Aceasta înseamnă că bugetul pentru 2019 nu se poate construi pe resursele financiare existente conform legislaţiei fiscale în vigoare, fiind necesari bani suplimentari pentru a acoperi salariile în creştere ale bugetarilor.
-continuă-
Tag: telecomunicatii
-
Avenir Telecom: piaţa de smartphone-uri a înregistrat în primul semestru cea mai mare creştere din ultimii trei ani
Consumatorii au început să se orienteze către telefoane cu o valoare mai mare, arătând o preferinţă în achiziţie către flaghship-urile producătorilor. În decizia de achiziţie, consumatorii au fost ajutaţi de ofertele operatorilor, dar şi de promoţiile agresive ale retailerilor, atât offline cât şi online.
Pe lângă schimbarea comportamentului utilizatorilor, evoluţia pieţei de smartphone-uri a fost determinată şi de creşterea consumului la nivel general, dar şi de schimbarea strategiei producătorilor de smartphone-uri care au lansat în piaţă mai multe modele de telefoane din segmentele middle şi high, mutând astfel şi atenţia consumatorilor către aceste categorii de smartphone-uri.
Astfel, preţul mediu al smartphone-urilor vândute în România a depăşit în primul semestru din acest an valoarea de 200 euro, în creştere cu peste 13% faţă de preţul mediu înregistrat anul trecut.
Ce smartphone-uri cumpără românii
În primele şase luni ale anului, românii s-au orientat, în achiziţia de smartphone-uri, către telefoane din gamele medie şi de top disponibile în piaţă. Mai mult, şi-au dorit telefoane cu o durată de viaţă a bateriei din ce în ce mai mare.
Creşterea timpului de folosire a smartphone-urilor, precum şi a consumului de internet şi date mobile, a influenţat pozitiv vânzările de smartphone-uri, în sensul achiziţiei telefoanelor mai performante, ca necesitate de utilizare în activităţi precum gaming, streaming live, navigare pe internet la viteze 4G, socializare etc. Totodată, dezvoltarea pieţei de smartphone-uri a fost susţinută şi de operatorii telecom.
-
Curtea Constituţională nu are niciun protocol încheiat cu SRI
”Curtea Constituţională nu are încheiat protocol cu S.R.I. ”, precizează CCR la solicitarea MEDIAFAX.
Curtea Constituţionale are protocoale semnate cu alte instituţii ale statului, cum ar fi cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, privind furnizarea serviciilor de găzduire de echipamente, încheiat la data de 19.06.2014, are ca obiect/scop: „asigurarea de servicii de găzduire echipamente de tehnologia informaţiei şi comunicaţii, în folosul Curţii Constituţionale” şi care este în vigoare.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Opinie Bogdan Botezatu, specialist în securitate informatică, Bitdefender: “Viaţa după Ziua Z. Cinci atacuri informatice care intră sub lupa GDPR”
Studii recente arată că doar atacurile de tip fraudă din 2017 au costat companiile căzute victime circa 17 miliarde de dolari. Peste acestea, atacurile de tip phishing, ransomware şi alte ameninţări informatice au urcat considerabil valoarea pagubelor. După ziua de 25 mai, anumite tipuri de atac intră în mod direct sub incidenţa GDPR şi pot cauza amenzi importante, suplimentar pierderilor financiare şi daunelor asociate cu prejudicii de imagine şi reputaţie.
Aplicaţii neactualizate. Una din cele mai mari breşe din 2017 a fost fără îndoială incidentul Equifax, când din cauza neglijenţei departamentului IT de a actualiza o platformă, infractorii informatici au reuşit să se infiltreze în sistemele companiei, punând astfel mâna pe datele personale a 143 de milioane de utilizatori şi cauzând pagube de sute de milioane de dolari pentru companie. Deşi majoritatea acestor date aparţineau locuitorilor din SUA, au fost afectaţi şi rezidenţi britanici – ţară membră a Uniunii. Bilanţul incidentului a scos la iveală încă o neglijenţă din partea companiei: raportarea breşei abia la câteva luni de zile după incident.
Sub GDPR, Equifax ar fi fost amendată aspru pentru nerespectarea articolelor referitoare la actualizarea sistemelor de securitate interne, dar şi pentru încălcarea obligaţiei de a raporta incidentul în 72 de ore de la aflarea breşei.Inginerie socială (phishing). Un atac de tip phishing în 2014 a cauzat casei de producţie Sony Pictures pagube importante după ce un grup de atacatori nord-coreeni au folosit tehnici de inginerie socială ca să obţină acces la serverele companiei. Atacatorii au compromis datele personale ale angajaţilor şi au încercat să împiedice difuzarea lung-metrajului „The Interview”, care parodia regimul comunist sub dictatura lui Kim Jong-un.
GDPR sancţionează dur neglijenţa companiilor de a instrui angajaţii cu privire la tehnicile de inginerie socială folosite de hackeri, dintre care metoda phishing este, de departe, cea mai eficientă.Ransomware şi cryptojacking. GDPR vizează şi breşele folosite de atacatori pentru a câştiga bani. Printre aceste tipuri de atac se numără ransomware şi cryptojacking, ambele având scopul final de a genera monedă virtuală (bitcoin, monero etc.) pentru răufăcători.
WannaCry, cel mai mare atac de tip ransomware din istorie, a făcut ravagii la nivel mondial anul trecut. Printre entităţile afectate s-au numărat furnizori de energie, spitale, organizaţii guvernamentale, dar şi companii private deţinătoare de date personale si proprietate intelectuală valoroasă. Pagubele s-au ridicat la sute de milioane de dolari.
Cât despre cryptojacking, chiar dacă interesul principal al atacatorului este să fure putere de calcul, entitatea ţintă suferă în esenţă o breşă de securitate la iniţierea atacului. Acest lucru poate da atacatorului acces la informaţii sensibile, pe lângă şansa de a genera monedă virtuală.Ameninţări persistente avansate. Campania DarkHotel este doar una din multele exemple de atacuri de tip avansat asupra unei entităţi ţintă, atacuri al căror scop include furtul de proprietate intelectuală, procese tehnologice, dar şi date personale, acestea din urmă intrând sub incidenţa noului cadru legal definit de GDPR. Ameninţările avansate sunt adevărate arme cibernetice de ultimă generaţie care ocolesc sistemele de securitate tradiţionale şi fură informaţii confidenţiale fără să lase urme.
Începând cu 25 mai, daunele asociate cu o breşă devin cu atât mai mari cu cât compania victimă trebuie să suporte nu doar pagubele rezultate din breşă, ci şi amenzile ce survin, de până la 4% din cifra de afaceri sau 20 de milioane de euro, plus daunele de imagine. Astfel, riscurile de a nu respecta GDPR devin egale sau în unele cazuri chiar mai mari decât riscurile cauzate de breşa în sine. -
Antreprenorul care a inovat piaţa telecomunicaţiilor
Xavier Niel s-a născut pe 25 august 1967 în Franţa, în cartierul Créteil, aflat în suburbiile Parisului, ca fiu al lui Michel Niel şi al Camillei Fernande Perrot. El are trei copii şi este cunoscut ca acţionar fondator şi majoritar al furnizorului francez de internet şi telecomunicaţii Iliad. Pasiunea pentru tehnologie şi spiritul antreprenorial sunt calităţi vizibile încă din adolescenţa francezului; după ce a primit de la tatăl său un computer Sinclair ZX81, a dezvoltat, la vârsta de 19 ani, prima sa companie, Minitel, precursorul francez al internetului. Site-ul Minitel oferea servicii de chat pentru adulţi. Ulterior, în 1990, Niel a fondat compania de telecomunicaţii Iliad.
În 1995, Xavier Niel a investit în primul furnizor de servicii de internet din Franţa, WorldNet, creat de trei antreprenori francezi în 1992, pe care l-a vândut şapte ani mai târziu, chiar înainte de spargerea bulei de internet, pentru aproximativ 50 de milioane de dolari.
În 1999, antreprenorul francez a creat Free, un furnizor francez de servicii de internet, care operează în cadrul companiei Iliad. Numele vine de la faptul că, la început, accesul la reţea era gratuit, ceea ce a generat agitaţie printre alţi furnizori de internet non-free, ridicând semne de întrebare asupra modelului de afaceri al companiei. În 2002, Free a lansat un pachet de bandă largă la un preţ scăzut, care a devenit punctul de referinţă al pieţei. |n acelaşi timp, compania a dezvoltat şi a lansat Freebox: primul pachet multi-service triplu din Franţa. Acesta conţinea servicii de telefonie, televiziune şi internet şi a adus companiei un portofoliu numeros de clienţi noi. Trei ani mai târziu, reţeaua a ajuns şi în SUA.
