zonă de desfacere – n.red.). Exporturile către America de Nord au generat două treimi din profitul anului trecut pentru TMK Artrom Slatina, asta în ciuda tarifelor vamale la importurile de oţel şi aluminiu impuse de administraţia Trump în 2018.

    În ceea ce priveşte tensiunile comerciale apărute între state precum China, Rusia şi Statele Unite, directorul general al TMK Artrom nu crede că acestea vor avea un impact semnificativ asupra pieţelor. „Nu văd astăzi, pe piaţa europeană, o influenţă foarte puternică; noi lucrăm pe foarte multe nişe şi nu s-a întâmplat niciodată să cadă toate. Dacă una are o cădere, te repliezi imediat, iar noi suntem destul de flexibili. Am avut ani în care au mers mai bine ţevile pentru energetice şi ani în care au mers mai bine cele mecanice.”

    Sectorul auto este unul extrem de important pentru companie, cu aproximativ 12% din vânzările totale.„Producem fie direct produsul pentru asamblare, fie îi dăm clientului un produs finit sau semifinit. Noi, în cele mai multe cazuri, suntem în situaţia a doua, iar în Europa vindem către aproape orice mare producător auto“, a spus Adrian Popescu. TMK Artrom Slatina este furnizor direct pentru Dacia, atât pentru fabrica Renault din Piteşti, cât şi pentru alte centre de producţie. Compania livrează pentru mai multe mărci din industria auto, de foraje, electronice sau electrocasnice.

    „Da şi nu”, răspunde Popescu la întrebarea dacă vor exista modificări în activitate pentru adaptarea la trecerea de la motoare pe combustie la motoare electrice. „Noi avem ţevi care merg în construcţia de motoare, dar cantitatea este foarte mică. Spre exemplu, producem cămăşi de cilindri pentru nişte motoare foarte puternice, dar consumul e de câteva sute de tone pe an. Aici nu e un consum foarte mare, acela în găsim în caroserii, în structura de rezistenţă a maşinii care nu se schimbă”, explică el.

    Capacitatea de producţie a TMK Artrom Slatina este în prezent de 200.000 de tone pe an, dar există dorinţa de a extinde capacitatea, în următorii cinci ani, până la 320.000 de tone. Această eventuală extindere ar implica, însă, schimbări importante în fluxul operaţional.

    „Noi suntem limitaţi de diametrul maxim al ţevii pe care putem să o producem, adică 250 de milimetri. Piaţa de peste 250 de milimetri începe să devină şi mai deficitară la producţia internă şi să importe cât mai mult; cu cât mergi spre dimensiuni mai mari, intri într-o zonă care e dependentă de import. În Europa eşti intern, te mişti mult mai uşor”, spune Popescu. Spune că şi-au propus doar să retehnologizeze fabrica, nu să construiască o unitate nouă. Tehnic e posibil şi încearcă să o facem cu cât mai puţini bani. „E simplu să îţi faci un laminor, interesant e să obţii acelaşi efect cu mai puţini bani. În metalurgie, cam toate liniile de laminare sunt gândite, din start, să poată fi extinse. Noi nu am avut nevoie, pentru că am vrut să fim stabili pe gama pe care activăm. Astăzi facem 200.000 de tone şi vedem că este loc pe piaţă, prin urmare e logic să mă gândesc la o extindere.” În ceea ce priveşte costurile, acestea s-ar ridica la o valoare de „zeci de milioane”.

    Compania are în total 2.330 de angajaţi, dintre care 1.500 lucrează la fabrica din Slatina. Pentru 2019, Popescu spune că va propune bugetarea a alte 60 de locuri de muncă. „De găsit îi găsim noi, am găsit noi acum doi ani 140 de oameni. Nu mai e situaţia de acum 6-7 ani, când îi luai de pe stradă, dar am început să fim şi noi mai curajoşi şi să luăm mulţi copii.” Salariul mediu, în zona operaţională, este în prezent de 4.900 de lei brut, dar costurile cu forţa de muncă vor creşte cu inflaţia plus o anumită valoare, acest lucru fiind specificat în business planul Artrom. „Am mers pe experienţă, pe nişte statistici: ca să menţin forţa de muncă aplic inflaţia plus ceva, şi din acest motiv am aplicat, inclusiv anul trecut, diverse fidelizări pentru oamenii cheie. Noi avem un nucleu de oameni, aproximativ 60% din total, cu vârste între 30 şi 50 de ani care sunt deja superspecializaţi.”

    În ultimii trei ani, compania a avut cea mai mare fluctuaţie de personal din istorie, dar aceasta se situează însă sub cele din alte sectoare, specifică Adrian Popescu. „Mai sunt doar trei uzine de genul acesta în România, pe tehnologie de ţeavă; ce să facă omul ăla, unde să se ducă? Dar ca să dea randament, trebuie să ştii să îl ţii în piaţa forţei de muncă”, încheie Adrian Popescu.

  • Cum s-a transformat o fabrică din Slatina într-unul dintre cei mai importanţi producători de ţevi industriale din lume

    TMK Artrom a fost printre primele companii listate la Bursa de Valori Bucureşti, iar una dintre acţiunile sale a fost chiar prima tranzacţionată în cadrul unei şedinţe bursiere. După 24 de ani, cu venituri care s-au ridicat în 2018 la 1,4 miliarde lei, TMK Artrom Slatina deţine o cotă de piaţă de 5,4% la nivel global pe zona de ţevi industriale.

    TMK Artrom Slatina aparţine de grupul TMK, deţinut de omul de afaceri rus Dimitri Pumpianski. „Noi suntem divizia cea mai mică, dar anul trecut cred că am avut cea mai bună performanţă – ca indicatori, nu ca valoare, pentru că noi reprezentăm 5-6% din cifra de afaceri a grupului”, explică Adrian Popescu, directorul general al TMK Artrom Slatina. De regulă, când petrolul are o ascensiune fulminantă, ei au rezultate foarte bune pe uzinele din Rusia, dar ultimii trei ani a mers foarte bine piaţa ţevilor industriale, potrivit explicaţiilor lui Popescu. „TMK are unităţi de producţie şi în Statele Unite şi în Rusia, sigur că există schimburi între ei dar au pieţe diferite. America va importa întotdeauna ţeavă, pentru că producţia internă nu acoperă decât 60% din necesar”, mai spune directorul general referindu-se la tensiunile comerciale dintre cele două superputeri.

    Potrivit ZF, TMK a finalizat anul trecut o investiţie de 36 milioane dolari într-o capacitate de tratamente termice pentru ţevi. Investiţia nu a mărit capacitatea de producţie, însă a lărgit gama de produse cu valoare adăugată. Producătorul de ţevi industriale din Slatina exportă peste 80% din producţie – în mare parte pe piaţa europeană şi pe cea americană. În 2018, veniturile TMK Artrom Slatina au ajuns la 1,4 miliarde lei, în creştere cu aproximativ 18% faţă de 2017. Pentru 2019, Adrian Popescu previzionează acelaşi volum de vânzări ca anul trecut, poate cu o uşoară creştere.

    Cea mai importantă investiţie de anul trecut a fost achiziţia combinatului siderurgic de la Reşiţa, principalul furnizor de materie primă al TMK Artrom Slatina. Mai exact, combinatul de la Reşiţa asigură toată materia primă necesară unităţii de la Slatina, reprezentând aproximativ 60% din capacitatea totală a  combinatului siderurgic. Preţul plătit de către TMK Artrom celor de la TMK Europe pentru participaţia deţinută a fost de 62,29 milioane euro, cu un avans de 100.000 euro iar restul pe parcursul a cinci ani, începând din 2020.

    „Noi suntem companie românească, facem investiţii ca TMK Artrom”, explică Popescu. „Exportăm în proporţie de 80%, nu suntem o companie dependentă de piaţa internă. Sigur, este multă manufactură industrială în România, multă mecanică, este o piaţă bună.” Mai mult, spune Popescu, există companii care au mutat operaţiunile în România pentru că foarte multe componente sunt cumpărate de la Artrom. „Avem clienţi care au venit după noi, la Vâlcea, Târgovişte; sunt fabrici mici, vin cu trei camioane şi cinci containere, cu 20 de oameni şi gata.

    În Statele Unite, compania vinde numai produse premium. „Ne-am dus numai pe zona de produse de nişă premium, am crescut veniturile şi tarifele nu s-au simţit. Rentabilitatea unui produs commodity în metalurgie este de până la 10%; profitabilitatea la un produs premium, pe de altă parte, poate varia între 15 şi 36%, a declarat Adrian Popescu. Dacă în 2016 vânzările pe piaţa din America de Nord au reprezentat doar 5% din vânzările TMK Artrom Slatina, în 2018 procentajul a ajuns la 25% (piaţa din America de Nord include Statele Unite şi Canada, dar este tratată ca o singură zonă de desfacere – n.red.). Exporturile către America de Nord au generat două treimi din profitul anului trecut pentru TMK Artrom Slatina, asta în ciuda tarifelor vamale la importurile de oţel şi aluminiu impuse de administraţia Trump în 2018.

    În ceea ce priveşte tensiunile comerciale apărute între state precum China, Rusia şi Statele Unite, directorul general al TMK Artrom nu crede că acestea vor avea un impact semnificativ asupra pieţelor. „Nu văd astăzi, pe piaţa europeană, o influenţă foarte puternică; noi lucrăm pe foarte multe nişe şi nu s-a întâmplat niciodată să cadă toate. Dacă una are o cădere, te repliezi imediat, iar noi suntem destul de flexibili. Am avut ani în care au mers mai bine ţevile pentru energetice şi ani în care au mers mai bine cele mecanice.”

    Sectorul auto este unul extrem de important pentru companie, cu aproximativ 12% din vânzările totale.„Producem fie direct produsul pentru asamblare, fie îi dăm clientului un produs finit sau semifinit. Noi, în cele mai multe cazuri, suntem în situaţia a doua, iar în Europa vindem către aproape orice mare producător auto“, a spus Adrian Popescu. TMK Artrom Slatina este furnizor direct pentru Dacia, atât pentru fabrica Renault din Piteşti, cât şi pentru alte centre de producţie. Compania livrează pentru mai multe mărci din industria auto, de foraje, electronice sau electrocasnice.

    „Da şi nu”, răspunde Popescu la întrebarea dacă vor exista modificări în activitate pentru adaptarea la trecerea de la motoare pe combustie la motoare electrice. „Noi avem ţevi care merg în construcţia de motoare, dar cantitatea este foarte mică. Spre exemplu, producem cămăşi de cilindri pentru nişte motoare foarte puternice, dar consumul e de câteva sute de tone pe an. Aici nu e un consum foarte mare, acela în găsim în caroserii, în structura de rezistenţă a maşinii care nu se schimbă”, explică el.

    Capacitatea de producţie a TMK Artrom Slatina este în prezent de 200.000 de tone pe an, dar există dorinţa de a extinde capacitatea, în următorii cinci ani, până la 320.000 de tone. Această eventuală extindere ar implica, însă, schimbări importante în fluxul operaţional.

    „Noi suntem limitaţi de diametrul maxim al ţevii pe care putem să o producem, adică 250 de milimetri. Piaţa de peste 250 de milimetri începe să devină şi mai deficitară la producţia internă şi să importe cât mai mult; cu cât mergi spre dimensiuni mai mari, intri într-o zonă care e dependentă de import. În Europa eşti intern, te mişti mult mai uşor”, spune Popescu. Spune că şi-au propus doar să retehnologizeze fabrica, nu să construiască o unitate nouă. Tehnic e posibil şi încearcă să o facem cu cât mai puţini bani. „E simplu să îţi faci un laminor, interesant e să obţii acelaşi efect cu mai puţini bani. În metalurgie, cam toate liniile de laminare sunt gândite, din start, să poată fi extinse. Noi nu am avut nevoie, pentru că am vrut să fim stabili pe gama pe care activăm. Astăzi facem 200.000 de tone şi vedem că este loc pe piaţă, prin urmare e logic să mă gândesc la o extindere.” În ceea ce priveşte costurile, acestea s-ar ridica la o valoare de „zeci de milioane”.

    Compania are în total 2.330 de angajaţi, dintre care 1.500 lucrează la fabrica din Slatina. Pentru 2019, Popescu spune că va propune bugetarea a alte 60 de locuri de muncă. „De găsit îi găsim noi, am găsit noi acum doi ani 140 de oameni. Nu mai e situaţia de acum 6-7 ani, când îi luai de pe stradă, dar am început să fim şi noi mai curajoşi şi să luăm mulţi copii.” Salariul mediu, în zona operaţională, este în prezent de 4.900 de lei brut, dar costurile cu forţa de muncă vor creşte cu inflaţia plus o anumită valoare, acest lucru fiind specificat în business planul Artrom. „Am mers pe experienţă, pe nişte statistici: ca să menţin forţa de muncă aplic inflaţia plus ceva, şi din acest motiv am aplicat, inclusiv anul trecut, diverse fidelizări pentru oamenii cheie. Noi avem un nucleu de oameni, aproximativ 60% din total, cu vârste între 30 şi 50 de ani care sunt deja superspecializaţi.”

    În ultimii trei ani, compania a avut cea mai mare fluctuaţie de personal din istorie, dar aceasta se situează însă sub cele din alte sectoare, specifică Adrian Popescu. „Mai sunt doar trei uzine de genul acesta în România, pe tehnologie de ţeavă; ce să facă omul ăla, unde să se ducă? Dar ca să dea randament, trebuie să ştii să îl ţii în piaţa forţei de muncă”, încheie Adrian Popescu.

  • Şefa FMI aruncă în aer aşteptările pentru 2019 şi lansează un avertisment dur: Tensiunile comerciale vor distruge viaţa oamenilor

    Tensiunile comerciale care escaladează între SUA şi China riscă să provoace o deraiere a economiei globale prin subminarea încrederii mediului de business şi prin majorarea costurilor de trai ale consumatorilor, avertizează Christine Lagarde, mananging director al Fondului Monetar Internaţional.

    „Comerţul, dacă este afectat, dacă este ameninţat, va afecta la rândul lui creşterea”, a declarat Lagarde, citată de Bloomberg. „Oamenii care fac investiţii, oamenii care creează locuri de muncă, îşi vor pierde brusc încrederea, vor fi îngrijoraţi cu privire la stabilitate, iar ei au nevoie de stabilitate”.

    FMI a redus estimările de creştere pentru economia globală în luna octombrie, pentru prima dată în ultimii doi ani, citând războiul comercial care escaladează şi ameninţările care se ridică în pieţele emergente.

    Creditorul estimează o expansiune globală de 3,7% pentru 2018 şi 2019, redusă de la estimarea de 3,9% lansată în vara anului 2018.

    Lagarde susţine că nu vede semnele recesiunii în perioada următoare şi susţine că o creştere de 3,7% nu este „chiar rea”.

    Consumatorii, în special cei cu venituri reduse, au beneficiat de reducerea costurilor de trai, sub forma unor bunuri mai ieftine produse în ţări precum China sau Vietnam, spune Lagarde.

    „Dacă pierdem acest beneficiu, atunci se va resimţi un impact pe consumatori”, spune ea. „Nu o vedem acum, este adevărat, dar asta este ameninţarea”.

     

  • Tensiuni diplomatice: Un al doilea cetăţean canadian a fost reţinut în China

    Michael Spavor este al doilea cetăţean canadian reţinut în China în ultima perioadă, în contextul tensiunilor diplomatice dintre cele două ţări.

    Autorităţile din oraşul Dandong, situat în nord-estul Chinei, la graniţa cu Coreea de Nord, au început să îl investigheze pe Spavor în data de 10 decembrie, conform informaţiilor apărute în presa chineză.
     
    Spavor, care era stabilit în oraşul Dandong, a contactat săptămâna aceasta oficialii canadieni pentru a-i informa de ancheta deschisă împotriva sa.
     

  • Transilvania, pe un site lansat de UDMR în limba engleză în care se vorbeşte de TENSIUNI între minorităţi şi români. Numele localităţilor sunt în MAGHIARĂ

    Preşedintele executiv al UDMR, Porcsalmi Balint, a declarat, duminică, pentru corespondentul MEDIAFAX că, pe lângă portal, iniţiatorii proiectului vor să creeze un ecosisistem digital complet, cu social media, cu evenimente şi acţiuni de PR.

    „Am lansat zilele trecute portalul în limba engleză Transylvania Now la o Conferinţă digitală organizată la Odorheiu Secuiesc pentru IT-iştii din regiune. Portalul se adresează, în principal, străinilor care ştiu foarte puţine sau deloc despre Transilvania şi România, este despre noi dar nu pentru noi.

    Ideea proiectului datează de peste un an, când am constatat că dacă vrem să comunicăm ceva în exterior avem prea puţine poveşti în limba engleză, nu există site-uri în engleză despre Transilvania şi despre comunitatea maghiară de aici. Pe lângă portal, vrem să creăm un ecosisistem digital complet, cu social media, cu evenimente şi acţiuni de PR, care se adresează exclusiv străinilor, decidenţilor politici, influencerilor din Europa şi SUA, jurnaliştilor care vor să afle mai multe despre Transilvania şi despre comunitatea maghiară. Nu este un site de ştiri sau un blog turistic, ci este un portal de prezentare a realităţilor şi poveştilor de succes din Transilvania”, a spus Porcsalmi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tensiuni între liderii Coaliţiei. Legea offshore, întoarsă din PLEN/ Tăriceanu: Am fost luaţi pe nepregătite/ Dragnea: Nu sunt comentatorul ALDE

    Astfel, deputaţii au aprobat cu 210 voturi „pentru” şi o singură abţinere, retrimiterea Legii offshore la Comisii, cu termen de dezbatere o săptămână. Preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, referindu-se la proiectul legii offshore, că deputaţii ALDE care fac parte din Comisia de industrii ”fost luaţi pe nepregătite cu serie de modificări prezentate la comisie în ultimul moment”.
     
    „Este un subiect extrem de sensibil. Au fost schimbări în ultimele două săptămâni şi ar fi bine să înţelegem toate raţionamentele, cifrele, şi poate ar fi bine să amânăm o săptămână votul pe acest proieect de lege şi să ne aduncăm toţi liderii din Parlament şi poate ajungem la o decizie consensuală. Solicităm retrimiterea la comisii pentru o săptămână”, a declarat, miercuri, în plenul Camerei Deputaţilor, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor.

    Intervenţia lui Kelemen a avut loc în debutul dezbaterilor pe legea offshore, la finalul cărora deputaţii ar fi trebuit să acorde votul final pe marginea proiectlui.

    Liderul grupului PSD din Camera Deputaţilor, Daniel Suciu, a fost de acord cu propunerea UDMR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gabriela Firea, despre proteste: Primăria nu dă ordine jandarmilor/ Întrebată dacă simte tensiuni în PSD: Cu siguranţă sunt lucruri de spus/ Ce spune despre demiterea prefectului

    „Nu pot să spun că am dormit în acea noapte”

    Primarul general, Gabriela Firea, a declarat miercuri, despre protestul din 10 august, că nu este o „fericire” pentru un edil să se întâmple astfel de lucruri în oraşul pe care-l conduce, subliniind că nu a dormit liniştită în acea noapte. Firea a mai precizat că Primăria nu dă ordine jandarmilor.

    „Cât priveşte anumite inadvertenţe observate de presă, cu privire la anumite afirmaţii ale doamnei prefect şi a unor reprezenanţi ai MAI, este o anchetă în curs a parchetului şi pe perioada unei cercetări orice declaraţie este super flu, pentru că ar putea să afecteze cursul anchetei. (…) Cunosc anumite lucruri, dar nu pot să le exprim public. Aştept rezultatul anchetei. Pot să vă spun cu notă personală că în general nu mă înconjor de oameni care mint”, a declarat primarul Gabriela Firea.

    Primarul a mai subliniat că prefectul Capitalei, Speranţa Cliseru, nu a informat-o cu privire la cele petrecute, pentru că Prefectura nu este subordonată Primăriei Capitalei. Însă Gabriela Firea a mai precizat că, totuşi, s-a informat în privinţa protestelor şi nu a dormit în acea noapte.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lira tucească îşi continuă aprecierea

    Cu toate acestea, în ciuda aprecierii lirei din ultimele trei zile, evoluţia per ansamblu de la începutul acestui an încoace a fost de devalorizare (cu aproximativ 40%), care a culminat luni, 13 august, pe fondul tensiunilor diplomatice şi economice tot mai mari cu Statele Unite.

    Acestea nu sunt legate doar de reţinerea preotului Andrew Brunson, ci şi de faptul că Turcia este interesată în achiziţionarea de armament rusesc – deşi este membru NATO. Mai sunt legate şi de evoluţia evenimentelor din Siria, până de curând Statele Unite susţinând cu armament miliţiile kurde YPG împotriva Statului Islamic.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro