Tag: suplimente alimentare

  • Două românce au pornit în joacă o afacere în casă, iar acum câştigă peste 100.000 de euro din vânzarea produselor

    Panacea Urban Apothecary s-a născut din pasiunea pentru cosmetice de calitate a două tinere fără experienţă, dar cu ascuţit simţ antreprenorial. Sabrina Marinescu tocmai se întorsese din Paris, unde încheiase cinci ani de studii în comunicare, modă şi artă, dar şi câteva internshipuri în aria brandingului de lux. Pe de altă parte, Maria Ianoş, prietena şi actuala asociată a Sabrinei, absolvise facultatea de farmacie, iar în timpul liber realiza creme. În timpul unui prânz, la o discuţie în care s-au pus la curent cu cele mai recente activităţi şi pasiuni, tinerele şi-au dat seama că au în comun o pasiune pe care ar putea să o valorifice: cosmeticele.

    „Total ad hoc, ne-a venit ideea de a face ceva împreună, să creăm un brand. Am pornit efectiv gândindu-ne că o să facem nişte creme în bucătărie şi le vom vinde între prieteni”, povesteşte Sabrina Marinescu. Au cumpărat materii prime – ca uleiuri şi seminţe – şi au început să le mixeze acasă. Reacţiile celor din jur le-au încurajat să continue: „Ne-am cremuit, toată lumea era încântată, dar compoziţiile erau destul de simple – nişte uleiuri cu nişte vitamine, nimic foarte elaborat. Foarte bune, de altfel, pentru că realist vorbind, din naivitate şi din dorinţa de a face cremele cele mai bune, noi puneam concentraţiile cele mai mari, uleiurile cele mai scumpe etc.”, spune aceasta. Ulterior au aflat că acest lucru nu prea se face în industrie, iar crema lor ar costa mult dacă ar trebui să o producă standardizat. Au început colaborarea cu o fabrică, cu care lucrează şi astăzi. „Fiind la început ne-am zbătut foarte mult, am fost foarte perfecţioniste; cred că numai pe logo ne-am chinuit cam o lună să ajungem la ceva ce ne convine. Acum nu aş mai face acelaşi lucru, dar pe de altă parte nu ne pare rău, fiindcă am primit laude de la companii de renume, precum Estée Lauder şi alţii”, spune tânăra antreprenoare.

    De la idee până când au scos efectiv cremele pe piaţă a durat cam doi ani, pentru că, spune tânăra, s-au lovit de multe alte lucruri în afară de ceea ce ştiau ele să facă, mai exact producţie şi branding. Pas cu pas, sau „cu lumânarea”, după cum spune ea însăşi râzând, au reuşit să lanseze oficial Panacea Urban Apothecary. Investiţia iniţială, de-a lungul primilor doi ani a fost de 20.000 de euro, fonduri proprii provenite de la familiile lor. Din cauză că nu aveau nici buget, nici capacitate de a face mai multe linii cosmetice, s-au hotărât să se axeze pe trei creme. Una este o cremă antiîmbătrânire şi pentru ten uscat, alta este pentru ten normal şi piele sensibilă, iar a treia se adresează tenului gras, uşor acneic. Suma investită iniţial nu a fost îndeajuns încât să poată realiza o gamă întreagă de produse încă de la lansare, astfel că s-au focusat pe cele trei produse de îngrijire a tenului. După un an, vânzările înregistrate au fost cât se poate de bune: au rămas, efectiv, fără stocuri. Au folosit câştigurile pentru a mai adăuga încă două produse – un demachiant şi o loţiune tonică – ajungând la cinci produse marca Panacea Urban Apothecary. „Evident, ne-am lovit între timp de multe greutăţi, dar am avut norocul ca ai noştri să ne sprijine şi să ne înţeleagă. Până la urmă a fost un experiment, iar dacă nu ne pricepeam, nu puneam pasiune sau pur şi simplu nu aveam noroc, putea să se termine prost. Din fericire, nu s-a terminat prost. Nici nu s-a terminat!”, spune ea zâmbind.

    După câţiva ani, o altă prietenă a Sabrinei – Irina Culeţu – a decis să renunţe la jobul stabil pe care îl avea şi să meargă pe drumul antreprenoriatului. „După ce am participat la un târg în Italia, ne-a venit ideea să facem suplimente alimentare naturale. O mare parte din ceea ce pui pe piele se pierde şi doar un mic procentaj se absoarbe. De aceea, cel mai eficient este să înghiţi acele substanţe adjuvante”, explică tânăra antreprenoare. În scurt timp, s-au gândit şi la un plan pentru noul proiect şi au aplicat pentru fonduri europene; au obţinut 25.000 de euro. „Pentru fonduri trebuie să ai toate piesele puzzle-ului puse, să îl prezinţi cuiva frumos ambalat şi acea persoană să-ţi dea ok-ul”, spune Sabrina Marinescu. Mai întâi s-au documentat temeinic; „de obicei, pentru fonduri îţi trebuie un consultant, însă noi nu puteam da câteva mii de euro cuiva pentru ceva de care nu eram sigure că va merge. Aşa că ne-am descurcat singure, iar Irina a ţinut efectiv partea de contabilitate, a stat nopţile, a făcut planul pe cinci ani”, povesteşte tânăra. În martie 2016 au lansat şi marca The Food Project, care conţine patru suplimente alimentare, complementare liniei de îngrijire cosmetică: Skin Elixir (ajută la regenerarea pielii), The Body Supplement (pentru cei care vor să slăbească), The Detox Wonder (pentru îmbunătăţirea metabolismului şi a digestiei) şi The Happiness Formula (pentru energie şi stare de bine). Acestea conţin ingrediente simple, din natură, pe care toată lumea le cunoaşte, dar le ocoleşte de dragul tehnologiei, ţine să precizeze antreprenoarea.

  • Alevia îşi propune atingerea unei cifre de afaceri de 5,8 milioane de euro în 2017

    Atingerea obiectivului propus de compania românească se bazează pe un plan de investiţii care vizează atât dezvoltarea zonei de producţie, cât şi a sferei de resurse umane. În acest sens, compania are ca obiectiv finalizarea unei hale noi cu o suprafaţă totală de aproximativ 2000mp şi îşi propune să investească şi în noi utilaje pentru linia de ceaiuri. O altă zonă pentru care Alevia îşi propune o dezvoltare este cea a personalului. Astfel, compania care număra la ora actuală 200 de angajaţi, preconizează o creştere cu 20% a numărului de angajaţi. Pentru 2017, obiectivele Alevia vizează, pe lângă menţinerea trendului de creştere, şi intrarea pe 5 noi pieţe prin lansarea a 50 de produse dedicate.

    „Ne-am propus ca şi în acest an să continuăm investiţiile în dezvoltarea spaţiului de producţie, a produselor şi a personalului, cele trei sectoare-pilon pe care brandul Alevia poate creşte continuu. Datorită varietăţii de produse comercializate, 120 de tipuri de suplimente alimentare şi 50 de sortimente de ceaiuri, reuşim să aducem brandul mai aproape de milioane de consumatori şi să le oferim astfel darurile naturii”, a declarat  Florin Mitocaru, director general Alevia. 

  • Două românce au pornit în joacă o afacere în casă, iar acum câştigă peste 100.000 de euro din vânzarea produselor

    Panacea Urban Apothecary s-a născut din pasiunea pentru cosmetice de calitate a două tinere fără experienţă, dar cu ascuţit simţ antreprenorial. Sabrina Marinescu tocmai se întorsese din Paris, unde încheiase cinci ani de studii în comunicare, modă şi artă, dar şi câteva internshipuri în aria brandingului de lux. Pe de altă parte, Maria Ianoş, prietena şi actuala asociată a Sabrinei, absolvise facultatea de farmacie, iar în timpul liber realiza creme. În timpul unui prânz, la o discuţie în care s-au pus la curent cu cele mai recente activităţi şi pasiuni, tinerele şi-au dat seama că au în comun o pasiune pe care ar putea să o valorifice: cosmeticele.

    „Total ad hoc, ne-a venit ideea de a face ceva împreună, să creăm un brand. Am pornit efectiv gândindu-ne că o să facem nişte creme în bucătărie şi le vom vinde între prieteni”, povesteşte Sabrina Marinescu. Au cumpărat materii prime – ca uleiuri şi seminţe – şi au început să le mixeze acasă. Reacţiile celor din jur le-au încurajat să continue: „Ne-am cremuit, toată lumea era încântată, dar compoziţiile erau destul de simple – nişte uleiuri cu nişte vitamine, nimic foarte elaborat. Foarte bune, de altfel, pentru că realist vorbind, din naivitate şi din dorinţa de a face cremele cele mai bune, noi puneam concentraţiile cele mai mari, uleiurile cele mai scumpe etc.”, spune aceasta. Ulterior au aflat că acest lucru nu prea se face în industrie, iar crema lor ar costa mult dacă ar trebui să o producă standardizat. Au început colaborarea cu o fabrică, cu care lucrează şi astăzi. „Fiind la început ne-am zbătut foarte mult, am fost foarte perfecţioniste; cred că numai pe logo ne-am chinuit cam o lună să ajungem la ceva ce ne convine. Acum nu aş mai face acelaşi lucru, dar pe de altă parte nu ne pare rău, fiindcă am primit laude de la companii de renume, precum Estée Lauder şi alţii”, spune tânăra antreprenoare.

    De la idee până când au scos efectiv cremele pe piaţă a durat cam doi ani, pentru că, spune tânăra, s-au lovit de multe alte lucruri în afară de ceea ce ştiau ele să facă, mai exact producţie şi branding. Pas cu pas, sau „cu lumânarea”, după cum spune ea însăşi râzând, au reuşit să lanseze oficial Panacea Urban Apothecary. Investiţia iniţială, de-a lungul primilor doi ani a fost de 20.000 de euro, fonduri proprii provenite de la familiile lor. Din cauză că nu aveau nici buget, nici capacitate de a face mai multe linii cosmetice, s-au hotărât să se axeze pe trei creme. Una este o cremă antiîmbătrânire şi pentru ten uscat, alta este pentru ten normal şi piele sensibilă, iar a treia se adresează tenului gras, uşor acneic. Suma investită iniţial nu a fost îndeajuns încât să poată realiza o gamă întreagă de produse încă de la lansare, astfel că s-au focusat pe cele trei produse de îngrijire a tenului. După un an, vânzările înregistrate au fost cât se poate de bune: au rămas, efectiv, fără stocuri. Au folosit câştigurile pentru a mai adăuga încă două produse – un demachiant şi o loţiune tonică – ajungând la cinci produse marca Panacea Urban Apothecary. „Evident, ne-am lovit între timp de multe greutăţi, dar am avut norocul ca ai noştri să ne sprijine şi să ne înţeleagă. Până la urmă a fost un experiment, iar dacă nu ne pricepeam, nu puneam pasiune sau pur şi simplu nu aveam noroc, putea să se termine prost. Din fericire, nu s-a terminat prost. Nici nu s-a terminat!”, spune ea zâmbind.

    După câţiva ani, o altă prietenă a Sabrinei – Irina Culeţu – a decis să renunţe la jobul stabil pe care îl avea şi să meargă pe drumul antreprenoriatului. „După ce am participat la un târg în Italia, ne-a venit ideea să facem suplimente alimentare naturale. O mare parte din ceea ce pui pe piele se pierde şi doar un mic procentaj se absoarbe. De aceea, cel mai eficient este să înghiţi acele substanţe adjuvante”, explică tânăra antreprenoare. În scurt timp, s-au gândit şi la un plan pentru noul proiect şi au aplicat pentru fonduri europene; au obţinut 25.000 de euro. „Pentru fonduri trebuie să ai toate piesele puzzle-ului puse, să îl prezinţi cuiva frumos ambalat şi acea persoană să-ţi dea ok-ul”, spune Sabrina Marinescu. Mai întâi s-au documentat temeinic; „de obicei, pentru fonduri îţi trebuie un consultant, însă noi nu puteam da câteva mii de euro cuiva pentru ceva de care nu eram sigure că va merge. Aşa că ne-am descurcat singure, iar Irina a ţinut efectiv partea de contabilitate, a stat nopţile, a făcut planul pe cinci ani”, povesteşte tânăra. În martie 2016 au lansat şi marca The Food Project, care conţine patru suplimente alimentare, complementare liniei de îngrijire cosmetică: Skin Elixir (ajută la regenerarea pielii), The Body Supplement (pentru cei care vor să slăbească), The Detox Wonder (pentru îmbunătăţirea metabolismului şi a digestiei) şi The Happiness Formula (pentru energie şi stare de bine). Acestea conţin ingrediente simple, din natură, pe care toată lumea le cunoaşte, dar le ocoleşte de dragul tehnologiei, ţine să precizeze antreprenoarea.

  • Explozia pieţei suplimentelor alimentare, văzută de doi antreprenori: “Dacă s-ar respecta regulile, jumătate dintre concurenţi ar dispărea”

    „Nu ne-am dorit niciodată şi nici nu ne dorim să dăm boomuri. Nu vrem să investim pe termen scurt şi să scoatem profit tot pe termen scurt.“ Aşa rezumă cei doi antreprenori ultimul deceniu în care au dus afacerea Secom de la zero la 107 angajaţi şi vânzări de peste 10 milioane de euro pe an din importul şi distribuţia de suplimente alimentare.

    Cei doi au intrat în business încă din studenţie, când s-au şi cunoscut, şi au decis să construiască îm-preună o afacere, ajunsă astăzi la o cotă de piaţă de circa 5%. Au contactat producătorii din Statele Unite ale Americii şi alte ţări şi au adus în România tratamente complementare, menite să sprijine terapia pentru pacienţii cu probleme de sănătate. „Suntem prima companie din România care a adus pe piaţă ciupercile medicinale şi alte ingrediente unice şi ne-am extins an de an portofoliul aducând produse pe care piaţa nu le avea.

    În 2004, piaţa ştia doar de echinacee, propolis, păpădie“, spune Lucia Costea. Din 2008, Secom a dez-voltat o echipă de reprezentanţi medicali care să promoveze produsele din portofoliu la medici şi farma-cişti, dat fiind că informaţiile despre suplimentele alimentare importate de companie lipseau, la fel ca şi cererea. Cei doi nu sunt interesaţi de exit, deşi admit că fondurile de investiţii i-au căutat în ultimii ani ca să afle dacă ar ceda parţial sau total businessul.

    Lucia şi Andrei vorbesc deschis despre felul în care şi-au dezvoltat afacerea pe o piaţă cu reguli dis-cutabile şi în care cei mai mulţi rivali au depăşit demult limitele competiţiei corecte. În prezent, suplimen-tele care au în componenţă doar vitamine şi minerale primesc pentru punerea pe piaţă un aviz de la Ministerul Sănătăţii, însă cele care conţin cel puţin o plantă în compoziţie sunt avizate de Institutul de Bioresurse Alimentare, aflat în subordinea Ministerului Agriculturii. „Oferta din piaţă este mult mai mare faţă de 2008 şi a explodat nu neapărat pe seama cererii consumatorului, ci pe baza unor observaţii ale diverselor companii că ar fi un sector care s-ar dezvolta.

    Doar că, în România, cererea nu s-a dezvoltat în acelaşi ritm cu oferta“, spune Andrei Costea. În ciuda stocului de produse existent în farmacii şi pe internet, consumatorul român priveşte circumspect anumite suplimente şi efectele rapide promise de către producătorii acestora. „Fitoterapia şi industria suplimentelor alimentare erau până nu demult asociate cu practici dubioase, populare, de vrăjitorie. Nu am auzit vreo ştire pozitivă despre piaţa asta.

    Mulţi încearcă să fure prin practici înşelătoare sau alte practici comerciale incorecte. Am văzut reclame care promit că vor creşte imunitatea de două ori, lucru care este imposibil.“ Legislaţia permisivă şi lipsa unor instrumente clare de reglementare şi de monitorizare sunt, potrivit antreprenorilor, un obsta-col general în dezvoltarea acestei pieţe. „În capsula respectivă puteţi pune şi pământ sau iarbă de la noi din curte şi apoi să o vindeţi în mii de farmacii.

    Pe baza acelui produs, teoretic, se elaborează documente de laborator cu care mergeţi la Institut (de Bioresurse Alimentare – n.r.), loc în care nimeni nu îl verifică, ci se validează doar documentele. Iar de mâine îl puteţi vinde. Chiar şi ei sunt supăraţi că nu pot face mai mult, însă asta e legea.“ Vidul legislativ a făcut ca piaţa românească a suplimentelor alimentare să fie dominată de sute de produse vândute cu sloganuri mincinoase, unele neavizate sau avizate ilegal, dar şi de produse avizate legal dar care conţin alte substanţe decât cele pentru care s-a obţinut avizul.

  • PIAŢA suplimentelor alimentare: teleshoppingul şi vânzarea online şi din portbagaj, între principalele probleme

     Informaţiile au fost făcute publice în cadrul evenimentului “Particularităţile comunicării comerciale privind suplimentele alimentare”, organizat miercuri, la Bucureşti, de Consiliul Român pentru Publicitate (RAC), în colaborare cu Patronatul Român al Industriei Suplimentelor Alimentare (PRISA) şi Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA).

    În acest context, Cătălin Vicol, preşedintele PRISA, a spus că piaţa de suplimente alimentare (inclusiv vitamine, minerale etc.) din România este estimată la 250 de milioane de euro (circa 12,5 euro pe cap de locuitor).

    Comparativ, în SUA, piaţa de suplimente alimentare este de aproximativ 80 de miliarde de dolari, a mai spus Cătălin Vicol. Acesta a precizat că, în Europa, consumul de suplimente alimentare pe cap de locuitor se ridică la 100 de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai vandute suplimente alimentare

    Primele zece suplimente alimentare in topul vanzarilor, in
    functie de volum, totalizau anul trecut 7,3 milioane de cutii, la o
    valoare totala de circa zece milioane de euro. De remarcat e faptul
    ca o treime din acestea sunt produse pe baza de acid ascorbic sau,
    pe limbajul tuturor, vitamina C.


    Fie ca vorbim de varianta cu diverse arome, Ascovit, sau de
    clasica vitamina C, vanzarile au depasit 2,5 milioane de
    euro.
    “Folosim acest supliment cand suntem obositi, stresati, surmenati.
    Vitamina C inseamna energie, iar efectul de revigorare se vede
    imediat”, declara Ioana Cacovean, presedintele Patronatului
    Farmacistilor din Romania. Un produs care contine aceeasi vitamina
    C, dar cu rol de intarire a peretilor capilarelor, este Tarosin, cu
    vanzari totale de un milion de euro. “Mi-e greu sa explic de ce se
    vinde atat de bine acest produs”, constata surprinsa
    farmacista.

    Datele Cegedim, companie de studii si analize de piata
    specializate pe zona farmaceutica, situeaza pe locurile urmatoare
    in top suplimente precum Calciu lactic si Calciu Vitamina D3.
    “Foarte multa lume ia calciu pentru spasmofilie. Totusi, afectiunea
    e destul de rara, desi oamenii care manifesta psihic niste simptome
    le asociaza lipsei de calciu”, explica Ioana Cacovean, facand
    trimitere la faptul ca unii pacienti se trateaza adeseori “dupa
    ureche”.

    In top zece se gaseste si Baby Drink, produs destinat
    bebelusilor. Baby Drink este un mix de plante pentru evitarea
    colicilor, in cazul caruia vanzarile au ajuns in 2009 la 600.000 de
    cutii, in valoare de 800.000 de euro. Produsele pentru digestie
    Biotics si Liv 52 sunt cele mai vandute in functie de valoare, dupa
    Artrostop, supliment destinat articulatiilor, pentru care
    cumparatorii au platit in total 2,6 milioane de euro. “Multi au
    probleme cu ficatul, fiindca fac excese sub o forma sau alta. Liv
    52 e un drenor biliar, in timp ce Biotics este un supliment
    alimentar care reface flora bacteriana din intestin”, precizeaza
    sefa PFdR. Un singur produs din cele zece luate in calcul in acest
    top e bazat pe un complex de multivitamine: jumatate de milion de
    cutii de Eurovita Multiminerale s-au vandut anul trecut, motivul
    principal fiind ca este cel mai ieftin si complex supliment de
    vitamine, sustin farmacistii.

    Privind in ansamblu, cele mai vandute zece produse au preturi
    modice – “sunt de fapt printre cele mai ieftine”, explica Ioana
    Cacovean. Vicepresedintele Colegiului Farmacistilor, Clara Popescu,
    spune ca suplimentele alimentare nu costa in general mult, tocmai
    ca sa fie cat mai accesibile.

    Apar totusi doua probleme. Pe de-o parte, consumul de suplimente
    alimentare trebuie sa aiba loc in conditiile unui regim de viata
    echilibrat si sa vina ca o completare a unul stil de nutritie
    sanatos. “Am intalnit cazuri de persoane care, o data ce consuma un
    supliment alimentar, renunta complet la consumul de fructe si
    legume”, afirma farmacista. Pe de alta parte, absorbtia substantei
    depinde in mare masura de calitatea produsului. Nu toate
    suplimentele trec prin filtrul Agentiei Nationale a Medicamentului,
    iar controlul nu este la fel de riguros ca acela al produselor
    medicale. “Pentru ca sunt suplimente, multe dintre produse nu se
    testeaza.

    Pur si simplu luam si noi ca sa vedem cum sunt”, spune sefa
    PFdR. In cazul unor produse precum Artrostop, Liv 52, Biotics sau
    Baby Drink, acestea nici nu trec prin ANM, ci pe la Institutul de
    Bioresurse, unde se face doar o notificare legata de produs, fara
    sa se spuna cat de eficient e acesta. “Cum nu exista un control
    eficient, toata lumea face suplimente”, constata Cacovean. Ca
    indicatii, pacientilor li se spune sa consulte prospectul, insa,
    potrivit farmacistei, diverse informatii trecute il pot induce in
    eroare, nefiind verificate temeinic. “Este foarte la intamplare ce
    se intampla pe piata asta, iar masurile de protectie sunt luate
    numai limitativ”, rezuma Cacovean.