BusinessMagazin

Tag: supermarketuri

  • Ce a descoperit Protecţia Consumatorului din Constanţa în magazinele celui mai popular lanţ de supermarketuri

    Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorului Constanţa a verificat patru magazine ale unui lanţ de supermarketuri şi au descoperite abateri privind practici comerciale înşelătoare, dar şi faptul că nu erau respectate condiţiilor de depozitare şi preţuri diferite la casă faţă de raft.

    Comisarii au descoperit, printre altele, un produs ambalat şi prezentat ca fiind file de somon, dar care conţinea în realitate 85 la sută hering.

    „Somon fără somon! Somon care era 85 la sută hering, depistat în urma unei acţiuni de control la patru magazine Mega Image”, a declarat şeful Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor, Horia Constantinescu.

    Acesta i-a atenţionat încă o dată pe cumpărători să citească atent etichetele produselor achiziţionate.

    El a precizat că sancţiunile totale aplicate celor patru magazine sunt în sumă de 90.000 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marius Vintilă: „Nu sunt mulţumit de supermarketuri. Înghesuie sub mii de metri pătraţi de acoperiş de tablă mii de produse, dintre cele mai periculoase şi mai inutile.

    Pe Facebook, Marius Vintilă a scris: „Nu sunt mulţumit de supermarketuri. Înghesuie sub mii de metri pătraţi de acoperiş de tablă mii de produse, dintre cele mai periculoase şi mai inutile.

    Pe care le aduc de la mii de kilometri distanţă, siluind conceptul de economie de resurse în numele profitului trimestrial. Orchestrează, cu alte cuvinte, o industrie alimentară în care producătorul şi produsul nu mai au nici o legătură cu ţăranul şi cu marfa lui de acum 50-70 de ani.

    Producătorul este o companie care lucrează pentru investitor, care investitor poate fi chiar (nu rîdeţi!) Mitsubishi sau Goldman Sachs sau orice alt gigant care are chef la un moment dat să scoată bani din orice merge (sursa: Stefano Liberti, “Stăpînii hranei”).

    Iar industria alimentară face încă profit. Mare. Inutil să spun că mi-ar plăcea să îmi fac cumpărăturile la o piaţă de producător, din care mai există foarte puţine, unde numărul mic de produse e compensat cu vîrf şi îndesat de calitatea lor. Greu.

    Dar de curînd am avut totuşi surpriza să mă bucur de un produs al unui supermarket: documentarul “România neîmblînzită”.

    Deşi făcut în stilul lor, al supermarketurilor, cu resurse aproape exclusiv de afară (stilul tradiţional al coproducţiilor româno-străine, actorii lor şi caii noştri – aici, şi urşii), deşi textul abundă de clişeele cu care Teleenciclopedia ne-a adormit în sîmbetele cînd după ea nu urma decît cîte o producţie Mosfilm, documentarul mi se pare absolut valabil ca prim pas în domeniu.

    E drept, la final aşteptam să înceapă filmul cu Belmondo sau Sandokan sau ceva asemănător, dar vă rog să înţelegeţi, mi s-a activat reflexul căpătat în anii ’70, cînd verile erau luungi, biletul la film 1 leu şi 50 de bani, iar “completările”, documentare de cîte 10 minute despre deltă sau Carpaţi, erau făcute de Sahia Film cu oameni relativ competenţi pentru vremurile alea. Dar, cum ziceam, updatarea e valabilă.

    Cel puţin pentru publicul de supermarket, din categoria celor care comentează cu voce tare “uite rîsul” la cadrele cu rîşi, respectiv “uite somnul” la cadrele cu morun.

    Însă la total general, să spunem că, din fericire, filmul are o singură problemă majoră: aceea că dintre toate afişele care i s-au făcut (de ai noştri, probabil), nici unul nu se apropie măcar de cadrele absolut spectaculoase, luate, montate şi puse pe muzică de echipa de producţie.

    Un produs de calitate al unui supermarket. Între timp, National Geographic, care prin tradiţie se ocupă cu imaginile documentare din lumea animalelor, a decis că evenimentul lunii este totuşi, nunta prinţului Harry. Co’ect! Cînd am intrat sîmbătă în cabana Postăvarul, altitudine 1600 şi ceva, rula nunta lu’ ‘arry. De altfel, e de înţeles. La Postăvarul ursul se vede pe geam în fiecare seară, live, mai rare sunt live-rile cu maimuţe.

    Acuma, sigur că între nunţile diverselor sălbăticiuni, de la cea fără contact a somonului sau banala împreunare leonină, şi ritualul de împerechere al unor primate de rang înalt e doar o diferenţă de nuanţă care se referă strict la audienţă.

    Şocant ar fi să vedem că NG începe să vîndă, la concurenţă cu supermarketurile, băuturi carbogazoase. Ah, dar stai, era acum cîţiva ani o serie cu mari întreprinderi, printre care Cola, Ferrari, Lamborghini. Nu, nu era despre căluţ sau despre taur. Hmm…oare cînd bagă şlapi la National Geographic?”

  • Primul lanţ de supermarketuri care oferă pâine pe bază de făină de greieri

    Penny Market este primul lanţ de supermarketuri din Cehia care comercializează pâine pe bază de făină din greieri, potrivit radio.cz.

    Pâinea fabricată din făină de greieri obţinută din insecte uscate, cât şi din făină de grâu şi seminţe conţine mai multe proteine decât pâinea obişnuită.

    Fiecare pâine conţine aproximativ 200 de greieri şi costă 50 de coroane.

    În 2017, Finlanda a devenit prima ţară care a comercializat pâine pe bază de făină din greieri, exemplul acesteia fiind urmat la scurt timp de alte ţări europene.

  • Două dintre cele mai mari lanţuri de supermarketuri FUZIONEAZĂ

    Sainsbury va plăti 2,98 miliarde de lire cash şi 4,3 miliarde de lire în acţiuni, potrivit unui anunţ de luni al retailerului. În urma fuziunii, Walmart ar urma să primească o participaţie de 42% din noua entitate. 
     
    Acţiunile Sainsbury au crescut cu 21% în Londra după anunţ, în timp ce Tesco, liderul actual al pieţei de retail din Marea Britanie, a scăzut cu 3,4%, iar Morrison Supermarkets, unul dintre principalii rivali, a scăzut cu 4,4%. 
     
    Dealul va crea un supermarket gigant care va putea depăşi Tesco în cota de piaţă, cu vânzări de 51 de miliarde de lire, 2.800 de magazine şi 330.000 de angajaţi. Business-ul combinat va obţine un avantaj în negocierile cu furnizorii şi ar putea concura cu giganţi precum Amazon, într-un moment cheie în care supermarketurile tradiţionale sunt atacate din toate părţile de discounteri precum Lidl sau Aldi. 
     

  • Clienţii unui lanţ de supermarketuri care reciclează sticle, PET-uri şi doze primesc bonuri de discount la cumpărături

    În această săptămână şi săptămâna viitoare, pentru cinci ambalaje introduse în automatul de reciclare, clienţii vor primi un cupon de 15% reducere la produsele Bergenbier. Cupoanele de reducere se eliberează la un minim de 5 articole introduse şi multiplu de 5, care pot fi utilizate în magazin.

    Automatele de reciclare acceptă trei tipuri de ambalaje: PET-uri (cu volum de până la 3 litri), sticlă şi doze de aluminiu (cu volum de până la 1 litru), aceste containere fiind complet tehnologizate cu o capacitate de procesare a ambalajelor de până la 60 de recipiente pe minut.

    „Clienţii pot introduce recipientele într-o ordine aleatorie în aparat, iar acesta le identifică, le sorteză automat şi le direcţionează în pubela alocată fiecărui tip de material. Imediat ce clienţii depun ambalajul în automat, acesta scanează materialul şi eliberează cuponul. Aparatele sunt dotate cu senzori de măsurare a gradului de umplere, senzori de mişcare, camere de supraveghere şi linie de sortare. La fiecare cinci ambalaje depuse, indiferent de tipul lor, aparatul va elibera automat un cupon de discount la achiziţionarea unor produse selectate în acest sens”, au precizat iniţiatorii proiectului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cobălcescu 45, cel mai nou concept store Mega Image

    “În 2017, am continuat să ne extindem: am deschis 69 de noi magazine, am renovat în acelaşi timp în jur de 200 de locaţii; dar momentul crucial pentru noi a fost intrarea pe piaţa din Cluj, al doilea cel mai mare oraş din România“, a declarat Vassilis Stavrou, director general al Mega Image, într-un discurs ţinut cu prilejul deschiderii noului concept store aflat chiar în inima Capitalei. Locaţia, situată într-o vilă interbelică, este ultima adăugată reţelei locale de supermarketuri Mega Image şi al treilea magazin adăugat reţelei anul acesta; 599 de spaţii numără în acest moment reţeaua controlată de retailerul care face parte din grupul Ahold Delhaize.

    În privinţa evoluţiei pieţei de profil de anul acesta, aşteptările grecului de la conducerea Mega Image nu sunt foarte mari, dar rămân, totuşi, optimiste: ”|n 2018 mă aştept ca, per total, piaţa să rămână în creştere, însă nu cu acelaşi avânt ca în ultimii doi ani, deoarece nu putem să avem aceleaşi creşteri an de an“, a spus Vassilis Stavrou. Compania a avut în 2016 o cifră de afaceri de 4,325 miliarde de lei, cu un profit de 134,8 milioane de lei profit; ambele valori marchează plusuri faţă de rezultatele din 2015, când cifra de afaceri a fost de 3,6 miliarde de lei şi profitul a fost de 102,8 milioane de lei. Deşi şeful Mega Image nu a dorit să dea detalii despre rezultatele din 2017, dat fiind că anul trecut retailul alimentat a marcat plusuri importante, cel mai probabil reţeaua belgiană a depăşit pragul de 1 miliard de euro.

    Pe plan local, Mega Image a deschis cinci supermarketuri de tip concept store, toate în Capitală: Piaţa Gemeni, Piaţa Sudului, Băneasa, Barbu Văcărescu şi, ultimul deschis, cel din strada Cobălcescu. Acestea diferă de magazinele Mega Image obişnuite prin suprafaţa extinsă, design, varietatea produselor şi gamelor premium, dar şi prin serviciile oferite; în plus, fiecare dintre aceste spaţii are o anumită tematică.
    Astfel, noutatea adusă pe piaţă de cel mai recent deschis concept store al reţelei Mega Image este serviciul de valeţi, care stau la dispoziţia clienţilor pentru un număr de 38 de locuri de parcare, din totalul de 68 de locuri disponibile. Parcarea însăşi este neobişnuită pentru un supermarket, fiind interioară, după modelul Ciclopului de pe bulevardul Magheru, o altă clădire istorică a Capitalei.

    O altă noutate este deschiderea chiar în incinta magazinului a unei pizzerii napoletane, Pane & Pomodoro, cu ingrediente aduse din Napoli, Italia. ”Ne-am gândit cum să avem, în centrul istoric şi în cartierul creativ al Bucureştiului, un magazin altfel“, spune Adrian Nicolaescu, VP marketing în cadrul Mega Image. Retailerul deţine pe piaţa locală brandurile Mega Image (supermarketuri), Shop & Go (proximitate), Gusturi Româneşti (magazine de brand). Cele 599 de unităţi sunt deschise în Bucureşti şi în Cluj-Napoca, Constanţa, Ploieşti, Braşov, Târgovişte şi alte oraşe din ţară. Încă de la început Mega Image a pariat pe Bucureşti şi judeţul Ilfov, cele două concentrând circa 80% din toate unităţile reţelei.

    Investiţiile de 14 milioane de euro pe care compania le-a făcut anul trecut au fost direcţionate în special pe deschiderea celor 69 de locaţii noi, dar şi pe modificări aduse unui număr de aproximativ 200 de magazine aflate în funcţiune. |n 2018, compania plănuieşte să se extindă cu un număr similar de supermarketuri. Prin numărul de deschideri de anul trecut (69) şi din 2016 (60), Mega Image, prezent pe piaţa româneasă din 1995, a fost al doilea cel mai activ chiriaş de pe piaţa de retail alimentar.

    Deschiderile de magazine implică şi creşterea numărului de angajaţi; în prezent, reţeaua are aproximativ 10.700, cu 1.300 mai mult decât la finalul lui 2016.

    |n ceea ce priveşte preferinţele consumatorilor, Vassilis Stavrou spune că observă unele schimbări: ”Clienţii preferă să achiziţioneze un tip de produse puţin diferit decât ce cumpărau în trecut, însemnând că sunt mai scumpe, iar calitatea acestora este mai ridicată“, spune grecul care a preluat funcţia de conducere a companiei locale în vara lui 2015. Când i s-a propus poziţia actuală, primul gând care i-a trecut prin minte a fost ”Da“, povestea el anterior pentru Business Magazin.

    Stavrou lucrează în cadrul afacerii de peste 24 de ani şi povesteşte că a fost în România de multe ori, având diverse roluri de-a lungul timpului. ”Nu locuiam aici, dar veneam o dată pe lună în România“, motiv pentru care a urmărit îndeaproape evoluţia afacerii, a pieţei de retail şi a ţării în general. Acum nu mai călătoreşte la fel de mult, dar spune că a petrecut mult timp în Indonezia şi în diverse ţări europene, ca Belgia, Grecia, Serbia, Muntenegru, România, Bosnia, Bulgaria şi Indonezia. Şi în SUA. Fără a include Grecia în această comparaţie, din pricina subiectivismului dat de faptul că e ţara sa natală, România este preferata lui Stavrou, spune el, din pricina faptului că se apropie cel mai mult de mentalitatea lui. Este născut în nordul Greciei şi spune că asemănările cu România sunt multe. Pe de altă parte, dacă ar fi să aleagă un loc din întreaga lume, spune că din punct de vedere profesional SUA este o destinaţie foarte interesantă.

    Upgrade-ul de consum menţionat de şeful Mega Image este un fenomen aflat, desigur, în relaţie directă cu puterea de cumpărare, care a crescut anul trecut la nivel naţional, fapt datorat în mare parte majorărilor salariale ale angajaţilor din sectorul public. Datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică arată că, până în noiembrie 2017, vânzările în sectorul alimentar au crescut cu 6,1% faţă de primele luni ale anului 2016.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 12 februarie 2018

    COVER STORY: Tehnologia care ar putea schimba lumea

    “Dacă mă sună cineva să vândă bitcoin, eu te sun, te duci, îi dai banii ăştia, eu primesc bitcoin”, i-am spus tatălui meu. El nu înţelegea ce făceam şi la un moment dat mi-a zis: “George, dar tu eşti sigur de ceea ce faci? Că eu tot dau, 500 de euro, 300 de euro, 400, 1.000, 2.000 de euro şi nu-mi dau nimic înapoi băieţii ăia”, îşi aduce aminte George Rotariu, fondatorul Bitcoin România, cum a început să tranzacţioneze bitcoin în urmă cu câţiva ani.

    TRANZACŢIE: Partea leului în îngheţată

    MACROECONOMIE: Ce riscuri planează asupra României

    RESURSE UMANE: Când ar trebui ca un angajat să plece dintr-o companie?

    SPECIAL: Mâinile care îl hrănesc pe Kim Jong-Un

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Povestea managerului care a transformat Profi în reţeaua de retail modern cu cea mai mare extindere geografică din România

    Daniel Cîrstea lucrează în retail din 2001, trecându-şi în portofoliu nume locale şi internaţionale precum Artima (actualmente Carrefour), Carrefour şi apoi Profi. La Profi a ajuns în 2010, când retailerul era pe locul 13-14 în piaţă, după cum îşi aminteşte executivul român. Avea 82 de magazine şi afaceri de 600 mil. lei.

    A ocupat mai multe poziţii în companie până când în 2015 a devenit director general. În mandatul său de conducere lanţul de magazine a ajuns la peste 700 de supermarketuri şi magazine de proximitate sub trei branduri, dintre care unul dedicat zonei rurale. Mai mult, businessul a trecut de pragul de 1 mld. euro (4,7 mld. lei) anul trecut, potrivit lui Daniel Cîrstea, valoare ce îi permite retailerului să urce în prima parte a clasamentului celor mai mari jucători din comerţul alimentar.

    Românii cheltuie anual peste 20 mld. euro pe mâncare şi bunuri de larg consum, iar circa 60% din bani merg către comerţul modern, mai exact către cele zece reţele străine de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount, cash & carry sau proximitate modernă. Profi este unul dintre cei zece jucători, cel mai extins dintre ei. Acest titlu a fost adjudecat anul trecut, în mandatul lui Daniel Cîrstea, care are 38 de ani. Aproape jumătate din viaţă şi-a petrecut-o în comerţul alimentar, un domeniu despre care spune că ”singura constantă în retail este schimbarea“. Asta l-a şi atras de altfel să rămână. Ce l-a determinat să se angajeze prima dată în domeniu? A fost o conjunctură fericită.

    Era 2001 când s-a angajat prima dată în retail. ”Abia terminasem facultatea şi eram în Timişoara când l-am cunoscut pe Florentin Banu, atunci proprietarul magazinelor Artima“, îşi amintea recent executivul român.

    Florentin Banu este antreprenorul care a dezvoltat în trecut brandul de napolitane Joe, vândut către gigantul elveţian Nestlé, şi supermarketurile Artima, pe care le-a vândut fondului de investiţii Enterprise Investors (şi preluate ulterior de către Carrefour).

    Daniel Cîrstea habar nu avea la momentul acela ce înseamnă retailul. Avea mai multe opţiuni să se angajeze, însă Florentin Banu l-a convins. ”Era încă de atunci un antreprenor autentic, fără frică. Iar pasiunea mea pentru retail de la el o am“, îşi aminteşte executivul. De altfel, antreprenorul a rămas de-a lungul anilor unul dintre modelele sale în viaţă şi în carieră, alături de Pawel Musial (cel care a condus Profi până în 2015) şi de Călin Costinaş (adjunctul său în cadrul Profi în prezent).

    ”L-am întrebat pe Florentin Banu de ce m-a ales pe mine, iar el mi-a spus că nu se bazează pe şcoala făcută, pentru că poţi învăţa la locul de muncă, iar rezultatele vin pe parcurs. Contează să te înconjori de oameni de încredere. Ceea ce am făcut şi eu ulterior şi fac şi astăzi“, afirma Daniel Cîrstea recent.

    Crede că viaţa în general îţi este influenţată de 4-5 persoane, la fel şi cariera. Florentin Banu l-a învăţat despre antreprenoriat şi curaj. Pawel Musial i-a arătat că te poţi bate cu cei mari din retail, iar Călin Costinaş este ca o floare de lotus, ascultă oamenii. ”De la fiecare dintre ei am învăţat ceva ce eu nu aveam. Trebuie să te înconjori de oameni de încredere şi să vii la muncă cu plăcere.“ În cariera sa din retail, Daniel Cîrstea a învăţat multe. Puţini sunt cei care se pot mândri cu o carieră marcată de tranzacţii şi schimbări de acţionariat, expansiuni galopante şi evoluţii demne de un basm cu Feţi-Frumoşi, care cresc într-un an câţi alţii în şapte. Cum reuşeşte toate acestea? Se trezeşte de regulă la 6 dimineaţa pentru a ieşi la plimbare cu cei doi câini ai familiei. Totodată, când nu este în deplasări, încearcă la 7-8 seara să îşi încheie ziua de lucru pentru a se dedica familiei.

    Primul său job a fost în departamentul de contabilitate al lanţului de supermarketuri Artima, pentru că terminase o facultate cu profil economic. Şi-a dat seama însă că ce învăţase în şcoală nu avea legătură cu realitatea.

    ”Florentin Banu mi-a spus încă de la început că nu este pentru mine contabilitatea şi mi-a propus să merg în departamentul de achiziţii.“ I-a mai spus că dacă nu îi place se poate întoarce. Nu a făcut-o niciodată. După trei zile ştia că nu avea să o mai facă. A crescut, spune chiar el, încet, dar sigur. A fost iniţial asistent în departament, după care buyer, iar apoi a ajuns şef de magazin la Bistriţa, Oradea şi altele.

    În 2005, fondul de investiţii Enterprise Investors, cu care avea să se mai întâlnească apoi în carieră, a cumpărat de la Florentin Banu supermarketurile Artima. Atunci, Daniel Cîrstea afirmă că a avut contact cu comerţul modern, structurat şi ordonat. La momentul acela era senior category manager. Trei ani mai târziu ajunsese coordonatorul departamentului de achiziţii, când gigantul francez Carrefour a intrat în scenă. Grupul a preluat supermarketurile Artima şi şi-a făcut astfel intrarea pe acest segment al magazinelor mici după ce anterior fusese activ doar în domeniul hipermarketuri. Provocarea a fost atunci pentru Daniel Cîrstea şi să se mute cu jobul de la Timişoara la Bucureşti.

    Dar nu s-a adaptat în Capitală. ”Am învăţat multe în perioada aceea, dar nu reuşeam să mă simt ca acasă.“ Era vorba de o corporaţie unde spiritul antreprenorial era lăsat pe plan secund, spunea el recent. Aşa a decis să plece la Profi. Era 2010, iar retailerul era la momentul acela locul 13-14 în piaţă. Îşi aminteşte astăzi, uitându-se în urmă, că mulţi i-au spus că e nebun. Nu s-a lăsat influenţat, mai ales că o bună parte din echipă o ştia din Artima, iar alţii li s-au alăturat pe parcurs. Şi astăzi, 80% din top managementul Profi a avut o legătură cu lanţul de magazine Artima.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 5 februarie 2018

    COVER STORY: “Miza pe miliardele din aburi”

    Ce înseamnă produsele de ultimă generaţie în domeniul tutunului în strategia pe termen lung şi cel rol joacă România în portofoliu grupului BAT povesteşte Asli Ertonguc, director de marketing pentru South Central Europe Area la British American Tabacco, cel mai mare producător de ţigarete de pe plan local.

    ENERGIE: Marele divorţ

    RETAIL: Viaţa bate filmul

     

    MANAGEMENT: Lichiditate, lichiditate, lichiditate

     

    ECONOMIE: Certificat de naştere de star

     

    LIFESTYLE: Modă cu influenţe de arhitectură

    SPECIAL: Acte caritabile, comportament execrabil

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Confesiunile angajaţilor unuia dintre cele mai mari lanţuri de magazine din lume. „Să vezi pe cineva plângând la muncă a devenit o normalitate”.

    De multe ori, mediile de lucru sunt tensionate, iar angajaţii sunt supuşi la un nivel de stres foarte ridicat. Unii angajatori inventează tot felul de metode prin care încearcă să îşi crească profiturile, fără să ţină cont de efectul pe care acestea le au asupra angajaţilor.
     
    Lanţul american de supermarketuri Whole Foods a început să folosească cartonaşe de pedeapsă pentru a se asigura că angajaţii respectă noul sistem de management al inventarului. Angajaţii spun că această metodă le pune moralul la pământ, iar mediul de lucru a devenit foarte tensionat. Nivelul de stres a crescut exponential şi „să vezi pe cineva plângând la muncă a devenit o normalitate”, declară unul dintre angajaţi, potrivit Business Insider.

    Noul sistem implementat de retailul american, numit „order-to-shelf”(comandă la raft) sau OTS, are un set strict de proceduri pentru vânzarea, afişarea şi stocarea produselor la raft şi în camerele de depozitare. OTS este menit să crească vânzările, eficienţa angajaţilor, şi să reducă pierderile alimentare.

    Peste 25 de angajaţi care au demisionat, unii dintre ei după mai bine de două decenii de lucru în cadrul companiei, au spus că sistemul este absurd şi ineficient, fiind văzut de mulţi ca unul punitiv.

    Administratorii magazinelor efectuează aceste teste, denumite în mod intern “plimbări”, de două ori pe săptămână, conform documentelor companiei. Angajaţii din birourile regionale ale Whole Foods efectuează de asemenea verificări o dată pe lună, iar în cele din urmă magazinele trebuie să treacă printr-o verificare condusă de directori de la sediul general al companiei Whole Foods din Austin.

    Angajaţii sunt de-a dreptul terorizaţi la gândul acestor teste. „Mă trezesc în mijlocul nopţii din coşmaruri despre hărţi şi inventare, temându-mă că atunci când conducerea regională va veni şi va vedea un lucru greşit şi, echipa mea va fi pedepsită “, declară un supraveghetor al unuia dintre supermarketurile Whole Food. Hărţile pe care le menţionează acesta sunt diagramele întocmite de biroul corporativ al companiei Whole Foods, care dictează locul în care trebuie plasate fiecare articol din magazin
    Un altul spune că din ce în ce mai mulţi angajaţi demisionează: lideri de echipă, coordonatori executivi şi chiar un preşedinte regional. Sub presiunea stresului, aceştia se tem că vor eşua în completarea punctajelor stabilite la fiecare control. De exemplu, un lider de echipă trebuie să bifeze 108 puncte pe lista de verficiare a OTS.


    În loc să se concentreze asupra clienţilor, membrii echipei mele au stat să aranjeze  produsele de îngrijire a feţei, astfel încât totul să arate perfect şi neatins în orice moment”, declară un alt supraveghetor al unui magazine din Boston.

    Jim Holbrook, CEO al firmei Daymon Worldwide, care a început recent să lucreze cu Whole Foods, speră însă că lucrurile se vor îndrepta. Acesta îşi bazează aşteptările pe faptul că Amazon, care a achizitionat Whole Foods anul trecut pentru suma de 13,7 miliarde de dolari, va fi capabil să ajute compania să îmbunătăţească sistemul OTS. “Amazon este foarte bun în gestionarea logisticii din spatele scenei”, a spus Holbrook.