BusinessMagazin

Tag: suplimente alimentare

  • Consiliul Concurenţei analizează producţia şi vânzarea medicamentelor fără prescripţie medicală

    Potrivit Consiliului Concurenţei, în cadrul acestui studiu vor fi analizate condiţiile structurale ale pieţelor, relaţiile contractuale dintre diferiţi actori care desfăşoară activităţi de producţie şi comercializăre a medicamentelor eliberate fără reţetă/suplimentelor alimentare şi se va efectua o analiză detaliată a cadrului legislativ aplicabil.

    „În cazul în care vor fi identificate disfuncţionalităţi care afectează mediul concurenţial, Consiliul Concurenţei va putea propune modificarea sau revizuirea reglementărilor existente, va putea emite clarificări sau atenţionări către mediul de afaceri sau administraţia publică, cu scopul de a îmbunătăţi eficienţa economică a sectorului şi de a proteja interesele consumatorilor. De asemenea, în situaţia în care descoperă indicii, Autoritatea poate declanşa investigaţii privind posibila încălcare a legii”, arată comunicatul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Două românce au pornit în joacă o afacere în casă, iar acum câştigă peste 100.000 de euro din vânzarea produselor

    Panacea Urban Apothecary s-a născut din pasiunea pentru cosmetice de calitate a două tinere fără experienţă, dar cu ascuţit simţ antreprenorial. Sabrina Marinescu tocmai se întorsese din Paris, unde încheiase cinci ani de studii în comunicare, modă şi artă, dar şi câteva internshipuri în aria brandingului de lux. Pe de altă parte, Maria Ianoş, prietena şi actuala asociată a Sabrinei, absolvise facultatea de farmacie, iar în timpul liber realiza creme. În timpul unui prânz, la o discuţie în care s-au pus la curent cu cele mai recente activităţi şi pasiuni, tinerele şi-au dat seama că au în comun o pasiune pe care ar putea să o valorifice: cosmeticele.

    „Total ad hoc, ne-a venit ideea de a face ceva împreună, să creăm un brand. Am pornit efectiv gândindu-ne că o să facem nişte creme în bucătărie şi le vom vinde între prieteni”, povesteşte Sabrina Marinescu. Au cumpărat materii prime – ca uleiuri şi seminţe – şi au început să le mixeze acasă. Reacţiile celor din jur le-au încurajat să continue: „Ne-am cremuit, toată lumea era încântată, dar compoziţiile erau destul de simple – nişte uleiuri cu nişte vitamine, nimic foarte elaborat.

    Foarte bune, de altfel, pentru că realist vorbind, din naivitate şi din dorinţa de a face cremele cele mai bune, noi puneam concentraţiile cele mai mari, uleiurile cele mai scumpe etc.”, spune aceasta. Ulterior au aflat că acest lucru nu prea se face în industrie, iar crema lor ar costa mult dacă ar trebui să o producă standardizat. Au început colaborarea cu o fabrică, cu care lucrează şi astăzi. „Fiind la început ne-am zbătut foarte mult, am fost foarte perfecţioniste; cred că numai pe logo ne-am chinuit cam o lună să ajungem la ceva ce ne convine. Acum nu aş mai face acelaşi lucru, dar pe de altă parte nu ne pare rău, fiindcă am primit laude de la companii de renume, precum Estée Lauder şi alţii”, spune tânăra antreprenoare.

    De la idee până când au scos efectiv cremele pe piaţă a durat cam doi ani, pentru că, spune tânăra, s-au lovit de multe alte lucruri în afară de ceea ce ştiau ele să facă, mai exact producţie şi branding. Pas cu pas, sau „cu lumânarea”, după cum spune ea însăşi râzând, au reuşit să lanseze oficial Panacea Urban Apothecary. Investiţia iniţială, de-a lungul primilor doi ani a fost de 20.000 de euro, fonduri proprii provenite de la familiile lor. Din cauză că nu aveau nici buget, nici capacitate de a face mai multe linii cosmetice, s-au hotărât să se axeze pe trei creme. Una este o cremă antiîmbătrânire şi pentru ten uscat, alta este pentru ten normal şi piele sensibilă, iar a treia se adresează tenului gras, uşor acneic. Suma investită iniţial nu a fost îndeajuns încât să poată realiza o gamă întreagă de produse încă de la lansare, astfel că s-au focusat pe cele trei produse de îngrijire a tenului. După un an, vânzările înregistrate au fost cât se poate de bune: au rămas, efectiv, fără stocuri. Au folosit câştigurile pentru a mai adăuga încă două produse – un demachiant şi o loţiune tonică – ajungând la cinci produse marca Panacea Urban Apothecary. „Evident, ne-am lovit între timp de multe greutăţi, dar am avut norocul ca ai noştri să ne sprijine şi să ne înţeleagă. Până la urmă a fost un experiment, iar dacă nu ne pricepeam, nu puneam pasiune sau pur şi simplu nu aveam noroc, putea să se termine prost. Din fericire, nu s-a terminat prost. Nici nu s-a terminat!”, spune ea zâmbind.

    După câţiva ani, o altă prietenă a Sabrinei – Irina Culeţu – a decis să renunţe la jobul stabil pe care îl avea şi să meargă pe drumul antreprenoriatului. „După ce am participat la un târg în Italia, ne-a venit ideea să facem suplimente alimentare naturale. O mare parte din ceea ce pui pe piele se pierde şi doar un mic procentaj se absoarbe. De aceea, cel mai eficient este să înghiţi acele substanţe adjuvante”, explică tânăra antreprenoare. În scurt timp, s-au gândit şi la un plan pentru noul proiect şi au aplicat pentru fonduri europene; au obţinut 25.000 de euro. „Pentru fonduri trebuie să ai toate piesele puzzle-ului puse, să îl prezinţi cuiva frumos ambalat şi acea persoană să-ţi dea ok-ul”, spune Sabrina Marinescu. Mai întâi s-au documentat temeinic; „de obicei, pentru fonduri îţi trebuie un consultant, însă noi nu puteam da câteva mii de euro cuiva pentru ceva de care nu eram sigure că va merge. Aşa că ne-am descurcat singure, iar Irina a ţinut efectiv partea de contabilitate, a stat nopţile, a făcut planul pe cinci ani”, povesteşte tânăra. În martie 2016 au lansat şi marca The Food Project, care conţine patru suplimente alimentare, complementare liniei de îngrijire cosmetică: Skin Elixir (ajută la regenerarea pielii), The Body Supplement (pentru cei care vor să slăbească), The Detox Wonder (pentru îmbunătăţirea metabolismului şi a digestiei) şi The Happiness Formula (pentru energie şi stare de bine). Acestea conţin ingrediente simple, din natură, pe care toată lumea le cunoaşte, dar le ocoleşte de dragul tehnologiei, ţine să precizeze antreprenoarea.

  • Piaţa de produse OTC înregistrează o uşoară scădere în T2 faţă de primele trei luni ale anului 2017

    În acest interval, segmentul de piaţă a înregistrat o evoluţie moderată la nivelul acestor categorii de produse, cu schimbări semnificative doar la nivelul categoriei răceală, gripă şi alergii, vânzările din această categorie scăzând cu 38% faţă de primul trimestru al anului. Cu o valoare de 132,3 milioane de lei, această categorie a pierdut considerabil din cota de piaţă, de la 27,4% în T1 la 18,2% în al doilea trimestru. La polul opus, categoria dermatocosmetice s-a poziţionat pe un trend ascendent, cu un salt de 25%, reprezentând o creştere în vânzări de la 50,9 milioane de lei la 63,6 milioane de lei.

    „Valoarea anumitor categorii este strâns corelată cu ponderea problemelor de sănătate dintr-o arie terapeutică, însă poate fi influenţată şi de sezonalitate. Segmentul de piaţă reprezentat de RASCI, urmează însă o tendinţă generală de creştere, reflectând, pe de-o parte, atenţia sporită acordată îngrijirii personale de către consumatori, cât şi varietatea de produse, pe de altă parte. Totodată, această evoluţie ascendentă este în linie atât cu creşterea totală a pieţei farmaceutice, cât şi cu creşterea economică a României”, a declarat Diana Mereu, Director Executiv RASCI.

    Conform datelor Cegedim, categoria Lifestyle OTC se află în top în al doilea trimestru al anului în ceea ce priveşte cota de piaţă, de 23,2%, dar şi la nivelul vânzărilor, de 168,7 milioane de lei. Aceasta este urmată de categoria produselor cu acţiune în afecţiuni gastrointestinale, cu o cotă de piaţă de 21,1% şi vânzări de 153,1 milioane de lei.

    RASCI, ca entitate reprezentativă pentru segmentul de medicamente fără prescripţie medicală, suplimente alimentare şi dispozitive medicale pentru îngrijire personală, susţine administrarea responsabilă şi avizată prin informarea corectă şi educarea consumatorilor din România.


     

     

  • Alevia inaugurează un nou spaţiu de producţie, după o investiţie de aproximativ 2 milioane euro; compania estimează o creştere a cifrei de afaceri cu peste 20% anual

    Extinderea aduce cu sine o serie de investiţii care vizează achiziţia de noi utilaje, dezvoltarea portofoliului de produse şi a zonei de resurse umane. În planul de investiţii se regăseşte achiziţia unei hale cu o suprafaţă de 2.000 mp şi, mai recent, încă una alăturată de 1.000 mp, în total 3.000 mp. Hala de 2.000 mp găzduieşte depozitul de livrări, care a fost relocat din vechiul spaţiu de depozitare, secţia de ceaiuri şi 3 noi linii de producţie, iar cea de 1.000 mp găzduieşte depozitele de materie prima şi de produse finite. 

    Suprafaţa noului depozit de livrări s-a mărit astfel de la 170 mp la 600 mp, iar depozitarea se face pe 6 niveluri în loc de 3, cum era în depozitul anterior. Secţia de ceaiuri dispune în prezent de o suprafaţă de 500 mp şi pentru aceasta a fost achiziţionată o serie de utilaje noi menite să dubleze capacitatea de producţie. 

    Investiţia alocată pentru utilajele noi la nivelul fabricii pe toate secţiile a fost de 300.000 de euro.

    În ceea ce priveşte cele 3 linii noi de producţie, Alevia aduce odată cu acestea câteva schimbări majore în gama sa de produse, lansând produse care nu ţin de activitatea precedentă de producţie. Una dintre aceste noi game este gama food, recent lansată pe piaţă, care conţine 27 produse – seminţe, fructe uscate şi nuci crude, de o calitate constantă şi controlată, importate de la cel mai mare furnizor din Olanda, iar celelalte două game sunt încă în lucru la ora actuală. Pe lângă dezvoltarea zonei de producţie, va fi adusă o investiţie şi în ceea ce priveşte personalul. Astfel, compania, care număra la ora actuală 210 angajaţi, preconizează un nou val de angajări şi îşi propune să crească numărul angajaţilor cu 30-40 de persoane.

    Ca urmare a extensiei, Alevia estimează şi o evoluţie ascendentă la nivelul cifrei de afaceri anuale. În baza realizării financiare înregistrate în 2016, când a încheiat anul financiar cu o cifră de afaceri de 5 milioane de euro şi, implicit, cu o creştere de 17% faţă de 2015, compania preconizează creşterea cifrei de afaceri cu minim 20-25%. Trendul ascendent al companiei se bazează pe vânzări de peste 2.000.000 cutii de suplimente şi aproximativ 3.500.000 cutii de ceaiuri anual. Cele mai vândute branduri în 2016 au fost Ginkana Ginkgo Biloba, Coenzima Q10, Silfide, Noni şi Propolis C.

    Portofoliul Alevia cuprinde peste 140 de tipuri de suplimente alimentare şi 60 de sortimente de ceaiuri, disponibile în peste 4.000 de farmacii şi magazine naturiste, lanţuri de farmacii (Catena, Dona, Sensiblu) şi supermarketuri (Auchan, Lidl, Carrefour, Kaufland) din România.Inaugurarea unui nou spaţiu de lucru se înscrie în strategia Alevia în vederea atingerii unei cifre de afaceri în valoare de 5.8 milioane de euro în 2017. În aceeaşi strategie se înscrie şi intrarea pe 5 noi pieţe prin lansarea a 50 de produse dedicate.

  • RASCI îşi extinde lista membrilor cu trei companii

    „Le urăm celor trei companii bun venit în rândul membrilor noştri şi suntem convinşi că vom avea o colaborare fructuoasă, care, pe termen lung, va avea un impact pozitiv asupra stării generale de sănătate a consumatorilor români. Ne-am propus, încă de la înfiinţarea asociaţiei, să ne constituim ca o voce puternică, competentă şi unitară a industriei pe care o reprezentăm. La numai un an de la înfiinţare, suntem mult mai aproape de îndeplinirea acestui deziderat, cu noi membri ce ȋmpărtăşesc aceeaşi vizune şi prin numeroase iniţiative ce au ca scop final informarea corectă a consumatorilor români şi promovarea îngrijirii personale responsabile”, spune Răzvan Bosinceanu, Preşedintele RASCI.

    Bazele asociaţiei au fost puse cu un an în urmă de producători, importatori şi distribuitori de medicamente fără prescripţie medicală (OTC), suplimente alimentare şi dispozitive medicale pentru îngrijire personală, activi pe piaţa din România (Bayer, GlaxoSmithKline Consumer Healthcare, Johnson & Johnson, Sanofi, Reckitt Benckiser, Pfizer, Prisum). La scurt timp după ȋnfiinţare, celor şapte membri fondatori li s-au alăturat şi alte companii (Fildas, Secom, Terapia şi UniComs), iar Antibiotice, Berlin-Chemie şi WÖRWAG Pharma sunt cei mai noi membri ai asociaţiei.

    „Cu această ocazie marcăm nu doar extinderea asociaţiei, ci şi împlinirea unui an de activitate. La doar un an de la înfiinţare, suntem mândri să anunţăm că RASCI are o colaborare strânsă cu autorităţile şi instituţiile abilitate din domeniu, dar şi cu instituţii şi organizaţii profesionale europene, în vederea actualizării şi îmbunătăţirii normelor existente, precum şi alinierii cadrului legislativ naţional curent la bunele practici europene. Totodată, RASCI a încheiat un protocol de colaborare cu RAC (Romanian Advertising Council), în sensul sprijinirii reciproce, tocmai pentru a veghea la îndeplinirea normelor în vigoare de către comunicarea comercială a companiilor din industrie şi a contribuit cu expertiza sa în cadrul celor mai relevante evenimente din piaţă. Mai mult, am pus bazele unei ample campanii educaţionale ce urmăreşte întocmai informarea corectă asupra categoriilor de produse reprezentate, rolul şi efectele lor asupra organismului şi diferenţele clare dintre acestea, campanie ce va fi implementată pe termen lung, începând cu a doua jumătate a acestui an”, declară Diana Mereu, Directorul Executiv RASCI.

    RASCI susţine administrarea responsabilă şi avizată de medicamente fără prescripţie medicală, suplimente alimentare şi dispozitive medicală pentru îngrijire personală, prin informarea corectă şi educarea consumatorilor români.

  • Segmentul de piaţă OTC din România, creştere de 22% în primele trei luni ale anului 2017

    „Stabilitatea acestui segment se datorează în principal faptului că produsele din categoria medicamentelor fără prescripţie medicală, suplimentelor alimentare şi dispozitivelor medicale pentru îngrijire personală au preţ liber, acesta nefiind reglementat de Ministerul Sănătăţii, aşa cum este cazul medicamentelor care se eliberează pe bază de prescripţie medicală. De menţionat este şi faptul că tratamentul cu produse din categoriile enumerate nu pune presiune pe bugetul sistemului romȃnesc de sănătate. Atenţia crescută pentru sănătate la nivelul populaţiei, diversitatea de produse disponibile şi eficienţa sporită a acestora se reflectă în creşterea constantă a vânzărilor de produse din aceste categorii.”, declară Răzvan Bosinceanu, Preşedintele RASCI.

    Conform aceluiaşi studiu Cegedim, în perioada martie 2016-martie 2017, cea mai mare cotă de piaţă a fost înregistrată de categoria Lifestyle OTC[1], de 22,6%, în timp ce în primele trei luni ale anului 2017 medicamentele fără prescripţie medicală din categoria răceală, gripă şi alergii s-au poziţionat în topul vânzărilor, cu o cotă de piaţă de 27,4%, ca urmare a sezonalităţii afecţiunilor vizate.

    Încurajarea administrării responsabile, ȋntr-o manieră informată şi ȋn siguranţă, de produse din categoria medicamentelor fără prescripţie medicală, suplimentelor alimentare şi dispozitivelor medicale pentru îngrijire personală are potenţialul de a contribui, pe lângă ameliorarea stării generale de sănătate a românilor pe termen lung, şi la diminuarea presiunii exercitate asupra sistemului de sănătate.

    La nivel European, conform datelor furnizate de AESGP, valoarea socială şi economică a îngrijirii personale se datorează faptului că oamenii auto-gestionează probleme uzuale de sănătate, intervenţia din partea profesioniştilor din domeniul sănătăţii fiind minimă, ceea ce aduce sistemelor de sănătate europene economii de peste 1,6 miliarde de EUR.

    „Îngrijirea personală, ca soluţie eficientă pentru sănătate, poate creşte încrederea cetăţenilor, abilitându-i pe aceştia să îşi trateze singuri anumite afecţiuni minore. Acest lucru nu se poate întâmpla fără o educaţie pentru sănătate corespunzătoare a consumatorilor, pentru ca aceştia să poată accesa şi înţelege uşor informaţiile obţinute, fie pe cont propriu, fie de la profesioniştii din domeniul sănătăţii, şi să poată lua decizii în cunoştinţă de cauză. Ȋn acest sens, RASCI va demara anul acesta o amplă campanie educaţională, care să asigure claritatea şi obiectivitatea informaţiei, atât la nivelul populaţiei, principalul beneficiar al produselor noastre, cât şi la nivelul profesioniştilor din domeniul sănătăţii, cei care, zilnic, dau sfaturi şi indicaţii de utilizare a acestor produse.”, declară Diana Mereu, Directorul Executiv RASCI.

    RASCI, ca entitate reprezentativă pentru segmentul de medicamente fără prescripţie medicală, suplimente alimentare şi dispozitive medicale pentru îngrijire personală, susţine administrarea responsabilă şi avizată prin informarea corectă şi educarea consumatorilor din Romȃnia.


    [1]Categoria Lifestyle OTC include produse OTC care se adresează sistemului cardiovascular, reducerii colesterolului, sistemului urinar, îngrijirii ochilor şi urechilor, sistemului musculo-scheletic, sănătăţii sexuale, îngrijirii orale, produse recomandate în tulburări ale somnului, produse utilizate pentru controlul greutăţii, soluţii anti-fumat.

     

     

  • Două românce au pornit în joacă o afacere în casă, iar acum câştigă peste 100.000 de euro din vânzarea produselor

    Panacea Urban Apothecary s-a născut din pasiunea pentru cosmetice de calitate a două tinere fără experienţă, dar cu ascuţit simţ antreprenorial. Sabrina Marinescu tocmai se întorsese din Paris, unde încheiase cinci ani de studii în comunicare, modă şi artă, dar şi câteva internshipuri în aria brandingului de lux. Pe de altă parte, Maria Ianoş, prietena şi actuala asociată a Sabrinei, absolvise facultatea de farmacie, iar în timpul liber realiza creme. În timpul unui prânz, la o discuţie în care s-au pus la curent cu cele mai recente activităţi şi pasiuni, tinerele şi-au dat seama că au în comun o pasiune pe care ar putea să o valorifice: cosmeticele.

    „Total ad hoc, ne-a venit ideea de a face ceva împreună, să creăm un brand. Am pornit efectiv gândindu-ne că o să facem nişte creme în bucătărie şi le vom vinde între prieteni”, povesteşte Sabrina Marinescu. Au cumpărat materii prime – ca uleiuri şi seminţe – şi au început să le mixeze acasă. Reacţiile celor din jur le-au încurajat să continue: „Ne-am cremuit, toată lumea era încântată, dar compoziţiile erau destul de simple – nişte uleiuri cu nişte vitamine, nimic foarte elaborat. Foarte bune, de altfel, pentru că realist vorbind, din naivitate şi din dorinţa de a face cremele cele mai bune, noi puneam concentraţiile cele mai mari, uleiurile cele mai scumpe etc.”, spune aceasta. Ulterior au aflat că acest lucru nu prea se face în industrie, iar crema lor ar costa mult dacă ar trebui să o producă standardizat. Au început colaborarea cu o fabrică, cu care lucrează şi astăzi. „Fiind la început ne-am zbătut foarte mult, am fost foarte perfecţioniste; cred că numai pe logo ne-am chinuit cam o lună să ajungem la ceva ce ne convine. Acum nu aş mai face acelaşi lucru, dar pe de altă parte nu ne pare rău, fiindcă am primit laude de la companii de renume, precum Estée Lauder şi alţii”, spune tânăra antreprenoare.

    De la idee până când au scos efectiv cremele pe piaţă a durat cam doi ani, pentru că, spune tânăra, s-au lovit de multe alte lucruri în afară de ceea ce ştiau ele să facă, mai exact producţie şi branding. Pas cu pas, sau „cu lumânarea”, după cum spune ea însăşi râzând, au reuşit să lanseze oficial Panacea Urban Apothecary. Investiţia iniţială, de-a lungul primilor doi ani a fost de 20.000 de euro, fonduri proprii provenite de la familiile lor. Din cauză că nu aveau nici buget, nici capacitate de a face mai multe linii cosmetice, s-au hotărât să se axeze pe trei creme. Una este o cremă antiîmbătrânire şi pentru ten uscat, alta este pentru ten normal şi piele sensibilă, iar a treia se adresează tenului gras, uşor acneic. Suma investită iniţial nu a fost îndeajuns încât să poată realiza o gamă întreagă de produse încă de la lansare, astfel că s-au focusat pe cele trei produse de îngrijire a tenului. După un an, vânzările înregistrate au fost cât se poate de bune: au rămas, efectiv, fără stocuri. Au folosit câştigurile pentru a mai adăuga încă două produse – un demachiant şi o loţiune tonică – ajungând la cinci produse marca Panacea Urban Apothecary. „Evident, ne-am lovit între timp de multe greutăţi, dar am avut norocul ca ai noştri să ne sprijine şi să ne înţeleagă. Până la urmă a fost un experiment, iar dacă nu ne pricepeam, nu puneam pasiune sau pur şi simplu nu aveam noroc, putea să se termine prost. Din fericire, nu s-a terminat prost. Nici nu s-a terminat!”, spune ea zâmbind.

    După câţiva ani, o altă prietenă a Sabrinei – Irina Culeţu – a decis să renunţe la jobul stabil pe care îl avea şi să meargă pe drumul antreprenoriatului. „După ce am participat la un târg în Italia, ne-a venit ideea să facem suplimente alimentare naturale. O mare parte din ceea ce pui pe piele se pierde şi doar un mic procentaj se absoarbe. De aceea, cel mai eficient este să înghiţi acele substanţe adjuvante”, explică tânăra antreprenoare. În scurt timp, s-au gândit şi la un plan pentru noul proiect şi au aplicat pentru fonduri europene; au obţinut 25.000 de euro. „Pentru fonduri trebuie să ai toate piesele puzzle-ului puse, să îl prezinţi cuiva frumos ambalat şi acea persoană să-ţi dea ok-ul”, spune Sabrina Marinescu. Mai întâi s-au documentat temeinic; „de obicei, pentru fonduri îţi trebuie un consultant, însă noi nu puteam da câteva mii de euro cuiva pentru ceva de care nu eram sigure că va merge. Aşa că ne-am descurcat singure, iar Irina a ţinut efectiv partea de contabilitate, a stat nopţile, a făcut planul pe cinci ani”, povesteşte tânăra. În martie 2016 au lansat şi marca The Food Project, care conţine patru suplimente alimentare, complementare liniei de îngrijire cosmetică: Skin Elixir (ajută la regenerarea pielii), The Body Supplement (pentru cei care vor să slăbească), The Detox Wonder (pentru îmbunătăţirea metabolismului şi a digestiei) şi The Happiness Formula (pentru energie şi stare de bine). Acestea conţin ingrediente simple, din natură, pe care toată lumea le cunoaşte, dar le ocoleşte de dragul tehnologiei, ţine să precizeze antreprenoarea.

  • Două românce au pornit în joacă o afacere în casă, iar acum câştigă peste 100.000 de euro din vânzarea produselor

    Panacea Urban Apothecary s-a născut din pasiunea pentru cosmetice de calitate a două tinere fără experienţă, dar cu ascuţit simţ antreprenorial. Sabrina Marinescu tocmai se întorsese din Paris, unde încheiase cinci ani de studii în comunicare, modă şi artă, dar şi câteva internshipuri în aria brandingului de lux. Pe de altă parte, Maria Ianoş, prietena şi actuala asociată a Sabrinei, absolvise facultatea de farmacie, iar în timpul liber realiza creme. În timpul unui prânz, la o discuţie în care s-au pus la curent cu cele mai recente activităţi şi pasiuni, tinerele şi-au dat seama că au în comun o pasiune pe care ar putea să o valorifice: cosmeticele.

    „Total ad hoc, ne-a venit ideea de a face ceva împreună, să creăm un brand. Am pornit efectiv gândindu-ne că o să facem nişte creme în bucătărie şi le vom vinde între prieteni”, povesteşte Sabrina Marinescu. Au cumpărat materii prime – ca uleiuri şi seminţe – şi au început să le mixeze acasă. Reacţiile celor din jur le-au încurajat să continue: „Ne-am cremuit, toată lumea era încântată, dar compoziţiile erau destul de simple – nişte uleiuri cu nişte vitamine, nimic foarte elaborat. Foarte bune, de altfel, pentru că realist vorbind, din naivitate şi din dorinţa de a face cremele cele mai bune, noi puneam concentraţiile cele mai mari, uleiurile cele mai scumpe etc.”, spune aceasta. Ulterior au aflat că acest lucru nu prea se face în industrie, iar crema lor ar costa mult dacă ar trebui să o producă standardizat. Au început colaborarea cu o fabrică, cu care lucrează şi astăzi. „Fiind la început ne-am zbătut foarte mult, am fost foarte perfecţioniste; cred că numai pe logo ne-am chinuit cam o lună să ajungem la ceva ce ne convine. Acum nu aş mai face acelaşi lucru, dar pe de altă parte nu ne pare rău, fiindcă am primit laude de la companii de renume, precum Estée Lauder şi alţii”, spune tânăra antreprenoare.

    De la idee până când au scos efectiv cremele pe piaţă a durat cam doi ani, pentru că, spune tânăra, s-au lovit de multe alte lucruri în afară de ceea ce ştiau ele să facă, mai exact producţie şi branding. Pas cu pas, sau „cu lumânarea”, după cum spune ea însăşi râzând, au reuşit să lanseze oficial Panacea Urban Apothecary. Investiţia iniţială, de-a lungul primilor doi ani a fost de 20.000 de euro, fonduri proprii provenite de la familiile lor. Din cauză că nu aveau nici buget, nici capacitate de a face mai multe linii cosmetice, s-au hotărât să se axeze pe trei creme. Una este o cremă antiîmbătrânire şi pentru ten uscat, alta este pentru ten normal şi piele sensibilă, iar a treia se adresează tenului gras, uşor acneic. Suma investită iniţial nu a fost îndeajuns încât să poată realiza o gamă întreagă de produse încă de la lansare, astfel că s-au focusat pe cele trei produse de îngrijire a tenului. După un an, vânzările înregistrate au fost cât se poate de bune: au rămas, efectiv, fără stocuri. Au folosit câştigurile pentru a mai adăuga încă două produse – un demachiant şi o loţiune tonică – ajungând la cinci produse marca Panacea Urban Apothecary. „Evident, ne-am lovit între timp de multe greutăţi, dar am avut norocul ca ai noştri să ne sprijine şi să ne înţeleagă. Până la urmă a fost un experiment, iar dacă nu ne pricepeam, nu puneam pasiune sau pur şi simplu nu aveam noroc, putea să se termine prost. Din fericire, nu s-a terminat prost. Nici nu s-a terminat!”, spune ea zâmbind.

    După câţiva ani, o altă prietenă a Sabrinei – Irina Culeţu – a decis să renunţe la jobul stabil pe care îl avea şi să meargă pe drumul antreprenoriatului. „După ce am participat la un târg în Italia, ne-a venit ideea să facem suplimente alimentare naturale. O mare parte din ceea ce pui pe piele se pierde şi doar un mic procentaj se absoarbe. De aceea, cel mai eficient este să înghiţi acele substanţe adjuvante”, explică tânăra antreprenoare. În scurt timp, s-au gândit şi la un plan pentru noul proiect şi au aplicat pentru fonduri europene; au obţinut 25.000 de euro. „Pentru fonduri trebuie să ai toate piesele puzzle-ului puse, să îl prezinţi cuiva frumos ambalat şi acea persoană să-ţi dea ok-ul”, spune Sabrina Marinescu. Mai întâi s-au documentat temeinic; „de obicei, pentru fonduri îţi trebuie un consultant, însă noi nu puteam da câteva mii de euro cuiva pentru ceva de care nu eram sigure că va merge. Aşa că ne-am descurcat singure, iar Irina a ţinut efectiv partea de contabilitate, a stat nopţile, a făcut planul pe cinci ani”, povesteşte tânăra. În martie 2016 au lansat şi marca The Food Project, care conţine patru suplimente alimentare, complementare liniei de îngrijire cosmetică: Skin Elixir (ajută la regenerarea pielii), The Body Supplement (pentru cei care vor să slăbească), The Detox Wonder (pentru îmbunătăţirea metabolismului şi a digestiei) şi The Happiness Formula (pentru energie şi stare de bine). Acestea conţin ingrediente simple, din natură, pe care toată lumea le cunoaşte, dar le ocoleşte de dragul tehnologiei, ţine să precizeze antreprenoarea.

  • Două românce au pornit în joacă o afacere în casă, iar acum câştigă peste 100.000 de euro din vânzarea produselor

    Panacea Urban Apothecary s-a născut din pasiunea pentru cosmetice de calitate a două tinere fără experienţă, dar cu ascuţit simţ antreprenorial. Sabrina Marinescu tocmai se întorsese din Paris, unde încheiase cinci ani de studii în comunicare, modă şi artă, dar şi câteva internshipuri în aria brandingului de lux. Pe de altă parte, Maria Ianoş, prietena şi actuala asociată a Sabrinei, absolvise facultatea de farmacie, iar în timpul liber realiza creme. În timpul unui prânz, la o discuţie în care s-au pus la curent cu cele mai recente activităţi şi pasiuni, tinerele şi-au dat seama că au în comun o pasiune pe care ar putea să o valorifice: cosmeticele.

    „Total ad hoc, ne-a venit ideea de a face ceva împreună, să creăm un brand. Am pornit efectiv gândindu-ne că o să facem nişte creme în bucătărie şi le vom vinde între prieteni”, povesteşte Sabrina Marinescu. Au cumpărat materii prime – ca uleiuri şi seminţe – şi au început să le mixeze acasă. Reacţiile celor din jur le-au încurajat să continue: „Ne-am cremuit, toată lumea era încântată, dar compoziţiile erau destul de simple – nişte uleiuri cu nişte vitamine, nimic foarte elaborat. Foarte bune, de altfel, pentru că realist vorbind, din naivitate şi din dorinţa de a face cremele cele mai bune, noi puneam concentraţiile cele mai mari, uleiurile cele mai scumpe etc.”, spune aceasta. Ulterior au aflat că acest lucru nu prea se face în industrie, iar crema lor ar costa mult dacă ar trebui să o producă standardizat. Au început colaborarea cu o fabrică, cu care lucrează şi astăzi. „Fiind la început ne-am zbătut foarte mult, am fost foarte perfecţioniste; cred că numai pe logo ne-am chinuit cam o lună să ajungem la ceva ce ne convine. Acum nu aş mai face acelaşi lucru, dar pe de altă parte nu ne pare rău, fiindcă am primit laude de la companii de renume, precum Estée Lauder şi alţii”, spune tânăra antreprenoare.

    De la idee până când au scos efectiv cremele pe piaţă a durat cam doi ani, pentru că, spune tânăra, s-au lovit de multe alte lucruri în afară de ceea ce ştiau ele să facă, mai exact producţie şi branding. Pas cu pas, sau „cu lumânarea”, după cum spune ea însăşi râzând, au reuşit să lanseze oficial Panacea Urban Apothecary. Investiţia iniţială, de-a lungul primilor doi ani a fost de 20.000 de euro, fonduri proprii provenite de la familiile lor. Din cauză că nu aveau nici buget, nici capacitate de a face mai multe linii cosmetice, s-au hotărât să se axeze pe trei creme. Una este o cremă antiîmbătrânire şi pentru ten uscat, alta este pentru ten normal şi piele sensibilă, iar a treia se adresează tenului gras, uşor acneic. Suma investită iniţial nu a fost îndeajuns încât să poată realiza o gamă întreagă de produse încă de la lansare, astfel că s-au focusat pe cele trei produse de îngrijire a tenului. După un an, vânzările înregistrate au fost cât se poate de bune: au rămas, efectiv, fără stocuri. Au folosit câştigurile pentru a mai adăuga încă două produse – un demachiant şi o loţiune tonică – ajungând la cinci produse marca Panacea Urban Apothecary. „Evident, ne-am lovit între timp de multe greutăţi, dar am avut norocul ca ai noştri să ne sprijine şi să ne înţeleagă. Până la urmă a fost un experiment, iar dacă nu ne pricepeam, nu puneam pasiune sau pur şi simplu nu aveam noroc, putea să se termine prost. Din fericire, nu s-a terminat prost. Nici nu s-a terminat!”, spune ea zâmbind.

    După câţiva ani, o altă prietenă a Sabrinei – Irina Culeţu – a decis să renunţe la jobul stabil pe care îl avea şi să meargă pe drumul antreprenoriatului. „După ce am participat la un târg în Italia, ne-a venit ideea să facem suplimente alimentare naturale. O mare parte din ceea ce pui pe piele se pierde şi doar un mic procentaj se absoarbe. De aceea, cel mai eficient este să înghiţi acele substanţe adjuvante”, explică tânăra antreprenoare. În scurt timp, s-au gândit şi la un plan pentru noul proiect şi au aplicat pentru fonduri europene; au obţinut 25.000 de euro. „Pentru fonduri trebuie să ai toate piesele puzzle-ului puse, să îl prezinţi cuiva frumos ambalat şi acea persoană să-ţi dea ok-ul”, spune Sabrina Marinescu. Mai întâi s-au documentat temeinic; „de obicei, pentru fonduri îţi trebuie un consultant, însă noi nu puteam da câteva mii de euro cuiva pentru ceva de care nu eram sigure că va merge. Aşa că ne-am descurcat singure, iar Irina a ţinut efectiv partea de contabilitate, a stat nopţile, a făcut planul pe cinci ani”, povesteşte tânăra. În martie 2016 au lansat şi marca The Food Project, care conţine patru suplimente alimentare, complementare liniei de îngrijire cosmetică: Skin Elixir (ajută la regenerarea pielii), The Body Supplement (pentru cei care vor să slăbească), The Detox Wonder (pentru îmbunătăţirea metabolismului şi a digestiei) şi The Happiness Formula (pentru energie şi stare de bine). Acestea conţin ingrediente simple, din natură, pe care toată lumea le cunoaşte, dar le ocoleşte de dragul tehnologiei, ţine să precizeze antreprenoarea.

  • Două românce au pornit în joacă o afacere în casă, iar acum câştigă peste 100.000 de euro din vânzarea produselor

    Panacea Urban Apothecary s-a născut din pasiunea pentru cosmetice de calitate a două tinere fără experienţă, dar cu ascuţit simţ antreprenorial. Sabrina Marinescu tocmai se întorsese din Paris, unde încheiase cinci ani de studii în comunicare, modă şi artă, dar şi câteva internshipuri în aria brandingului de lux. Pe de altă parte, Maria Ianoş, prietena şi actuala asociată a Sabrinei, absolvise facultatea de farmacie, iar în timpul liber realiza creme. În timpul unui prânz, la o discuţie în care s-au pus la curent cu cele mai recente activităţi şi pasiuni, tinerele şi-au dat seama că au în comun o pasiune pe care ar putea să o valorifice: cosmeticele.

    „Total ad hoc, ne-a venit ideea de a face ceva împreună, să creăm un brand. Am pornit efectiv gândindu-ne că o să facem nişte creme în bucătărie şi le vom vinde între prieteni”, povesteşte Sabrina Marinescu. Au cumpărat materii prime – ca uleiuri şi seminţe – şi au început să le mixeze acasă. Reacţiile celor din jur le-au încurajat să continue: „Ne-am cremuit, toată lumea era încântată, dar compoziţiile erau destul de simple – nişte uleiuri cu nişte vitamine, nimic foarte elaborat. Foarte bune, de altfel, pentru că realist vorbind, din naivitate şi din dorinţa de a face cremele cele mai bune, noi puneam concentraţiile cele mai mari, uleiurile cele mai scumpe etc.”, spune aceasta. Ulterior au aflat că acest lucru nu prea se face în industrie, iar crema lor ar costa mult dacă ar trebui să o producă standardizat. Au început colaborarea cu o fabrică, cu care lucrează şi astăzi. „Fiind la început ne-am zbătut foarte mult, am fost foarte perfecţioniste; cred că numai pe logo ne-am chinuit cam o lună să ajungem la ceva ce ne convine. Acum nu aş mai face acelaşi lucru, dar pe de altă parte nu ne pare rău, fiindcă am primit laude de la companii de renume, precum Estée Lauder şi alţii”, spune tânăra antreprenoare.

    De la idee până când au scos efectiv cremele pe piaţă a durat cam doi ani, pentru că, spune tânăra, s-au lovit de multe alte lucruri în afară de ceea ce ştiau ele să facă, mai exact producţie şi branding. Pas cu pas, sau „cu lumânarea”, după cum spune ea însăşi râzând, au reuşit să lanseze oficial Panacea Urban Apothecary. Investiţia iniţială, de-a lungul primilor doi ani a fost de 20.000 de euro, fonduri proprii provenite de la familiile lor. Din cauză că nu aveau nici buget, nici capacitate de a face mai multe linii cosmetice, s-au hotărât să se axeze pe trei creme. Una este o cremă antiîmbătrânire şi pentru ten uscat, alta este pentru ten normal şi piele sensibilă, iar a treia se adresează tenului gras, uşor acneic. Suma investită iniţial nu a fost îndeajuns încât să poată realiza o gamă întreagă de produse încă de la lansare, astfel că s-au focusat pe cele trei produse de îngrijire a tenului. După un an, vânzările înregistrate au fost cât se poate de bune: au rămas, efectiv, fără stocuri. Au folosit câştigurile pentru a mai adăuga încă două produse – un demachiant şi o loţiune tonică – ajungând la cinci produse marca Panacea Urban Apothecary. „Evident, ne-am lovit între timp de multe greutăţi, dar am avut norocul ca ai noştri să ne sprijine şi să ne înţeleagă. Până la urmă a fost un experiment, iar dacă nu ne pricepeam, nu puneam pasiune sau pur şi simplu nu aveam noroc, putea să se termine prost. Din fericire, nu s-a terminat prost. Nici nu s-a terminat!”, spune ea zâmbind.

    După câţiva ani, o altă prietenă a Sabrinei – Irina Culeţu – a decis să renunţe la jobul stabil pe care îl avea şi să meargă pe drumul antreprenoriatului. „După ce am participat la un târg în Italia, ne-a venit ideea să facem suplimente alimentare naturale. O mare parte din ceea ce pui pe piele se pierde şi doar un mic procentaj se absoarbe. De aceea, cel mai eficient este să înghiţi acele substanţe adjuvante”, explică tânăra antreprenoare. În scurt timp, s-au gândit şi la un plan pentru noul proiect şi au aplicat pentru fonduri europene; au obţinut 25.000 de euro. „Pentru fonduri trebuie să ai toate piesele puzzle-ului puse, să îl prezinţi cuiva frumos ambalat şi acea persoană să-ţi dea ok-ul”, spune Sabrina Marinescu. Mai întâi s-au documentat temeinic; „de obicei, pentru fonduri îţi trebuie un consultant, însă noi nu puteam da câteva mii de euro cuiva pentru ceva de care nu eram sigure că va merge. Aşa că ne-am descurcat singure, iar Irina a ţinut efectiv partea de contabilitate, a stat nopţile, a făcut planul pe cinci ani”, povesteşte tânăra. În martie 2016 au lansat şi marca The Food Project, care conţine patru suplimente alimentare, complementare liniei de îngrijire cosmetică: Skin Elixir (ajută la regenerarea pielii), The Body Supplement (pentru cei care vor să slăbească), The Detox Wonder (pentru îmbunătăţirea metabolismului şi a digestiei) şi The Happiness Formula (pentru energie şi stare de bine). Acestea conţin ingrediente simple, din natură, pe care toată lumea le cunoaşte, dar le ocoleşte de dragul tehnologiei, ţine să precizeze antreprenoarea.