Tag: teama

  • Măsuri radicale la punctele de trecere a frontierei de est: Toate produsele alimentare sunt confiscate şi distruse, de teama pestei porcine

    Autorităţile din nordul ţării au luat noi măsuri de protecţie la punctele de trecere a frontierei, pentru a evita extinderea virusului de pestă porcină africană în judeţul Botoşani. Toate autoturismele care vin din Republica Moldova sau Ucraina, ţări unde este confirmată prezenţa virusului pestei procine africane sunt controlate, iar călătorii care încearcă să introducă în ţară alimente rămân fără produsele din carne, fie că este vorba de conserve, produse preparate sau sendvişuri, acestea fiind distruse de autorităţi, la faţa locului.

    Conform directorului adjunct al Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Botoşani, Ovidiu Airimiţoaie, activitatea pe care o desfăşoară instituţia la punctele de trecerea a frontierei respectă o hotărâre dată de Consiliul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, care a solicitat introducerea dezinfecţiei la punctele de intrare în ţară.

    “Noi asigurăm permanenţa pentru o perioadă de timp la punctele de intrare din ţară. Ştim că virusul este foarte rezistent, avem şi experienţa de la Satu Mare unde ştim că virusul a intrat în ţară prin produse de origine animală, produse preparate tradiţional în Ungaria. Se confiscă tot ceea ce reprezintă produse alimentare, se deteriorează în prezenţa proprietarului, se stropesc cu clor şi apoi se stochează într-o ladă frigorifică până la incinerare. Persoanele care intră în ţara noastră sunt avertizaţi să nu aducă produse alimentare, am distribuit şi pliante, am pus afişe înainte de intrarea în punctul de frontieră”, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, directorul DSVSA Botoşani, Ovidiu Airimiţoaie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iohannis: Nu mi-e teamă de niciun fel de încercare de suspendare

    ”Am observat şi sigur văd ce se întâmplă în media că foarte mulţi sunt preocupaţi de suspendare. Pot să vă spună că eu nu! Nu există niciun motiv de suspendare şi nu mi-e teamă de niciun fel de încercare de suspendare”, a declarat Klaus Iohannis.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce trebuie să facă angajatul român pentru a ajunge să castige un salariu de peste 1.000 de euro pe lună

    Lucrează într-o companie din nordul Bucureştiului, este absolvent de facultate, are peste cinci ani de experienţă profesională, iar angajatorul i-a mărit salariul în mod constant în ultimii ani de teamă să nu rămână fără un talent în companie. Acesta este profilul angajatului care câştigă peste 1.000 de euro net pe lună, un nivel salarial pe care îl au peste 200.000 de angajaţi din România. Majoritatea sunt localizaţi în Capitală.

    Îţi trebuie cel puţin 1.000 de euro salariu ca să ai un stil de viaţă decent în Bucureşti, adică să mănânci un prânz sănătos, să ieşi de 1-2 ori pe săptămână cu prietenii la o terasă şi să îţi permiţi câteva plecări de weekend pe an, la care se adaugă un concediu. În plus, jumătate din acest buget se duce pe cheltuieli fixe (chirie, întreţinere, abonamente şi alte costuri) şi, de fapt, nu îţi rămân foarte mulţi bani de cheltuială de la o săptămână la alta”, spune Maria, 29 de ani, specialist în marketing la o companie din Bucureşti, funcţie din care câştigă circa 1.000 de euro net pe lună, la care se adaugă încă 400 de euro net de la un job part-time. Ea spune că, în viitorul apropiat, vrea să ajungă la venituri de circa 2.200 de euro net pe lună (10.000 de lei) pentru a avea un stil de viaţă „absolut satisfăcător”.

    În Bucureşti lucrează peste 113.000 de angajaţi care câştigă salarii nete de peste 1.000 de euro net pe lună, arată datele Inspecţiei Muncii aferente lunii aprilie 2018. În total, 9% dintre angajaţii din Capitală au venituri mai mari de 1.000 de euro net pe lună, cu mult peste media înregistrată la nivel naţional, de 4%. Specialiştii spun însă că, deşi statisticile indică o îmbunătăţire a salariilor oferite în Capitală, numărul angajaţilor cu salarii mai mari nu este suficient.

    „Deşi numărul salariaţilor mai bine plătiţi a crescut, în continuare procentul celor care câştigă peste 1.000 de euro net în Bucureşti mi se pare redus, ponderea ar trebui să fie de cel puţin 40% în Capitală. Companiile trebuie să majoreze salariile, pentru că altfel îşi vor pierde oamenii”, spune Andrei Caramitru, founding partner şi CEO în cadrul firmei de consultanţă Kessel Run Ventures. El adaugă că, dincolo de populaţia care câştigă peste 1.000 de euro net pe lună pe contracte de muncă, mai există şi persoane bine plătite care primesc sumele respective fie prin contracte de tip PFA sau din dividende, astfel că ponderea acestora în totalul populaţiei care are o ocupaţie în Bucureşti poate fi mai mare.

    Datele oficiale arată că numărul total de angajaţi din Bucureşti care câştigă peste 1.000 de euro net pe lună a crescut cu 50% în ultimul an şi reprezintă aproape jumătate din numărul total de salariaţi cu salarii de peste 1.000 de euro net la nivel naţional (de 217.402 de angajaţi în aprilie 2018).

    Cei care fac recrutări spun că şi ofertele salariale pe care le primesc din partea angajatorilor se situează în zona salariilor de circa 1.000 de euro net pe lună, mai ales în rândul clienţilor corporate din Bucureşti. Motivul? Companiile, în special cele multinaţionale, doresc să îşi creeze o imagine bună în piaţă, să ofere un mediu de lucru plăcut şi să le ofere o stabilitate mai mare oamenilor. În plus, se tem de costurile aferente fluctuaţiei de personal.

    „Tendinţa va fi în continuare de creştere a salariilor în Bucureşti. Interesant este că, în momentul de faţă, inclusiv în zona de white collar în Capitală vorbim de personal care vine din alte judeţe sau din alte oraşe limitrofe şi care doreşte să lucreze în Bucureşti tocmai pentru aceste salarii”, a explicat Florin Godean, country manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar Adecco România. Din păcate, spune el, salariile de peste 1.000 de euro net pe lună sunt oferite cu precădere de către companiile cu birourile situate în nordul Bucureştiului sau în câteva „insuliţe” de centre de business din Capitală, însă acest nivel salarial nu este generalizat.
    În Bucureşti sunt localizate majoritatea sediilor de companii şi de aceea este normal ca ponderea mai mare a salariaţilor din middle şi din top management, care au salarii mari, să se concentreze aici.

    „În plus, aici sunt centralizate şi cele mai multe joburi din zona de HR, PR sau marketing, iar acest lucru creşte ponderea salariaţilor mai bine plătiţi în Capitală prin comparaţie alte zone. Numărul de joburi bine plătite depinde şi de predominanţa unor industrii din anumite zone. Unde există foarte multe businessuri în IT, vor fi şi mai mulţi oameni bine plătiţi, pe când unde există mai multă producţie, majoritatea salariilor vor fi sub nivelul de 1.000 de euro net”, afirmă Corina Gonteanu, director de marketing pe Europa Centrală şi de Sud-Est în cadrul ManpowerGroup.

    Pe lângă municipiul Bucureşti, judeţele Cluj, Timiş, Ilfov, Braşov, Iaşi şi Sibiu sunt zonele în care lucrează cei mai mulţi angajaţi care câştigă peste 1.000 de euro net lunar.

    La nivel naţional, numărul salariaţilor cu normă întreagă de muncă şi cu salarii de peste 1.000 de euro net pe lună a ajuns la finalul lunii aprilie din acest an la 217.402 de persoane, în creştere cu 80% (adică cu 96.178 de persoane) faţă de perioada similară a anului trecut.
    „Dată fiind presiunea de pe piaţa muncii şi faptul că procentul din PIB care se duce pe salarii este în continuare mic (de 35,8% din PIB în 2017, faţă de media UE de 47% din PIB – n.red.), există o tendinţă clară de creştere a salariilor. Firmele care pot să plătească salarii mai mari pot să o facă atunci când nu mai au încotro, iar acum au început să nu mai aibă încotro pentru că trebuie să îşi reţină oamenii. Probabil că, în cazul noilor joburi scoase la concurs, ponderea celor cu oferte salariale de peste 1.000 de euro net este mult mai mare, pentru că mulţi oameni sunt blocaţi în aceleaşi joburi de mult timp şi nu pot avea creşteri salariale foarte mari. Presiunea de pe piaţa muncii va conduce la creşteri de salarii, iar acesta va fi un lucru bun”, adaugă Andrei Caramitru. El mai spune că, dacă nu vom trece printr-o nouă criză, atunci vom avea un procent important de oameni din Bucureşti care o să aibă salarii de peste 1.000 de euro net pe lună.

    Datele Institutului Naţional de Statistică arată că există opt sectoare de activitate în care salariile medii ale angajaţilor au depăşit valoarea de 1.000 de euro net în luna martie, respectiv: servicii IT (6.689 de lei net), fabricarea produselor din tutun

    (6.312 lei net), asigurări şi fonduri de pensii private (6.070 lei net), fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (5.369 lei net), activităţi de editare (5.136 lei net), transporturi aeriene (5.107 lei net), extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (5.083 lei net) şi bănci (4.863 lei net).

    „Dacă s-ar mări dintr-o dată toate salariile din Bucureşti cu câte 300 de euro, businessul ar merge mai bine, pentru că ar fi o piaţă mai mare de desfacere, iar profitul companiilor ar creşte. Dacă ar fi aşa de rău să dai salarii mari tuturor, atunci nu s-ar mai investi niciodată în Londra, în Paris sau în oraşe din Elveţia. Acolo sunt investiţii mult mai mari decât la noi, forţa de muncă este de zece ori mai scumpă, dar dacă îl plăteşti pe cel care îşi face casa de zece ori mai mult, casa ta e de zece ori mai scumpă şi, implicit, profitul va fi mai mare”, conchide Caramitru.

  • Indicii pieţelor globale scad de teama posibilului atac al americanilor asupra Siriei

    Şedinţa de tranzacţionare de miercuri a început prudent, dar a devenit rapid riscantă după ce preşedintele Donald Trump a scris că Rusia ar trebui „pregătită” pentru ca rachetele americane să lovească Siria în urma unui atac suspectat de arme chimice, relatează Bloomberg.

    Contractele futures pe acţiuni din SUA şi acţiunile europene au scăzut, iar preferinţa pentru active de calitate superioară a determinat o creştere a aurului, titlurilor de trezorerie şi yenului japonez. Pieţele emergente au scăzut în ton cu cele valutare. Mărfurile au rămas bine susţinute, iar ţiţeiul a crescut, pe măsură ce aluminiul s-a îndreptat spre cel mai înalt nivel din ianuarie până acum.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Armata siriană, în stare de alertă de teama unui atac al Statelor Unite

    Preşedintele SUA, Donald Trump, a ameninţat că ar putea ordona un atac militar punctual ca reacţie la presupusul bombardament chimic produs sâmbătă în localitatea Duma, la periferia Damascului.

    Administraţia de la Damasc a negat orice implicare în atacul chimic produs într-o zonă insurgentă, propunând trimiterea unei echipe internaţionale pentru efectuarea anchetei.

    Opoziţia siriană susţine că atacul chimic s-a soldat cu moartea a 40 de persoane.

  • Românii se uită cu teamă în portofel: Indicele ROBOR la trei şi şase luni creşte lent, dar permanent, lovind în plin ratele la credite

    Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, a crescut la 2,41%, de la 2,39%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Vă e teamă să zburaţi cu avionul? 2017 a fost anul cu cele mai puţine incidente din istoria aviaţiei

    Anul trecut s-au prăbuşit 10 avioane comerciale şi de marfă, ucigând 44 de pasageri şi membri ai echipajului. Comparativ cu media ultimilor cinci ani, de 17 accidente şi 495 de morţi, anul trecut a fost însă unul cu puţine incidente.

    În mod remarcabil, niciun avion comercial de mari dimensiuni nu s-a prăbuşit în 2017. Ziua de azi este cea de-a 401-a zi de la ultimul incident aviatic grav: în noiembrie 2016, un avion ce transporta 77 de pasageri, inclusiv echipa de fotbal Chapecoense din Brazilia, s-a prăbuşit înainte de aterizarea pe un aeroport din Columbia. 71 de persoane şi-au pierdut atunci viaţa.

    Numărul accidentelor aviatice se află în scădere încă din 1992; ultimii 25 de ani au adus noi tehnologii, avioane şi motoare mult mai performante. Este însă de remarcat şi faptul că incidentele sunt tot mai puţine în vreme ce numărul pasagerilor creşte în mod considerabil – anul trecut, aproape 3,7 miliarde de oameni au folosit acest mijloc de transport.

  • Glosofobie fobia de care suferă 3 din 4 persoane

    Mai mult decât atât, aproximativ 3 din 4 persoane (74%) experimentează stări de anxietate atunci când vorbesc în public sau se gândesc la asta, iar femeile sunt mai emotive decât bărbaţii atunci când trebuie să susţină un discurs public, potrivit Statistic Brain Research Institute, un studiu realizat anul trecut.

    În realitate, potrivit psihologului Lenke Iuhoş, glosofobia nu este neapărat teama propriu-zisă de a vorbi în public, ci este un conglomerat de alte temeri, precum: teama de a face gafe, teama de a fi criticat, huiduit, teama de a avea parte de persoane dificile în public, teama de a nu fi suficient de interesant, teama de a avea un blocaj şi a uita tot ceea ce urma să spunem.

    Cum putem depăşi tracul?

    Pentru a depăşi această fază traumatizantă din viaţa noastră, psihologul Lenke Iuhoş consideră că trebuie să ne activăm acele resurse interioare ale noastre, bazate pe experienţe anterioare, care ne-au făcut să ne simţim bine în calitatea de orator. 

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Bitdefender: Patru adolescenţi din cinci au fost hărţuiţi pe internet

    Alte motive de hărţuială sunt rezultatele de la şcoală (12%) şi orientarea sexuală (8%), arată un studiu publicat de Bitdefender.

    Două treimi dintre cei hărţuiţi nu au povestit nimănui despre incident, tinerii invocând motive precum teama, lipsa de încredere că ar putea schimba ceva sau faptul că nu au crezut că e necesar să implice şi alte persoane, deşi au fost afectaţi în mod direct de agresiune.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tensiuni majore pe piaţa valutară şi pe piaţa monetară „Este foarte greu de spus ce va urma. Mi-e teamă să nu vedem în primăvară un ROBOR la 3,5%-4%“

    Debitorii români au fost loviţi în plin de creşterile din piaţa valutară şi monetară, iar analiştii nu văd prea curând o reversare a trendului ascendent al ROBOR-ului sau al cursului.

    „Este foarte greu de spus ce va urma. Sunt tensiuni foarte mari şi pe piaţa valutară şi pe piaţa monetară. Milioane de români privesc cu mare îngrijorare la ce se va întâmpla în perioada următoare“, a spus Alin Iacob, partener la Conso.ro, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    Euro este cu aproape cu 50% mai sus în raport cu leul faţă de 2007. După problema majoră a francilor elveţieni, care în multe cazuri a depăşit o creştere de 100%, acum vine şi euro şi punctează nivelul de 50%.

    „Am pus presiune pe monetar şi am pierdut şi cursul. Cursul s-ar mai putea reversa, dar în ceea ce priveşte ROBOR-ul, nu cred că se va opri prea curând tendinţa crescătoare. Mi-e teamă să nu asistăm în primăvare la un nivel ROBOR de 3,5%-4%., spune Iacob.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro