Tag: taximetrist

  • Cât câştigă un taximetrist in România după ce plăteşte combustibilul, compania şi taxele către stat

    Cei care sunt angajaţi ai unei firme trebuie să achite către companie o anumită sumă, fie la finalul unei zile de muncă, fie o dată la câteva zile. În funcţie de companie, această sumă cunoaşte poate varia între 70 şi 100 de lei.

    „Aproximativ 60% dintre taxiurile din oraş merg pe gaz, nu pe benzină, pentru că gazul este mai ieftin, e 2,29 lei. Eu am maşină pe gaz şi merg cam 150 de kilometri pe zi, ceea ce înseamnă că trebuie să plătesc aproximativ 50 de lei pe gaz zilnic“, a declarat un şofer de taxi celor de la 7est.ro.

    Unii taximetrişti susţin că lucrurile stau mult mai prost: “Am ajuns să stăm pe teren câte 14 ore pe zi şi să nu putem să ne acoperim cheltuielile. Bem peste un litru de cafea, mâncăm la portbagaj şi nu ne alegem cu nimic. Cu tariful ăsta şi cu maşinile de Ilfov care fac taximetrie în Capitală nu mai poţi face bani”, a declarat un şofer de 45 de ani, care practică această meserie de peste 20, celor de la Libertatea.

    Cu toate acestea, calculele arată în felul următor: în funcţie de numărul de curse, de distanţa parcursă şi de eventualele bacşişuri care se lasă, câştigurile pot varia. În medie, un taximetrist câştigă pe tură între 220 şi 300 de lei. Astfel, după ce plăteşte dările către companie, scade consumul de carburant şi cheltuielile personale, precum şi taxele către stat, un taximetrist obţine pe lună între 1.600 şi 2.200 de lei.

  • Robi Lukaci, tânărul care a strâns Clujul în jurul său. Provocarea pe care o lansează românilor cu suflet mare

    Povestea lui Robert Lukaci, clujeanul de 35 de ani care vinde produse auto pe străzile municipiului a ajuns să mobilizeze şi să emoţioneze o “mare” de oameni. Totul a pornit de la o campanie născută din nevoia de a-i achiziţiona un cărucior nou lui Robi, pe care îşi expune produsele, ajungânsu-se la cumpărarea unei locuinţe pentru ca acesta să nu mai fie nevoit să plătească chirie, informează Vocea Transilvaniei.

    Cel care a avut iniţiativa de ajutorare a clujeanului este Ioan Pugna, prietenul taximetrist al vânzătorului ambulant. Întreaga mobilizare a ajuns să schimbe vieţi; nu doar pe cea a lui Robi, ci şi pe cea a celor implicaţi profund în această acţiune, oferind un exemplu de dăruire şi altruism. Oamenii nu au rămas indiferenţi la povestea tânărului Robert Lukaci. Donaţiile lor au ajuns, până în acest moment, la 20.000 euro. Clujenii au posibilitatea de a-i fi alături lui Robi, în 22 ianuarie, de la ora 12, în Piaţa Unirii, unde pot achiziţiona “brăduţii minune”, adică odorizante auto, pot face donaţii sau pot, pur şi simplu, să îl cunoască pe Robert Lukaci, tânărul modest, altruist, care îşi petrece mai tot timpul muncind pe străzile Clujului, “însoţit’ de căruciorul lui.

    Robert şi-a făcut prieteni. Iniţial, câţiva, apoi o mulţime

    Iniţiativa de ajutorare a lui Robert Lukaci îi aparţine lui Ioan Pugna, un taximetrist clujean. Îl cunoaşte pe Robi din 2003, de când s-a apucat de taximetrie.

    Citiţi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Un fost taximetrist chinez este cumpărătorul tabloului de Modigliani vândut cu 170,4 mil. dolari

    Într-un interviu telefonic pe care l-a acordat din Shanghai, colecţionarul chinez spune că intenţionează să aducă tabloul de Modigliani în acest oraş, unde el şi soţia sa deţin împreună două muzee private.

    “Intenţionăm să îl expunem cu ocazia celei de-a cincea aniversări a muzeelor. Va fi o bună ocazie pentru iubitorii de artă chinezi să vadă o operă de mare valoare fără să mai fie nevoiţi să plece din ţară, iar acest detaliu reprezintă unul dintre motivele principale pentru care am înfiinţat cele două muzee”, a spus Liu Yiqian.

    Licitând prin telefon, Liu Yiqian, în vârstă de 52 de ani, a fost unul dintre cei şase colecţionari care s-au luptat pentru a cumpăra tabloul “Nu couché”, un nud pictat de Modigliani în perioada 1917 – 1918. Preţul final de 170,4 milioane de dolari (taxe incluse) a depăşit cu mult precedentul record pentru o operă a artistului italian, care era de 70,7 milioane de dolari. Graţie colecţionarului chinez, această pictură a devenit cea de-a zecea operă de artă din lume care a intrat în clubul de elită al capodoperelor vândute la licitaţie cu preţuri compuse din nouă cifre.

    De asemenea, acest nud a devenit a doua cea mai scumpă pictură vândută vreodată la licitaţie, după “Les Femmes d’Alger (version O)”, de Pablo Picasso, care a fost adjudecată în luna mai cu 179,4 milioane de dolari, la o licitaţie organizată tot de casa Christie’s şi tot la New York.

    “Operele lui Modigliani au deja o valoare mare pe piaţă. Această lucrare este relativ drăguţă atunci când este comparată cu alte nuduri pictate de el. Iar aceste nuduri au fost achiziţionate de unele dintre muzeele de top ale lumii”, a spus Liu Yiqian.

    În adolescenţa sa petrecută în Shanghai, în tumultuoşii ani ai Revoluţiei Culturale, Liu Yiqian a vândut poşete, pe stradă, şi, apoi, a lucrat ca şofer de taxi. După ce a abandonat liceul, Liu Yiqian a profitat de valul de deschidere şi de reforme adoptate de China, făcând avere cu ajutorul comerţului cu acţiuni de bursă, afacerilor imobiliare şi comerţului cu medicamente, în anii ’80 şi ’90. Potrivit ediţiei din 2015 a Bloomberg Billionaires Index, Liu Yiqian are o avere ce a fost estimată la cel puţin 1,5 miliarde de dolari.

    “Pentru mine, colecţionarea de opere de artă reprezintă în principal un proces de învăţare despre artă”, spunea Liu Yiqian într-un interviu acordat pentru The New York Times în 2013. “Mai întâi, trebuie să te simţi ataşat de artă. Apoi, trebuie să poţi să o înţelegi”, mai spunea acesta.

    Liu Yiqian şi soţia sa, Wang Wei, sunt unii dintre cei mai cunoscuţi – sau “stridenţi”, potrivit altora – colecţionari de artă din China. De-a lungul anilor, ei au strâns o colecţie vastă de artă chineză tradiţională şi contemporană, iar mare parte din aceasta este expusă în cele două muzee ale lor din Shanghai: Long Museum Pudong, inaugurat în 2012, şi Long Museum West Bund, inaugurat în 2014. Wang Wei, în vârstă de 52 de ani, este directoarea ambelor muzee.

    “Ideea ca Long Museum să înceapă să colecţioneze şi opere de artă internaţionale mi-a venit abia în urmă cu doi ani”, spune Wang Wei, adăugând că soţul ei a sprijinit-o foarte mult în activităţile sale.

    Colecţia acestui cuplu chinez include şi o “thangka” – pictură pe mătase – din secolul al XV-lea, cumpărată de Liu Yiqian cu 45 de milioane de dolari la o licitaţie organizată de casa Christie’s la Hong Kong. Acea achiziţie a ţinut prima pagină a ziarelor, deoarece tranzacţia respectivă a stabilit un nou record mondial de preţ pentru o operă de artă chineză ce a fost vândută la o licitaţie internaţională.

    Prin acea achiziţie, Liu Yiqian şi-a doborât propriul record, stabilit cu doar câteva luni mai înainte, când a plătit 36,3 milioane de dolari, la o licitaţie organizată de casa Sotheby’s, pentru o ceaşcă din porţelan datând din vremea dinastiei Ming, cunoscută sub numele “chicken cup”. La puţin timp după aceea, miliardarul chinez a generat un veritabil scandal în opinia publică, după ce o fotografie care îl înfăţişa sorbind ceai din acea ceşcuţă antică a devenit virală pe internet.

    Pentru ambele achiziţii generatoare de recorduri, Liu Yiquin ar fi plătit – potrivit unor informaţii deocamdată neconfirmate – cu o carte de credit American Express, fapt care îi va aduce multe milioane de puncte de fidelitate.

    Strategiile de autopromovare utilizate de cuplul chinez au generat în anumite cercuri ale iubitorilor de artă din China o serie de comparaţii cu “magnatul taxiurilor” Robert Scull. Acesta din urmă şi soţia sa, Ethel, au fost colecţionari avizi, achiziţionând în special de opere aparţinând curentului “pop-art” din anii ’60, dar au fost adeseori ironizaţi de colecţionarii de artă clasici, care spuneau că Robert şi Ethel Scull făceau parte din categoria “noilor îmbogăţiţi de o prostie crasă”.

  • Cât câştigă un taximetrist in România după ce plăteşte combustibilul, compania şi taxele către stat

    Cei care sunt angajaţi ai unei firme trebuie să achite către companie o anumită sumă, fie la finalul unei zile de muncă, fie o dată la câteva zile. În funcţie de companie, această sumă cunoaşte poate varia între 70 şi 100 de lei.

    „Aproximativ 60% dintre taxiurile din oraş merg pe gaz, nu pe benzină, pentru că gazul este mai ieftin, e 2,29 lei. Eu am maşină pe gaz şi merg cam 150 de kilometri pe zi, ceea ce înseamnă că trebuie să plătesc aproximativ 50 de lei pe gaz zilnic“, a declarat un şofer de taxi celor de la 7est.ro.

    Unii taximetrişti susţin că lucrurile stau mult mai prost: “Am ajuns să stăm pe teren câte 14 ore pe zi şi să nu putem să ne acoperim cheltuielile. Bem peste un litru de cafea, mâncăm la portbagaj şi nu ne alegem cu nimic. Cu tariful ăsta şi cu maşinile de Ilfov care fac taximetrie în Capitală nu mai poţi face bani”, a declarat un şofer de 45 de ani, care practică această meserie de peste 20, celor de la Libertatea.

    Cu toate acestea, calculele arată în felul următor: în funcţie de numărul de curse, de distanţa parcursă şi de eventualele bacşişuri care se lasă, câştigurile pot varia. În medie, un taximetrist câştigă pe tură între 220 şi 300 de lei. Astfel, după ce plăteşte dările către companie, scade consumul de carburant şi cheltuielile personale, precum şi taxele către stat, un taximetrist obţine pe lună între 1.600 şi 2.200 de lei.

  • Taximetrist dat dispărut, găsit mort în maşina sa

    Potrivit unui comunicat al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Braşov, poliţiştii din Sibiu au fost sesizaţi, vineri, despre dispariţia unui taximetrist.

    “Urmare a acestei sesizări, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Sibiu a declanşat procedurile prevăzute de lege pentru astfel de situaţii şi a transmis datele de identificare ale persoanei dispărute şi a autoturismului tuturor inspectoratelor de poliţie din ţară”, se aarată în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro