Tag: supraveghere

  • O ameninţare informatică pentru spionaj se ascunde în aplicaţii legitime de pe dispozitive Android

    Odată mascat în aplicaţii reîmpachetate, spyware-ul denumit Triout poate să îşi ascundă prezenţa pe dispozitiv, să înregistreze convorbiri telefonice, să intercepteze mesaje scrise, să capteze conţinut video, să facă fotografii, să colecteze coordonate GPS şi să le transmită integral pe serverul de comandă şi control al atacatorului.

    Triout a apărut iniţial pe 15 mai, inclus într-o aplicaţie legitimă din GooglePlay care sugerează activităţi erotice cuplurilor. Între timp, aplicaţia nu mai poate fi accesată din Google Play, dar centrul de comandă şi control al spyware-ului continuă să fie funcţional şi în prezent. Asta înseamnă că atacatorii testează continuu noi funcţionalităţi şi compatiblităţi cu diverse dispozitive, aşadar ei încă lucrează la varianta finală a acestei ameninţări, aceasta putând reapărea oricând într-o altă aplicaţie legitimă.

    Aplicaţia infectată cu acest tip de malware a fost încărcată iniţial din Rusia, iar raportările cu cele mai multe victime infectate vin din Israel. Aceasta este aproape identică cu cea originală, atât în ce priveşte codul, cât şi funcţionalităţile, exceptând componenta infectată. Atât iconiţa aplicaţiei, cât şi interfaţa acesteia păstrează aparent toate funcţionalităţile originale, ca să nu trezească vreo suspiciune victimei infectate.

     

  • Editorial The New York Times: Procurorii au nevoie de un organism de supraveghere

    “Problema este evidentă: procurorilor nu le place să recunoască, dar cu toate că majoritatea sunt oneşti şi respectă legea, abaterile în rândul procurorilor rămân frecvente”, se afirmă într-un editorial publicat în ediţia de miercuri a cotidianului The New York Times.

    O analiză referitoare la 250 de condamnări anulate în New York în ultimele trei decenii a relevat că într-o treime din cazuri procurorii au săvârşit abuzuri, inclusiv prin alterarea unor dovezi cheie, ascunderea de dovezi sau constrângerea martorilor să depună mărturie mincinoasă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UN NOU TIP DE CONCEDIU: cum au dus hotelurile luxul la un alt nivel. Aţi fi dispuşi să petreceţi un concediu aşa? – GALERIE FOTO – VIDEO

    În prezent, există hoteluri răspândite în toată lumea care oferă turiştilor paturi de lux – în aer liber, după cum reiese dintr-un articol al publicaţiei britanice Daily Mail.

    Iată câteva exemple:

    Tinyeleti Treehouse, Parcul Naţional Kruger, Africa de Sud


    Construit la înălţimea copacilor răspândiţi în această regiune, patul în aer liber din acest complex turistic oferă o privelişte asupra râului Sabie şi vieţii sălbatice din parcul naţional Tinyeleti
    Preţul cazării se situează în jurul a 250 de euro pe noapte.


    Jantara Wilderness Camp, Parcul Naţional Pench, India

    Patul în aer liber de aici ste inspirat de stilul tradiţional al fermierilor din regiune care obişnuiau să doarmă afară, astfel încât să îşi supravegheze recoltele.
    Înainte de culcare, poţi să vezi aici – dacă îţi doreşti –  tigri, leoparzi, câini sălbatici.
    Preţul cazării variază, dar încep de la 300 de euro pentru o experienţă all inclusive, care să includă patul aflat sub stele.


    L’Albereta, Bergamo, Italia


    Potrivit Daily Mail, L’Albereta Cabriolet Suite este alegerea potrivită pentru cei care îşi doresc serviciile unui hotel cochet, dar şi experienţa somnului sub stele. Dormitorul din camerele de hotel de aici sunt prevăzute cu tavanuri retractabile.
    Preţul cazării pentru două persoane este de 300 de euro.


    Amangiri, Utah, Statele Unite


    Aflat la câteva ore de condus de Marele Canion, acest hotel are camere prevăzute cu două paturi: unul la interior, iar altul în aer liber.
    Camerele au şi o terasă privată prevăzută cu şemineu, piscină, duşuri şi un bar. Preţurile pornesc de la 4.315 euro pentru o noapte de cazare.


     

  • ASF: Piaţa asigurărilor a scăzut cu 1,45% în primul trimestru din 2018, la 2,53 miliarde de lei

    „Primele brute subscrise (PBS) aferente asigurărilor generale (AG) au fost, în primul trimestru al anului, în valoare de aproape două miliarde lei (cu 1,36% mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017), în timp ce primele brute subscrise aferente asigurărilor de viaţă (AV) au ajuns la suma de aproximativ 529 milioane lei, în scădere uşoară (1,7%) faţă de intervalul similar al anului trecut”, arată ASF, într-un comunicat.

    În primul trimestru al anului 2018, aproximativ 89% din volumul total de PBS a fost realizat de 10 societăţi de asigurare din cele 30 de societăţi care desfăşurau activitate de asigurare/reasigurare la 31 martie 2018.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Abraham Schot preia funcţia de preşedinte interimar al Consiliului de Administraţie Audi

    Preşedintele Audi, Rupert Stadler, a fost arestat preventiv în 18 iunie, la solicitarea Parchetului din München. Stadler a solicitat Consiliului de Supraveghere să îl elibereze din funcţia de Membru al Consiliului de Administraţie al AUDI AG şi din funcţia de Membru al Consiliului de Administraţie al Volkswagen AG.

    Consiliile de Supraveghere ale Volkswagen şi Audi au dat curs solicitării lui Stadler de a-l elibera din aceste funcţii. Aceste decizii se aplică temporar, până la clarificare circumstanţelor care au dus la arestarea sa.

    Schot este membru al Consiliului de Administraţie al AUDI AG şi responsabil pentru Vânzări şi Marketing din 1 septembrie 2017.

  • Ministerul Finanţelor: Banca Naţională nu a propus limite privind gradul de îndatorare a populaţiei

    „În cadrul discuţiilor avute în Comitetul Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială, Banca Naţională a României, în calitate de instituţie responsabilă cu analiza şi reglementarea condiţiilor de creditare a populaţiei, a prezentat aspecte referitoare la creşterea gradului de îndatorare a populaţiei, fără a propune limite privind gradul de îndatorare a populaţiei, inclusiv în ceea ce priveşte categoriile de credite acordate în monedă naţională sau valută”, menţionează MFP.

    În urma discuţiilor din cadrul Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială „s-a agreat ca Banca Naţională a României să efectueze un studiu detaliat privind gradul de îndatorare a populaţiei, urmând să prezinte informaţiile necesare pentru prevenirea creşterii excesive a creditării şi îndatorării populaţiei”, se mai arată în documentul citat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vedeţi câţi giganţi ai publicităţii online urmăresc unde navigaţi pe net pentru a vă livra reclame şi alegeţi dacă blocaţi sau nu „supravegherea“

    Utilizatorii care sunt deranjaţi de faptul că imediat ce caută date despre un produs sau un serviciu pe internet sunt apoi inundaţi de reclame la acele produse sau servicii pe aproape orice altă pagină web vizitată ulterior pot accesa un site care le permite să vadă care dintre cele mai mari 115 platforme globale de profil le „supraveghează“ activ comportamentul online.

    Utilizatorii care sunt deranjaţi de faptul că imediat ce caută date despre un produs sau un serviciu pe internet sunt apoi inundaţi de reclame la acele produse sau servicii pe aproape orice altă pagină web vizitată ulterior pot accesa un site care le permite să vadă care dintre cele mai mari 115 platforme globale de profil le „supraveghează“ activ comportamentul online.

    Citiţi articolul integral pe www.zf.ro

  • Actriţa Draga Olteanu Matei, internată la Spitalul din Piatra Neamţ

    „Doamna a fost internată la noi de duminică, fiind sub supravegherea medicilor. Legat de starea dumneaei nu vă pot oferi mai multe detalii, fiind vorba despre respectarea legislaţiei privind confidenţialitatea datelor pacienţilor“, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, Daniela Burghelea, purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean Piatra Neamţ.

    Potrivit unor surse medicale, starea actriţei nu este gravă, aceasta urmând a fi externată în câteva zile, ea având probleme medicale apărute pe fondul vârstei înaintate.

    Draga Olteanu Matei are 84 de ani şi s-a stabilit de mai mulţi ani la Piatra Neamţ.

    Este născută pe data de 24 octombrie 1933 la Bucureşti. Draga Olteanu Matei este o apreciată actriţă de comedie, ce a jucat pe scena Teatrului Naţional Bucureşti, în numeroase filme şi la televiziune.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Într-o ţară obsedată de control, companii evaluate la miliarde de dolari te urmăresc la tot pasul

    Dacă un client intră pe porţile Suning, principalul retailer pe piaţa electronicelor din China, e posibil ca fiecare cameră de supraveghere din magazin să îi urmărească mişcările folosind software dezvoltat de SenseTime. Dacă cineva vrea să acceseze Rong360, o platformă care conectează indivizii interesaţi de închirierea unor produse sau imobile, trebuie să se conecteze folosind recunoaşterea facială  sistem dezvoltat, de asemenea, de SenseTime. Mai mult, dacă cineva e oprit în trafic de poliţie, sunt şanse mari ca infracţiunea să fi fost descoperită prin tehnologia creată de SenseTime.

    ÎN FRUNTEA UNEI INDUSTRII DE ZECI DE MILIARDE DE DOLARI

    SenseTime e una dintre companiile ce domină industria IA (inteligenţă artificială) din China, sector puternic susţinut de guvern; de altfel, autorităţile şi-au exprimat în mod public dorinţa de a duce piaţa de IA la o valoare de peste 150 de miliarde de dolari până în 2030.

    Fondată în Hong Kong, SenseTime are sute de clienţi în jurul lumii şi a crescut datorită investiţiilor venite de la Qualcomm, producător de cipuri din Statele Unite, şi Dalian Wanda, cel mai mare dezvoltator imobiliar din China. Săptămâna trecută, gigantul Alibaba a anunţat că va conduce cea de-a treia rundă de finanţare cu o sumă de 600 de milioane de dolari, ducând valoarea SenseTime la aproximativ 3 miliarde de dolari.

    Puţine companii din zona IA  din China sau alte state  au reuşit până acum să fie evaluate la peste 1 miliard de dolari. ”China a luat un avans considerabil, mai ales în ceea ce priveşte recunoaşterea video sau a imaginilor, pentru că avem un număr important de specialişti în asta“, a declarat pentru Quartz Xu Li, CEO-ul SenseTime. Profesorul Tang Xiaoou, şeful departamentului de inginerie a informaţiei din cadrul Universităţii Chineze din Hong Kong, a pus bazele companiei în octombrie 2014. Iniţial a fost vorba de un proiect academic, Xiaoou luând alături de el 11 studenţi specializaţi în IA. |n 2015, proiectul s-a transformat într-o afacere, numindu-l ca CEO pe Xu, unul dintre protejaţii lui Xiaoou, iar în 2016 a început să lanseze pe piaţă produse.

    Pentru cei mai mulţi clienţi chinezi, recunoaşterea facială înseamnă supraveghere. SenseTime oferă însă o gamă diversă de produse software: unele sunt într-adevăr destinate supravegherii, în vreme ce altele au rolul de a simplifica procese precum sortarea fotografiilor sau editarea acestora. Printre clienţii companiei se numără chiar şi o închisoare, folosind un program care să ajute la evitarea situaţiilor de risc.

    Xu spune că SenseTime a început să crească odată cu cererea tot mai mare pentru aplicaţii sau platforme de microcreditare. De-a lungul anului 2016, numeroase companii chinezeşti de tehnologie au introdus sisteme prin care oamenii pot împrumuta bani unii de la alţii; pentru a reduce riscul de fraudă, au apelat la dezvoltatori precum SenseTime ce foloseau inteligenţa artificială pentru a verifica, în timp real, datele unei persoane. Sistemul e simplu de explicat: prin recunoaştere facială, programul se conectează la baza de date a autorităţilor şi retrage toate informaţiile legate de persoana în cauză.
    CEO-ul celor de la SenseTime vorbeşte de două fenomene ce au dus la creşterea interesului pentru IA în China: apariţia producătorilor mici de smartphone-uri care, colectiv, ocupă o parte importantă a pieţei şi cererea tot mai mare pentru sisteme de supraveghere.

    În primul rând, producătorii de dispozitive mobile care nu au capacitatea de a concura cu nume precum Samsung sau Apple caută metode de a se diferenţia, de a ieşi în evidenţă, iar cei mai mulţi apelează la soluţii de IA în acest sens. Prin urmare, companii precum SenseTime au mult mai multe comenzi  fie ele şi mai mici, ca valoare  decât în urmă cu trei-patru ani.
    |n al doilea rând, avantajele oferite de IA în procesul de supraveghere au făcut ca principalul client pentru această gamă de produse să fie chiar guvernul. Există în prezent peste 176 de milioane de camere de supraveghere în China, numărul acestora crescând anual cu 13%; pentru comparaţie, creşterea anuală a numărului de astfel de dispozitive la nivel global este de doar 2%.

    Dar China nu ocupă primul loc doar în clasamentul achiziţiilor de camere de securitate, ci şi în cel al statelor care îşi urmăresc cetăţenii. Edward Schwarck, cercetător la Institul Japonez pentru Relaţii Internaţionale, notează într-un studiu publicat recent că de-a lungul ultimilor două decenii, Ministerul pentru Securitate Publică din China s-a transformat într-o agenţie de securitate care controlează ”o societate sofisticată, conectată şi din ce în ce mai tehnologizată“.

    Cea mai mare întrebare e legată de modul în care lucrurile vor evolua în continuare, subliniază Schwarck. ”Consolidarea bazelor de date de securitate a creat o zonă în care e nevoie de platforme de inteligenţă artificială, astfel încât activităţile poliţieneşti să fie din ce în ce mai automatizate.“

    Ideile lui Schwarck explică, într-o bună măsură, de ce SenseTime şi principalele firme concurente, Megvii şi Yitu, sunt evaluate fiecare la peste 1 miliard de dolari.

    LIBERTATEA ŞI INTIMITATEA, CONCEPTE PE CALE DE DISPARIŢIE ÎN CHINA

    Dincolo de a fi un simplu client, guvernul chinez a jucat un rol esenţial în dezvoltarea SenseTime prin oferirea accesului la date. Mai exact, Xu spune că algoritmii de căutare folosesc o bază de date cu peste 10 miliarde de imagini pentru a se ”antrena“, multe dintre acestea fiind furnizate de autorităţi. Spre exemplu, SenseTime derulează în prezent un proiect-pilot cu autorităţile din Shenzen, în cadrul căruia software-ul dezvoltat de companie ”concurează“ cu sistemul de supraveghere existent. Algoritmii SenseTime preiau părţile bune şi le integrează în propriul sistem, rezultatul fiind, în teorie, o soluţie de supraveghere mult mai complexă.

    Controlul pe care autorităţile din China îl exercită asupra cetăţenilor este din ce în ce mai mare, un exemplu relevant în acest sens fiind şi propunerea de a evalua nivelul de încredere al celor 1,3 miliarde de cetăţeni prin Sistemul Social de Credite, prezentată la finalul anului trecut. Guvernul chinez promovează sistemul drept o modalitate dezirabilă de măsurare şi creştere a ”încrederii„ la nivelul naţiunii şi de construire a unei culturi a ”sincerităţii„. ”Aceasta va crea un mediu de opinie publică în care păstrarea încrederii este glorioasă şi va întări credibilitatea în afacerile guvernamentale, credibilitatea comercială, socială şi va contribui la construirea credibilităţii judiciare„, spun declaraţiile publice referitoare la acest proiect citate de Wired.

    ”Este urmărirea comportamentului consumatorilor cu o influenţă politică orwelliană„, interpretează Johan Lagerlvist, un specialist al Institutului Suedez de Afaceri Internaţionale, sistemul de credite sociale. Rogier Creemers, un cercetător postdoctoral specializat în lege şi guvernanţă chineză la Institutul Van Vollenhoven de la Universitatea Leiden, care a publicat o traducere detaliată a planului, l-a comparat cu recenziile de pe Yelp, în care ”statul-bonă„ veghează peste umărul indivizilor. Deocamdată, tehnic vorbind, participarea la Scorul Cetăţenilor din China este opţională.

    Până în 2020 va fi însă obligatorie. Comportamentul fiecărui cetăţean, dar şi al persoanelor juridice  orice companie sau orice altă entitate  va fi evaluat şi clasificat, fie ei că îşi doresc acest lucru sau nu. Până la implementarea programului în 2020, guvernul testează proiectul. |n acest mariaj dintre supravegherea comunistă şi capitalism, guvernul a oferit licenţa pentru opt companii private în vederea dezvoltării sistemelor şi algoritmilor pentru realizarea scorurilor creditelor sociale. |n mod predictibil, giganţi ai datelor administrează două dintre cele mai cunoscute proiecte de acest tip.

    Spre exemplu, oamenii cu ratinguri scăzute vor avea viteze la internet reduse, acces restricţionat la restaurante, cluburi de noapte sau cluburi de golf şi nu vor mai avea dreptul de a călători liber în afara ţării. Scorurile vor influenţa aplicaţiile pentru închirieri ale persoanelor, posibilitatea de a obţine o asigurare sau un împrumut şi chiar şi beneficii de securitate socială. Cetăţenii cu scoruri scăzute nu vor fi angajaţi de anumiţi angajatori şi le vor fi interzise anumite slujbe, printre care în domeniul serviciilor civile, jurnalismului, juridic  unde se presupune că trebuie să dai dovadă de încredere. Cetăţenilor cu ratinguri scăzute le va fi restricţionat inclusiv accesul la şcoli private.

    Atunci când a fost întrebat de riscul ca inteligenţa artificială să fie folosită de către guvern pentru a invada vieţile private ale oamenilor, CEO-ul SenseTime a comparat tehnologia cu revoluţia industrială, insistând asupra ideii că aceasta poate fi folosită cu intenţii bune sau rele.

    ”Noi încercăm să facem lucruri care să ajute oamenii„, spune Xu. ”Spre exemplu, recunoaşterea facială poate fi folosită pentru a ajuta la găsirea copiilor dispăruţi. Dacă foloseşti sistemele de supraveghere în acest sens, publicul va avea de câştigat.„
    Explicaţiile sale nu sunt însă atât de bine primite în afara Chinei, unde compania îşi extinde cu greu prezenţa. La începutul acestui an, SenseTime s-a alăturat iniţiativei Intelligence Quest, un program susţinut de MIT (Massachusetts Institute of Technology) care aduce împreună experţi din mai multe domenii pentru a analiza inteligenţa artificială. SenseTime are de asemenea birouri în Singapore şi Japonia, dezvoltând alături de producătorul auto Honda soluţii pentru maşinile autonome.
    |n afara Chinei, compania condusă de Xu Li va avea însă o mare problemă: va fi lipsită de sprijinul guvernului de la Beijing.

     

  • Într-o ţară obsedată de control, companii evaluate la miliarde de dolari te urmăresc la tot pasul

    Dacă un client intră pe porţile Suning, principalul retailer pe piaţa electronicelor din China, e posibil ca fiecare cameră de supraveghere din magazin să îi urmărească mişcările folosind software dezvoltat de SenseTime. Dacă cineva vrea să acceseze Rong360, o platformă care conectează indivizii interesaţi de închirierea unor produse sau imobile, trebuie să se conecteze folosind recunoaşterea facială  sistem dezvoltat, de asemenea, de SenseTime. Mai mult, dacă cineva e oprit în trafic de poliţie, sunt şanse mari ca infracţiunea să fi fost descoperită prin tehnologia creată de SenseTime.

    ÎN FRUNTEA UNEI INDUSTRII DE ZECI DE MILIARDE DE DOLARI

    SenseTime e una dintre companiile ce domină industria IA (inteligenţă artificială) din China, sector puternic susţinut de guvern; de altfel, autorităţile şi-au exprimat în mod public dorinţa de a duce piaţa de IA la o valoare de peste 150 de miliarde de dolari până în 2030.

    Fondată în Hong Kong, SenseTime are sute de clienţi în jurul lumii şi a crescut datorită investiţiilor venite de la Qualcomm, producător de cipuri din Statele Unite, şi Dalian Wanda, cel mai mare dezvoltator imobiliar din China. Săptămâna trecută, gigantul Alibaba a anunţat că va conduce cea de-a treia rundă de finanţare cu o sumă de 600 de milioane de dolari, ducând valoarea SenseTime la aproximativ 3 miliarde de dolari.

    Puţine companii din zona IA  din China sau alte state  au reuşit până acum să fie evaluate la peste 1 miliard de dolari. ”China a luat un avans considerabil, mai ales în ceea ce priveşte recunoaşterea video sau a imaginilor, pentru că avem un număr important de specialişti în asta“, a declarat pentru Quartz Xu Li, CEO-ul SenseTime. Profesorul Tang Xiaoou, şeful departamentului de inginerie a informaţiei din cadrul Universităţii Chineze din Hong Kong, a pus bazele companiei în octombrie 2014. Iniţial a fost vorba de un proiect academic, Xiaoou luând alături de el 11 studenţi specializaţi în IA. |n 2015, proiectul s-a transformat într-o afacere, numindu-l ca CEO pe Xu, unul dintre protejaţii lui Xiaoou, iar în 2016 a început să lanseze pe piaţă produse.

    Pentru cei mai mulţi clienţi chinezi, recunoaşterea facială înseamnă supraveghere. SenseTime oferă însă o gamă diversă de produse software: unele sunt într-adevăr destinate supravegherii, în vreme ce altele au rolul de a simplifica procese precum sortarea fotografiilor sau editarea acestora. Printre clienţii companiei se numără chiar şi o închisoare, folosind un program care să ajute la evitarea situaţiilor de risc.

    Xu spune că SenseTime a început să crească odată cu cererea tot mai mare pentru aplicaţii sau platforme de microcreditare. De-a lungul anului 2016, numeroase companii chinezeşti de tehnologie au introdus sisteme prin care oamenii pot împrumuta bani unii de la alţii; pentru a reduce riscul de fraudă, au apelat la dezvoltatori precum SenseTime ce foloseau inteligenţa artificială pentru a verifica, în timp real, datele unei persoane. Sistemul e simplu de explicat: prin recunoaştere facială, programul se conectează la baza de date a autorităţilor şi retrage toate informaţiile legate de persoana în cauză.
    CEO-ul celor de la SenseTime vorbeşte de două fenomene ce au dus la creşterea interesului pentru IA în China: apariţia producătorilor mici de smartphone-uri care, colectiv, ocupă o parte importantă a pieţei şi cererea tot mai mare pentru sisteme de supraveghere.

    În primul rând, producătorii de dispozitive mobile care nu au capacitatea de a concura cu nume precum Samsung sau Apple caută metode de a se diferenţia, de a ieşi în evidenţă, iar cei mai mulţi apelează la soluţii de IA în acest sens. Prin urmare, companii precum SenseTime au mult mai multe comenzi  fie ele şi mai mici, ca valoare  decât în urmă cu trei-patru ani.
    |n al doilea rând, avantajele oferite de IA în procesul de supraveghere au făcut ca principalul client pentru această gamă de produse să fie chiar guvernul. Există în prezent peste 176 de milioane de camere de supraveghere în China, numărul acestora crescând anual cu 13%; pentru comparaţie, creşterea anuală a numărului de astfel de dispozitive la nivel global este de doar 2%.

    Dar China nu ocupă primul loc doar în clasamentul achiziţiilor de camere de securitate, ci şi în cel al statelor care îşi urmăresc cetăţenii. Edward Schwarck, cercetător la Institul Japonez pentru Relaţii Internaţionale, notează într-un studiu publicat recent că de-a lungul ultimilor două decenii, Ministerul pentru Securitate Publică din China s-a transformat într-o agenţie de securitate care controlează ”o societate sofisticată, conectată şi din ce în ce mai tehnologizată“.

    Cea mai mare întrebare e legată de modul în care lucrurile vor evolua în continuare, subliniază Schwarck. ”Consolidarea bazelor de date de securitate a creat o zonă în care e nevoie de platforme de inteligenţă artificială, astfel încât activităţile poliţieneşti să fie din ce în ce mai automatizate.“

    Ideile lui Schwarck explică, într-o bună măsură, de ce SenseTime şi principalele firme concurente, Megvii şi Yitu, sunt evaluate fiecare la peste 1 miliard de dolari.

    LIBERTATEA ŞI INTIMITATEA, CONCEPTE PE CALE DE DISPARIŢIE ÎN CHINA

    Dincolo de a fi un simplu client, guvernul chinez a jucat un rol esenţial în dezvoltarea SenseTime prin oferirea accesului la date. Mai exact, Xu spune că algoritmii de căutare folosesc o bază de date cu peste 10 miliarde de imagini pentru a se ”antrena“, multe dintre acestea fiind furnizate de autorităţi. Spre exemplu, SenseTime derulează în prezent un proiect-pilot cu autorităţile din Shenzen, în cadrul căruia software-ul dezvoltat de companie ”concurează“ cu sistemul de supraveghere existent. Algoritmii SenseTime preiau părţile bune şi le integrează în propriul sistem, rezultatul fiind, în teorie, o soluţie de supraveghere mult mai complexă.

    Controlul pe care autorităţile din China îl exercită asupra cetăţenilor este din ce în ce mai mare, un exemplu relevant în acest sens fiind şi propunerea de a evalua nivelul de încredere al celor 1,3 miliarde de cetăţeni prin Sistemul Social de Credite, prezentată la finalul anului trecut. Guvernul chinez promovează sistemul drept o modalitate dezirabilă de măsurare şi creştere a ”încrederii„ la nivelul naţiunii şi de construire a unei culturi a ”sincerităţii„. ”Aceasta va crea un mediu de opinie publică în care păstrarea încrederii este glorioasă şi va întări credibilitatea în afacerile guvernamentale, credibilitatea comercială, socială şi va contribui la construirea credibilităţii judiciare„, spun declaraţiile publice referitoare la acest proiect citate de Wired.

    ”Este urmărirea comportamentului consumatorilor cu o influenţă politică orwelliană„, interpretează Johan Lagerlvist, un specialist al Institutului Suedez de Afaceri Internaţionale, sistemul de credite sociale. Rogier Creemers, un cercetător postdoctoral specializat în lege şi guvernanţă chineză la Institutul Van Vollenhoven de la Universitatea Leiden, care a publicat o traducere detaliată a planului, l-a comparat cu recenziile de pe Yelp, în care ”statul-bonă„ veghează peste umărul indivizilor. Deocamdată, tehnic vorbind, participarea la Scorul Cetăţenilor din China este opţională.

    Până în 2020 va fi însă obligatorie. Comportamentul fiecărui cetăţean, dar şi al persoanelor juridice  orice companie sau orice altă entitate  va fi evaluat şi clasificat, fie ei că îşi doresc acest lucru sau nu. Până la implementarea programului în 2020, guvernul testează proiectul. |n acest mariaj dintre supravegherea comunistă şi capitalism, guvernul a oferit licenţa pentru opt companii private în vederea dezvoltării sistemelor şi algoritmilor pentru realizarea scorurilor creditelor sociale. |n mod predictibil, giganţi ai datelor administrează două dintre cele mai cunoscute proiecte de acest tip.

    Spre exemplu, oamenii cu ratinguri scăzute vor avea viteze la internet reduse, acces restricţionat la restaurante, cluburi de noapte sau cluburi de golf şi nu vor mai avea dreptul de a călători liber în afara ţării. Scorurile vor influenţa aplicaţiile pentru închirieri ale persoanelor, posibilitatea de a obţine o asigurare sau un împrumut şi chiar şi beneficii de securitate socială. Cetăţenii cu scoruri scăzute nu vor fi angajaţi de anumiţi angajatori şi le vor fi interzise anumite slujbe, printre care în domeniul serviciilor civile, jurnalismului, juridic  unde se presupune că trebuie să dai dovadă de încredere. Cetăţenilor cu ratinguri scăzute le va fi restricţionat inclusiv accesul la şcoli private.

    Atunci când a fost întrebat de riscul ca inteligenţa artificială să fie folosită de către guvern pentru a invada vieţile private ale oamenilor, CEO-ul SenseTime a comparat tehnologia cu revoluţia industrială, insistând asupra ideii că aceasta poate fi folosită cu intenţii bune sau rele.

    ”Noi încercăm să facem lucruri care să ajute oamenii„, spune Xu. ”Spre exemplu, recunoaşterea facială poate fi folosită pentru a ajuta la găsirea copiilor dispăruţi. Dacă foloseşti sistemele de supraveghere în acest sens, publicul va avea de câştigat.„
    Explicaţiile sale nu sunt însă atât de bine primite în afara Chinei, unde compania îşi extinde cu greu prezenţa. La începutul acestui an, SenseTime s-a alăturat iniţiativei Intelligence Quest, un program susţinut de MIT (Massachusetts Institute of Technology) care aduce împreună experţi din mai multe domenii pentru a analiza inteligenţa artificială. SenseTime are de asemenea birouri în Singapore şi Japonia, dezvoltând alături de producătorul auto Honda soluţii pentru maşinile autonome.
    |n afara Chinei, compania condusă de Xu Li va avea însă o mare problemă: va fi lipsită de sprijinul guvernului de la Beijing.