Tag: taxe si impozite

  • Surpriză pentru bucureşteni. Primăria propune creşteri de taxe şi impozite locale

    În expunerea de motive sunt invocate prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, conform cărora, în cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, sumele se indexează anual, până la data de 30 aprilie, ţinând cont de rata inflaţiei pentru anul fiscal anterior, comunicată pe site-urile oficiale ale Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, potrivit Agerpres.

    Conform datelor INS, rata anuală a inflaţiei (în decembrie 2017) a fost de 3,3%.

    De asemenea, în expunerea de motive este menţionat art. 489 din Legea nr. 227/2015, potrivit căruia autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale, la propunerea autorităţii executive, poate stabili cote adiţionale la impozitele şi taxele locale prevăzute în Titlul IX, în funcţie de următoarele criterii: economice, sociale, geografice, precum şi în funcţie de necesităţile bugetare locale.

    Proiectul prevede şi pentru 2019 o bonificaţie de 10% pentru plata cu anticipaţie, până la data de 31 martie, a impozitului pe clădiri, terenuri şi mijloace de transport datorate de către contribuabilii persoane fizice pentru întregul an.

    Astfel, pentru terenurile amplasate în intravilan, înregistrate în Registrul agricol la categoria de folosinţă terenuri cu construcţii, impozitele ar urma să crească în felul următor: zona A – de la 10.353 lei/ha în prezent la 10.695 lei/ha, conform proiectului, pentru zona B – de la 8.597 lei/ha la 8.881 lei/ha, pentru zona C – de la 6.499 lei/ha la 6.713 lei/ha, pentru zona D – de la 4.447 lei/ha la 4.594 lei/ha.

    În ce priveşte terenurile amplasate în extravilan, taxele vor creşte după cum urmează: pentru terenurile cu construcţii – de la 27 lei/ha la 28 lei/ha, pentru teren arabil – de la 46 lei/ha la 48 lei/ha, pentru păşune – de la 24 lei/ha la 25 lei/ha.

    Pentru vehiculele fără capacitate cilindrică evidenţiată, impozitul va creşte de la 100 lei/an la 103 lei/an.

    Taxa pentru eliberarea autorizaţiilor sanitare de funcţionare ar urma să fie majorată de la 17 la 18 lei, iar cea pentru eliberarea atestatului de producător, respectiv pentru eliberarea carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol de la 69 de lei la 71 de lei.

    De asemenea, ar urma să fie majorată taxa pentru eliberarea/ vizarea anuală a autorizaţiei privind desfăşurarea activităţii înregistrate în grupele CAEN 561 – Restaurante (de la 3.000 la 3.099 lei pentru suprafeţe de până la 500 mp şi de la 4.000 lei la 4.132 lei pentru suprafeţe mai mari de 500 mp).

    Sunt prevăzute creşteri şi în ce priveşte taxa pentru utilizarea temporară a locurilor publice pentru filmare – de la 2.205 lei/zi/locaţie la 2.278 lei pentru film scurt sau lungmetraj şi de la 2.730 lei/zi/filmare la 2.820 pentru videoclipuri cu caracter publicitar.

  • Simona Halep, invitată să se mute în altă ţară pentru a nu mai plăti taxe şi impozite. Ce a răspuns:

    Într-un interviu acordat Digisport, Simona a recunoscut că a primit propunerea de a se muta în Monte Carlo, pentru a nu mai plăti taxe şi impozite, după modelul marilor sportivi, însă a refuzat acest lucru.

    “niciodată”. În România mă simt acasă şi mă simt cel mai bine”, a spus sportiva.„Eu am jucat întotdeauna pentru România. Pe viitor mă voi implica să produc campioni pentru România. Nu ştiu cum o voi face, dar ştiu că asta voi face”, a mai spus ea.

  • 70% dintre români cred că banii din taxe şi impozite sunt risipiţi, în loc să ajungă la sănătate

    Opt din zece români sunt de părere că pot lupta împotriva economiei gri cu ajutorul plăţilor electronice, potrivit unui studiu Mastercard, realizat de Ipsos, pe tema conştientizării existenţei economiei subterane şi a atitudinii faţă de aceasta şi numit „Percepţia asupra economiei gri în România”.

    Studiul arată, totodată, că patru din cinci respondenţi îşi doresc să plătească mai des cu cardul, ca soluţie de a combate economia subterană, în timp ce jumătate dintre aceştia cred că ar trebui introdusă obligaţia de a deţine un terminal POS pentru comercianţi. Mai mult, opt din zece români sunt de părere că economia subterană poate fi combătută şi prin solicitarea chitanţei, se arată într-un comunicat al Mastercard.

    „Marea majoritate a românilor sunt conştienţi de impactul negativ pe care îl are economia gri asupra finanţelor publice şi, automat, asupra nivelului de trai. Ei îşi doresc să ajute autorităţile publice să lupte împotriva economiei subterane şi consideră că plăţile electronice sunt un mod prin care pot limita efectele economiei nefiscalizate. Astfel, ei vor să plătească mai des cu cardul. Şi, ca să poată face acest lucru, ei îşi doresc mai multă transparenţă atât din partea autorităţilor, cât şi din partea comercianţilor”, a declarat Cosmin Vladimirescu, General Manager, Mastercard România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câteva sute de angajaţi din administraţia publică protestează în faţa Parlamentului

    “Funcţionarii publici trebuie să fie independenţi. În acest moment se încearcă nu o lege a salărizării unitare, cu o grilă, ci o politizare a tuturor funcţionarilor primăriei. El trebuie să fie independent. Nici eu, nici altcineva nu trebuie să putem decide salariul funcţionarului public. Nu poţi să îl ţii slugă, are o facultate, a făcut pregătire, iar presiunea asta crează şi problemele cu DNA-ul, care sunt peste tot. E clar că 30% din funcţionari pleacă acasa, acolo unde bugetele primăriilor sunt mici. Protestez pentru că sunt primar din 2000, iar ei sunt colegii mei, nu poţi ca primar să accepţi asemenea lege. E ca un părinte care îşi ucide copilul. Toata lumea încearcă, în momentul de faţă, să aduca marionete. Primarul, cel mult ar trebui să duca salariul cu 15% mai sus sau mai jos, nu aşa, cu totul. Astfel o să ajungă să îi spună funcţionarului <<fă aşa, scrie aşa, că depinzi de mine>>”, a declarat pentru MEDIAFAX Ion Dumitrache, primar al localităţii Poiana Lacului, judeţul Argeş.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce bonusuri acordă companiile în acest an: Tichete cadou de Ziua Copilului, de Ziua Bancherului, a Energeticianului sau a Contabilului

    Pe lângă sărbătorile de Paşte şi Crăciun, când zeci de mii de companii oferă salariaţilor tichete şi carduri cadou, numeroase companii aleg să îşi motiveze angajaţii de 1 Iunie – Ziua Copilului. Companiile mai acordă angajaţilor tichete cadou şi cu ocazii mai puţin uzuale, cum ar fi Ziua Bancherului (4 iunie),  Ziua Energeticianului (20 iulie), Ziua Petrolistului (8 septembrie), Ziua Inginerului Român (14 septembrie),  Ziua Naţională a Contabilului (21 septembrie) sau chiar Ziua Naţională a României (1 decembrie).

    „Remarcăm o tendinţă clara din partea angajatorilor de a puncta cu un plus de fast momentele speciale din viaţa profesională, precum aniversările companiilor sau chiar aniversările şi momentele speciale din viaţa personală a angajaţilor, oferindu-le tichete sau carduri cadou. Avantajele sunt atât de natură financiară, respectiv scutiri de taxe sociale salariale şi patronale, căt şi de natură logistică, tichetele şi cardurile cadou fiind foarte simplu de comandat şi utilizat în orice companie, de orice dimensiune sau domeniu de activitate. În plus, tichetele şi cardurile cadou scot din anonimat orice eveniment sărbătorit de companii, asociind un gest memorabil şi de impact bonusurilor oferite”,  spune Dana Sintejudean, director general adjunct al Edenred România.

    Tichetele cadou oferite salariaţilor de 1 iunie în beneficiul angajaţilor şi al copiilor minori sunt deductibile şi scutite de taxe şi impozite atât pentru angajatori, cât şi pentru angajaţi, în limita sumei de 150 de lei per beneficiar. De 1 iunie, pot beneficia de tichete cadou atât copiii minori ai angajaţilor, cât şi angajaţii înşişi. Astfel, un angajat care are doi copii minori poate primi tichete cadou în valoare totală de 450 lei, scutite de taxe sociale şi de impozitul pe venit. Pentru companiile angajatoare, tichetele cadou acordate salariaţilor sunt deductibile în limita a 5% de la calculul impozitului pe profit.

    Conform analizelor Edenred România, cea mai mare companie emitentă de tichete şi carduri de beneficii pentru salariaţi, câteva mii de companii vor acorda angajatilor tichete cadou de 1 iunie în acest an, în creştere cu aproximativ 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    „Estimăm că trendul deja marcat, de a oferi angajaţilor tichete şi carduri cadou ca bonus cu diverse ocazii speciale, va continua pe tot parcursul anului 2017. Tichetele şi cardurile cadou sunt preferate de angajaţi şi angajatori în locul cadourilor în numerar sau în natură, acestea din urmă fiind impersonale, lipsite de memorabilitate şi greu de gestionat din punct de vedere logistic. De asemenea, un cadou clasic poate să nu fie pe placul angajaţilor. În schimb, tichetele şi cardurile cadou oferă libertatea de alegere a cadoului dorit dintr-o varietate de produse şi servicii” , adaugă Dana Sintejudean, Edenred România.

    Tichetele şi cardurile cadou pot fi cheltuite pentru a cumpăra orice tip de produse, de la îmbrăcăminte, bijuterii, cosmetice, cărţi, IT & electronice, accesorii, decoraţiuni, bricolaj, articole de sport, până la produse alimentare din cea mai mare reţea de magazine partenere. Tichetele cadou de la Edenred sunt acceptate pe întreg teritoriul ţării de peste 65.000 de comercianţi parteneri. Cardurile cadou Compliments® pot fi cheltuite în peste 7.000 magazine de toate tipurile.

     

  • În 2016, românii au plătit cu cardul taxele şi impozite de peste 360 de milioane de lei

    Românii au realizat în 2016 peste un milion de plăţi de taxe şi impozite cu cardul, la ghişeele primăriilor şi online. Valoarea taxelor şi impozitelor achitate cu cardul a crescut cu aproape 50% anul trecut, la peste 360 milioane lei, datorită dublării numărului de plăţi online şi extinderii reţelei de acceptare, arată datele obţinute de Visa de la băncile din România.

    „Valoarea impozitelor achitate cu cardul a crescut de aproape zece ori în ultimii şase ani, datorită avantajelor evidente ale acestei metode de plată: siguranţă, confort, rapiditate. Am asistat la o creştere spectaculoasă în special a plăţilor online, care scutesc contribuabilul de un drum la ghişeu şi îl ajută să economisească timp”, a declarat Cătălin Creţu, directorul general pentru România, Croaţia, Slovenia şi Malta în cadrul Visa.

    Anul trecut, una din trei tranzacţii de plată a taxelor şi impozitelor cu cardul a fost realizată online, un rezultat notabil, având în vedere că în urmă cu doar şase ani aceste plăţi erau aproape inexistente. Peste 370.000 de plăţi online s-au realizat în 2016, dublu faţă de anul anterior, valoarea acestora fiind de 78 milioane de lei, se arată într-un comunicat Visa.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce schimbări legislative aduce data de 1 ianuarie, cu impact în viaţa şi afacerile românilor

    De la 1 ianuarie 2016 intră în vigoare o serie de normative şi reglementări care vor genera plusuri sau minusuri în bugetele populaţiei şi firmelor. MEDIAFAX consemnează principalele schimbări care vor interveni odată cu intrarea în vigoare a acestor măsuri.

    Cele mai importante schimbări sunt de ordin fiscal, respectiv reducerea cotei-standard de TVA de la 20% la 19%, eliminarea taxei pe construcţiile speciale („taxa pe stâlp”), eliminarea supraaccizei de 7 eurocenţi/litru la carburanţi, introducerea impozitului specific – forfetar – în turism şi menţinerea scutirii de impozit pe profitul reinvestit (scutire care iniţial era programată să fie suspendată de la 1 ianuarie).

    Tot de la 1 ianuarie, factura la energia electrică livrată populaţiei va scădea cu 1,9%, pentru că la nivelul distribuitorilor au fost reduse unele taxe care diminuează cu 3,8% până la 9,04% costurile specifice, potrivit unui anunţ recent al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Până la ora emiterii acestei ştiri, ANRE nu a transmis informaţii referitoare la o eventuală schimbare de preţuri la gazele naturale începând cu data de 1 ianuarie 2017.

    Populaţia va plăti, începând chiar cu prima lună din acest an, o taxă pentru groapa de gunoi în valoare de 80 de lei/tonă/lună, adică 80 de bani la 10 kilograme. Specialiştii din domeniul mediului au calculat că o gospodărie generează aproximativ 30 de kilograme de deşeuri menajere pe lună, ceea ce înseamnă că taxa pentru groapa de gunoi ar putea fi de 2,4 lei pe lună, adică mai puţin de 30 de lei pe an.

    Referitor la măsurile fiscale de reducere a TVA, de eliminare a „taxei pe stâlp” şi de eliminare a supraaccizei, reamintim că PSD a solicitat recent premierului Dacian Cioloş să ia în calcul o amânare a intrării acestora în vigoare la data de 1 ianuarie, dar până în momentul difuzării acestei ştiri nu a fost comunicată o poziţie oficială.

    Există şi o serie de măsuri care trebuiau să intre la 1 ianuarie, dar, din diverse motive, au fost amânate. Printre acestea se regăseşte „Legea 51%” (care prevede obligativitatea retailerilor de a comercializa produse româneşti în proporţie de cel puţin 51%), apoi Legea insolvenţei persoanelor fizice, ca şi încetarea scutirilor de impozit pe profitul reinvestit. De asemenea, Guvernul a prorogat recent termenul de 1 ianuarie pentru data de 1 februarie la o serie de majorări salariale şi facilităţi acordate bugetarilor, iar creşterea salariului minim pe economie a fost lăsată la latitudinea noului Guvern.

  • Ce schimbări legislative aduce data de 1 ianuarie, cu impact în viaţa şi afacerile românilor

    De la 1 ianuarie 2016 intră în vigoare o serie de normative şi reglementări care vor genera plusuri sau minusuri în bugetele populaţiei şi firmelor. MEDIAFAX consemnează principalele schimbări care vor interveni odată cu intrarea în vigoare a acestor măsuri.

    Cele mai importante schimbări sunt de ordin fiscal, respectiv reducerea cotei-standard de TVA de la 20% la 19%, eliminarea taxei pe construcţiile speciale („taxa pe stâlp”), eliminarea supraaccizei de 7 eurocenţi/litru la carburanţi, introducerea impozitului specific – forfetar – în turism şi menţinerea scutirii de impozit pe profitul reinvestit (scutire care iniţial era programată să fie suspendată de la 1 ianuarie).

    Tot de la 1 ianuarie, factura la energia electrică livrată populaţiei va scădea cu 1,9%, pentru că la nivelul distribuitorilor au fost reduse unele taxe care diminuează cu 3,8% până la 9,04% costurile specifice, potrivit unui anunţ recent al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Până la ora emiterii acestei ştiri, ANRE nu a transmis informaţii referitoare la o eventuală schimbare de preţuri la gazele naturale începând cu data de 1 ianuarie 2017.

    Populaţia va plăti, începând chiar cu prima lună din acest an, o taxă pentru groapa de gunoi în valoare de 80 de lei/tonă/lună, adică 80 de bani la 10 kilograme. Specialiştii din domeniul mediului au calculat că o gospodărie generează aproximativ 30 de kilograme de deşeuri menajere pe lună, ceea ce înseamnă că taxa pentru groapa de gunoi ar putea fi de 2,4 lei pe lună, adică mai puţin de 30 de lei pe an.

    Referitor la măsurile fiscale de reducere a TVA, de eliminare a „taxei pe stâlp” şi de eliminare a supraaccizei, reamintim că PSD a solicitat recent premierului Dacian Cioloş să ia în calcul o amânare a intrării acestora în vigoare la data de 1 ianuarie, dar până în momentul difuzării acestei ştiri nu a fost comunicată o poziţie oficială.

    Există şi o serie de măsuri care trebuiau să intre la 1 ianuarie, dar, din diverse motive, au fost amânate. Printre acestea se regăseşte „Legea 51%” (care prevede obligativitatea retailerilor de a comercializa produse româneşti în proporţie de cel puţin 51%), apoi Legea insolvenţei persoanelor fizice, ca şi încetarea scutirilor de impozit pe profitul reinvestit. De asemenea, Guvernul a prorogat recent termenul de 1 ianuarie pentru data de 1 februarie la o serie de majorări salariale şi facilităţi acordate bugetarilor, iar creşterea salariului minim pe economie a fost lăsată la latitudinea noului Guvern.

  • O prostituată, cel mai mare datornic la bugetul local al municipiului Deva

    Cu amenzi care totalizează 67.000 de lei, adunate de-a lungul mai multor ani, o prostituată din Deva este cel mai mare datornic la bugetul local, potrivit datelor centralizate de funcţionarii de la Serviciul Taxe şi Impozite, scrie Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi, care citează Agerpres.

    “Cea mai mare sumă pe care o avem de recuperat este de 67.000 de lei şi reprezintă amenzi pentru practicarea prostituţiei. În acest caz a fost demarată procedura de transformare a amenzii în munca în folosul comunităţii. Este o procedura destul de greoaie şi, de aceea, durează relativ mult. Decizia (de transformare a amenzii în ore de muncă, n.r.) poate fi luată doar de catre instanţa de judecată”, a explicat purtatorul de cuvant al Primariei Deva, Mona Voinescu. 

    Citiţi mai multe pe www.jurnalulbtd.ro

  • Creşteri de două cifre pentru Alexandrion Grup România, în 2014

    “Aceste rezultate trebuie puse în contextul mai amplu al faptului că mai bine de jumătate din cifra noastră de afaceri brută a fost reprezentată de contribuţiile la sistemul de taxe şi impozite. Astfel, în 2014, am plătit taxe în valoare de 32,9 milioane de euro, cu 4,5 milioane de euro mai mult decât în 2013”, declară Nawaf Salameh, fondatorul şi preşedintele Alexandrion Grup România.

    Mai mult, rezultatele financiare au înregistrat creştere într-un an în care şi bugetul de investiţii destinat dezvoltării şi promovării brand-urilor proprii s-a dublat faţă de 2013, de la 4,2 milioane de euro la 8,4 milioane de euro. În acelaşi timp, au crescut şi veniturile înregistrate din vânzările la export, 2014 aducând o valoare a exportului de 1,8 milioane de euro. În acest moment, cele mai mari pieţe externe de desfacere sunt Spania şi Italia, însă, pentru perioada următoare, este vizată consolidarea prezenţei şi dincolo de continentul european.

    “2014 a fost un an important pentru noi şi pentru piaţa de băuturi spirtoase în general, în condiţiile în care ne-am confruntat cu o creştere a accizei şi o cronicizare a fenomenului de comercializare a produselor contrafăcute – să nu uităm că piaţa neagră înseamnă peste 90% din întregul segment de băuturi spirtoase. De aceea, rezultatele obţinute de Alexandrion Grup România sunt cu atât mai notabile”, adaugă Nawaf Salameh.

    În cei 20 ani de activitate, compania a produs peste 120 milioane litri şi a vândut peste 223 milioane de sticle de băutură. Printre cele mai cunoscute branduri produse în fabrica de la Dealu Mare, din judeţul Prahova, se află vinarsul Brâncoveanu XO, VS şi VSOP, Alexandrion 5* şi 7*, Cava D’Oro, Vodka Alexander şi Vodka Kreskova, afinata, vişinata şi caisata Saber Premium sau Saber Fructe de Pădure. Compania are, în România, un număr de aproximativ 200 de angajaţi.