Pe data de 28 mai 2004, Xavier Niel a fost învinuit şi reţinut timp de o lună pentru presupusa achiziţie şi utilizarea abuzivă a activelor societăţii; pe 13 octombrie 2006 a fost pronunţată pedeapsa: doi ani de închisoare pentru abuzul de bunuri ale societăţii.
În martie 2010, Xavier Niel, alături de Jeremie Berrebi, a pus bazele fondul de investiţii Kima Ventures, dedicat susţinerii a până la 100 de start-up-uri din întreaga lume anual. La sfârşitul aceluiaşi an, Niel a devenit membru cofondator al ziarului Le Monde.În ianuarie 2012, compania a creat Free Mobile, care a intrat pe piaţă cu o ofertă revoluţionară, având incluse apeluri, mesaje şi trafic de date nelimitate, la jumătate de preţ faţă de ceilalţi operatori de telefonie francezi. La doar un an de la înfiinţare, Free Mobile devenise al patrulea operator de telefonie mobilă din Franţa şi deţinea 12% din piaţa de profil. Se estimează că încă de la înfiinţare aceasta a costat celelalte trei companii de telefonie mobilă de top din Franţa – Orange, SFR şi Bouyges Télécom – milioane de euro din profit, deoarece acestea au fost nevoite să scadă preţurile pentru a face faţă operatorului nou apărut. În lupta dusă împotriva noului competitor, cele trei companii au încercat, fără succes totuşi, să convingă Comisia Europeană să blocheze licenţa companiei Free Mobile.
Un an mai târziu, antreprenorul francez a pus bazele unei şcoli de IT, numită 42. Viziunea acestuia a fost să inventeze o şcoală fără profesori, fără cărţi şi fără taxe, pentru un număr anual de până la 1.000 de studenţi.În prezent, Xavier Niel este vicepreşedinte al consiliului de administraţie şi şef de strategie pentru Iliad. De asemenea, el este coproprietar al ziarului Le Monde şi al drepturilor piesei My Way şi proprietar al Monaco Telecom şi Orange Elveţia. Averea antreprenorului francez se ridică la 8,4 miliarde de dolari. Compania Iliad, ale cărei acţiuni sunt deţinute în proporţie de circa 65% de fondatorul său, Xavier Niel, are venituri anuale de peste 400 de milioane de euro şi în jur de 9000 de angajaţi.
-
Piaţa locală de accesorii pentru telefoane mobile a depăşit 10 milioane de unităţi, în 2017
Estimarea ia în calcul numărul de smartphone-uri vândute anul trecut (care se apropie de 4 milioane de unităţi), fiecare nou telefon cumpărat generând achiziţia a cel puţin două accesorii. La acestea se adaugă şi telefoanele mobile deja existente în piaţă, care generează achiziţii suplimentare de accesorii, precum folii şi carcase de protecţie.
„Consumatorii au început să se orienteze către telefoane cu o valoare mai mare, ajutaţi de ofertele şi subvenţiile oferite de operatori şi retaileri, precum achiziţiile în rate şi la abonament. Având telefoane mai scumpe şi care, acum, nu se mai diferenţiază foarte mult vizual, utilizatorii au devenit mai interesaţi de protejarea şi personalizarea acestora”, spune Costin Soare, director operaţional la Avenir Telecom, subsidiara locală a grupului francez Avenir Telecom SA, producător şi distribuitor al accesoriilor şi telefoanelor Energizer.
Preferinţele românilor în materie de accesorii se îndreptă, în primul rând, către carcase, huse şi folii de protecţie şi huse din categoria fashion şi răspund nevoii acestora de a-şi proteja şi personaliza telefoanele.
Următoarea nevoie a utilizatorilor de telefoane mobile are legătură cu încărcarea acestora. De aceea, încărcătoarele de maşină, cablurile de încărcare şi cele de date închid topul preferinţelor românilor în materie de accesorii pentru telefoane mobile.
-
Aceasta ar putea fi cea mai mare tranzacţie din industria electronicelor
Broadcom a oferit 70 de dolari per acţiune pentru Qualcomm.
Posibila tranzacţie este evaluată la aproximativ 130 de miliarde de dolari, luând în calcul situaţiile pro-forma, inclusiv o datorie netă în valoare de 25 de miliarde de dolari.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cum a construit cel mai rapid om din lume un imperiu financiar
Usain Bolt e mult mai mult decât un star al Jocurilor Olimpice – el este un brand cu o recunoaştere globală. Bolt, de origine jamaican, are contracte cu Puma, Nissan, Hublot, Visa, Virgin Media şi All Nippon Airways; el mai colaborează cu Optus, o companie de telecomunicaţii din
Australia, şi cu Enertor, o companie ce produce branţuri pentru pantofi sport, scriu cei de la CNN.Gatorade a numit o băutură după el. Bolt, cel mai rapid om din lume, şi-a înregistrat ca marcă numele şi poziţia sa “fulgerul Bolt” – are chiar şi un emoji. El deţine recordurile mondiale la cursele de 100 şi 200 de metri şi a câştigat, până în prezent, 8 medalii de aur.Dar Jocurile Olimpice din Rio sunt ultimele pentru campionul jamaican; aşadar, ce urmează?
“S-a vorbit că ar urma să joace pentru Manchester United, că vrea să devină comentator sau că urmează să lanseze o linie de modă inspirată de Michael Jackson”, spune Elizabeth Lindsey, expert în marketing.
Jeff Kearney, şeful departamentului de marketing în sport al Gatorade, explică atracţia oamenilor faţă de jamaican: “Avem o suită incredibilă de atleţi din numeroase sporturi, care sunt recunoscuţi în diferite state. Dar bucuria lui Usain, personalitatea sa şi dominaţia autoritară într-un sport pe care cu toţii îl putem înţelege l-au transformat într-un ambasador global pentru brandul nostru.”
Averea lui Bolt este considerabilă, dar el este şi un exemplu în ceea ce priveşte ajutorul dat comunităţii; în 2015, el a donat 1,3 milioane de dolari fostei sale şcoli. El a mai deschis un complex sportiv în Jamaica, a strâns bani pentru operaţii cardiace pentru copii şi a semnat un parteneriat cu Samsung pentru a oferi cursuri gratis de fotografie studenţilor.
El a donat chiar şi 4 milioane de dolari pentru renovarea unui spital din ţara sa natală.
Dar Usain Bolt nu e doar un sportiv de succes: el are un magazin online unde vinde echipament sportiv cu brandul său şi a anunţat recent lansarea noii sale companii “Champion Shave”, care va comercializa aparate de ras cu 6 lame la preţuri reduse.
-
Concurenţa în sectorul telecomunicaţiilor, în continuă creştere
Autoritatea de Concurenţă a analizat proiectul privind identificarea pieţelor relevante din sectorul comunicaţiilor electronice corespunzătoare serviciilor de terminare a apelurilor la puncte fixe şi, respectiv, la puncte mobile şi a constatat că analiza situaţiei, realizată de ANCOM, este fundamentată pe principiile legislaţiei naţionale şi europene din domeniul concurenţei.
Datele şi informaţiile transmise autorităţii de concurenţă de către ANCOM, dar şi de către operatorii de telefonie, relevă o îmbunătăţire a mediului concurenţial pe pieţele serviciilor de comunicaţii electronice mobile, în particular în cazul serviciilor de telefonie mobilă, ca urmare a reducerii MTR (Mobile termination rate) operată la 1 aprilie 2014, se arată într-un comunicat al autorităţii de concurenţă.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Şeful STS, Marcel Opriş, a fost trecut în rezervă la cererea sa
Generalul de brigadă ing. Marcel Opriş a fost numit în funcţia de director al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), cu rang de secretar de stat, prin decizia CSAT din data de 7 decembrie 2005.
Marcel Opriş s-a născut în data de 19 august 1958 în satul Chieşd (judeţul Sălaj), iar în 2011, prin decret prezidenţial, a fost înaintat în gradul de general cu patru stele.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro