BusinessMagazin

Tag: summit

  • Microsoft Business Summit. Oscar Farinetti, fondatorul conceptului de restaurante Eataly, explică rolul jucat de tehnologie în expansiunea globală a afacerii

    Antreprenorul italian Oscar Farinetti, care a fondat şi dezvoltat la nivel global conceptul de restaurante Eataly, va fi prezent săptămâna viitoare pe scena evenimentului Microsoft Business Summit pentru a discuta despre rolul pe care l-a jucat tehnologia în expansiunea internaţională a afacerii şi în rezolvarea problemelor complexe pe care le-a ridicat acest demers.

    „Tehnologia nu este cea care trece în prim-plan, ci este suportul care ne ajută să păstrăm oamenii în prim-plan chiar şi când avem în faţă un business global. Tehbnologia doar ne ajută să ne atingem obiectivele“, afirmă Farinetti.

    Eately a ajuns în zece ani la o reţea de 40 de unităţi, dintre care aproximativ o jumătate se află în Italia, iar restul în ţări precum SUA, Turcia, Rusia sau Germania şi Franţa. În cadrul intervenţiei sale de pe scena Microsoft Business Summit, un eveniment anual dedicat dedicat tehnologiei pentru mediul de business, care va avea loc în data de 6 noiembrie, la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale“ din Bucureşti, fondatorul Eataly va răspunde întrebării cât de dificil ar fi fost acum 20 de ani să ajungă la o asemenea amploare a afacerii sale la nivel internaţional.

    O temă de maxim interes – ce tendinţe sunt de fapt relevante în digitalizare – şi ce afectează cel mai mult companiile din actuala „furtună digitală“ va fi abordată de Nicklas Gergman, investitor în mai multe companii de tehnologie şi futurist. Pe scena Microsoft Summit el va avea o intervenţie cu titlul „Navigând prin furtuna digitală“, în cadrul căreia va discuta despre cum ar trebui liderii din business să privească tehnologiile şi tendinţele care riscă să le schimbe afacerile.

    O intervanţie interesantă în cadrul evenimentului este cea pe care o va avea britanicul Ed Vaizey, parlamentar şi fost ministru responsabil de digitalizare în mandatul căruia au fost derulate programe care au vizat, printre altele, dezvoltarea de reţele de internet de mare viteză în mediul rural. Vaizey va discuta în cadrul evenimentului despre modul în care administraţia, guvernele pot stimula dezvolatarea afacerilor digitale. „Guvernele trebuie să înţeleagă că tehnologia nu poate fi oprită şi să caute moduri de a permite funcţionarea unor noi modele de business. Guvernele trebuie de asemenea să adopte tehnologia şi să devină digitale, să conducă prin exemplu“, afirmă Vaizey.

    Ediţia din 2017 a Microsoft Business Summit a adus împreună mai bine de 800 de manageri de top reprezentând cele mai dinamice segmente din economia românească, de la agricultură la cel financiar sau IT, 30 de vorbitori şi peste 25 de ore de activitate în paralel, împărţite pe mai multe linii de interes. 

    Ziarul Financiar este partenerul media al Microsoft Summit 2018

     

  • Siegfried Mureşan anunţă că PPE va avea un summit în 2019, la Sibiu

    “Pe 9 mai 2019 va avea loc o întâlnire cu caracter istoric la Sibiu, şi anume va avea loc o reuniune a tuturor şefilor de state şi de guverne din Uniunea Europeană, reuniune la care se va discuta despre viitorul Uniunii Europene. Întotdeauna Partidul Popular European, înaintea tuturor reuniunilor şefilor de state şi de guverne, organizează o reuniune a şefilor de state şi de guverne, ce aparţin familiei noastre politice, adică toţi preşedinţii de ţară şi prim-miniştrii care provin din partide membre ale Partidului Popular European, se întâlnesc pentru a pregăti marele summit, pentru a pregăti Consiliul European. Vă imaginaţi că, dacă Angela Merkel, cancelarul Germaniei, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, preşedintele României, Klaus Iohannis şi toţi ceilalţi prim-miniştri ai PPE se întâlnesc într-o sală să pregătească Consiliul European, atunci deciziile pe care ei le iau, vor da coloana vertebrală a deciziei luate la summit-ul mare”, a declarat Siegfriend Mureşan, după evenimentul “Summitul de la Sibiu – priorităţi şi valori pentru viitorul Uniunii Europene”, care a avut loc, sâmbătă, la Sibiu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Uite cum arată robotul umanoid Pepper – VIDEO

  • Summit major în Istanbul. Patru lideri mondiali, Putin, Erdogan, Macron şi Merkel, CER menţinerea armistiţiului şi o nouă constituţie în Siria

    Liderii Turciei, Rusiei, Franţei şi Germaniei au cerut sâmbătă menţinerea armistiţiului pentru încetarea focului în jurul ultimului mare bastion al rebelilor din Idlib – Siria.

    Cele patru naţiuni “au subliniat importanţa unei încetări a focului”, potrivit unei declaraţii citite de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan la sfârşitul summitului de la Istanbul.

    Erdogan, împreună cu Vladimir Putin, liderul francez Emmanuel Macron si cancelarul german Angela Merkel s-au întâlnit pentru a încerca sa găsească o soluţie durabilă la conflictul sirian, în care peste 360.000 de oameni au fost ucişi din 2011.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Valentin Popoviciu, vicepreşedinte RCS&RDS: Traficul din conţinut video este de 50-60% din traficul total consumat pe mobil, iar 5G va duce acest standard mai departe

    „Traficul din video este de 50-60% din traficul total consumat pe mobil. În România, încă suntem la un nivel scăzut de penetrare pe smartphone. Avem mai multe segmente pe care poate creşte consumul de date. Şi pentru clienţi, şi pentru noii clienţi. De aceea este important 5G, pentru că putem ţine pasul cu preferinţele şi nvoile clienţilor. Vedeam când a intrat tehnologia 4G că HD era standardul maxim pentru un conţinut video, iar acum în câţiva ani va deveni calitatea 4K”, spune Valentin Popoviciu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Trump, mesaj pentru Iohannis, cu ocazia Summit-ului “Iniţiativa celor Trei Mări”

    “Le transmit salutări participanţilor la Forumul de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări 2018. Anul trecut am avut onoarea de a susţine un discurs la Forumul de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări de la Varşovia, în Polonia. În cadrul vizitei mele, am reafirmat sprijinul ferm al Statelor Unite pentru Iniţiativa celor Trei Mări şi ţelul nostru comun de extindere a infrastructurii, creştere a legăturilor de afaceri, consolidare a securităţii energetice şi reducere a barierelor în calea unui comerţ liber, echitabil şi reciproc în Europa Centrală şi de Est. Iniţiativa celor Trei Mări are un potenţial enorm de a furniza rezultate în aceste domenii şi în alte sectoare importante de cooperare. O nouă infrastructură energetică este esenţială pentru susţinerea unei integrări economice mai profunde, deschiderea accesului la noi pieţe şi diversificarea surselor de energie în întreaga regiune. Felicit România, Bulgaria, Ungaria, Austria şi Slovacia pentru progresul înregistrat în sprijinirea diversificării energetice prin construcţia de infrastructură pentru gazoducte”, se arată în mesajul preşedintelui Donald Trump, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiei remis MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iniţiativa celor Trei Mări, istoria unui proiect care a stârnit îngrijorări în capitalele marilor puteri şi în legătură cu care Comisia Europeană încă nu s-a pronunţat

    În acelaşi timp iniţiativa poate fi privită şi ca un zid de apărare al inimii Europei în faţa influenţelor ce vin dinspre Rusia şi Asia.

    Privind din aceste două perspective, logica iniţiativei, de cooperare în domeniul energetic, precum şi în cel al infrastructurii de transport şi de comunicaţii între statele membre, capătă un firesc generat în primul rând de istoria relativ comună a 11 din cele 12 ţări participante, foste în lagărul comunist, de dezvoltarea economică asemănătoare şi de interesele comune.

    Dincolo de demersul iniţial, legat de conectivitatea în regiune, proiectul capătă în prezent noi dimensiuni, de securitate regională, economică, strategică.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Coreea de Sud va trimite o delegaţie specială în Coreea de Nord pentru a pregăti summitul

    Preşedintele Coreei de Sud, Moon Jae-in şi omologul său din Coreea de Nord, Kim Jong-un, se vor întâlni în luna septembrie.

    Delegaţia specială va discuta şi despre „stabilirea păcii, consolidarea relaţiilor bilaterale şi denuclearizarea peninsulei Coreene”, a declarat un purtător de cuvânt al lui Moon Jae-in.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Summit-ul NATO Bruxelles 2018 – rezultate concrete, dincolo de spectacol

    Aceasta din cauză că a constituit un eveniment extrem de tensionat, marcat de nervozitate şi confruntări politice inedite pentru principalii aliaţi europeni occidentali, pe fondul abordării unilaterale tranşante şi intransigente de către preşedintele SUA a problematicii finanţării insuficiente a apărării de către aliaţii din Europa. Dincolo de orice speculaţii, Alianţa a fost probabil la o mică distanţă de punctul unei degradări fără precedent a relaţiei trans-atlantice şi a încrederii reciproce dintre aliaţii occidentali europeni şi SUA.

    Aşa cum era de aşteptat, preşedintele Trump a sosit la Bruxelles cu un singur obiectiv: determinarea necondiţionată şi imediată a aliaţilor europeni să crească alocările financiare pentru apărare, pentru o ”distribuire echitabilă” a sarcinilor financiare pentru susţinerea apărării de către statele europene membre NATO. Preocuparea preşedintelui american pentru această problematică era deja cunoscută europenilor.

    Evident că aliaţii europeni au reafirmat faptul că va fi respectat angajamentul de creştere la 2% din PIB a cheltuielilor pentru apărare în conformitate cu angajamentele din 2014 de la Newport, Ţara Galilor (”The Defence Investment Pledge”). Preşedintele american nu a putut fi convins de argumentele europenilor, considerând că mărirea cheltuielilor pentru apărare este o problemă prioritară pentru SUA şi, ca atare, trebuie rezolvată mai devreme de 2024 (termen stabilit la summit-ul menţionat). În consecinţă, agenda summit-ului a fost modificată pentru a face posibilă o dezbatere confidenţială într-un format aliat restrâns a acestui subiect.

    Nu au apărut clarificări publice privind nivelul de ambiţie impus de preşedintele american în acest cadru, însă, cel puţin din declaraţiile sale ulterioare, a rezultat că a obţinut ceea ce dorea de la aliaţi. Ulterior, acesta a avansat ideea că, după atingerea nivelului de 2% din PIB, ar trebui ca aliaţii să se gândească la o nouă ţintă de 4%, nivel considerat optim de liderul american, dar neluat în calcul până acum de aliaţii europeni. Momentul periculos fusese însă depăşit, preşedintele Trump subliniind în final că NATO reprezintă ”o maşinărie de înaltă precizie” în a cărei putere crede.

    Şi mai important este faptul că documentul cu rezultatele summit-ului – Declaraţia finală a Summit-ului 2018 de la Bruxelles (1), care include deciziile adoptate şi direcţiile politice şi militare pentru dezvoltarea şi activitatea viitoare a NATO, este un document solid care degajă continuitate certă în abordările Alianţei cu cele de la Varşovia, 2016. Documentul nu este cu nimic mai prejos decât documente similare adoptate la summit-urile anterioare. Să realizăm deci o primă interpretare a principalelor rezultate ale cestui summit.

    Citiţi mai multe pe Monitorul Apărării

  • Summit-ul NATO Bruxelles 2018 – rezultate concrete, dincolo de spectacol

    Aceasta din cauză că a constituit un eveniment extrem de tensionat, marcat de nervozitate şi confruntări politice inedite pentru principalii aliaţi europeni occidentali, pe fondul abordării unilaterale tranşante şi intransigente de către preşedintele SUA a problematicii finanţării insuficiente a apărării de către aliaţii din Europa. Dincolo de orice speculaţii, Alianţa a fost probabil la o mică distanţă de punctul unei degradări fără precedent a relaţiei trans-atlantice şi a încrederii reciproce dintre aliaţii occidentali europeni şi SUA.

    Aşa cum era de aşteptat, preşedintele Trump a sosit la Bruxelles cu un singur obiectiv: determinarea necondiţionată şi imediată a aliaţilor europeni să crească alocările financiare pentru apărare, pentru o ”distribuire echitabilă” a sarcinilor financiare pentru susţinerea apărării de către statele europene membre NATO. Preocuparea preşedintelui american pentru această problematică era deja cunoscută europenilor.

    Evident că aliaţii europeni au reafirmat faptul că va fi respectat angajamentul de creştere la 2% din PIB a cheltuielilor pentru apărare în conformitate cu angajamentele din 2014 de la Newport, Ţara Galilor (”The Defence Investment Pledge”). Preşedintele american nu a putut fi convins de argumentele europenilor, considerând că mărirea cheltuielilor pentru apărare este o problemă prioritară pentru SUA şi, ca atare, trebuie rezolvată mai devreme de 2024 (termen stabilit la summit-ul menţionat). În consecinţă, agenda summit-ului a fost modificată pentru a face posibilă o dezbatere confidenţială într-un format aliat restrâns a acestui subiect.

    Nu au apărut clarificări publice privind nivelul de ambiţie impus de preşedintele american în acest cadru, însă, cel puţin din declaraţiile sale ulterioare, a rezultat că a obţinut ceea ce dorea de la aliaţi. Ulterior, acesta a avansat ideea că, după atingerea nivelului de 2% din PIB, ar trebui ca aliaţii să se gândească la o nouă ţintă de 4%, nivel considerat optim de liderul american, dar neluat în calcul până acum de aliaţii europeni. Momentul periculos fusese însă depăşit, preşedintele Trump subliniind în final că NATO reprezintă ”o maşinărie de înaltă precizie” în a cărei putere crede.

    Şi mai important este faptul că documentul cu rezultatele summit-ului – Declaraţia finală a Summit-ului 2018 de la Bruxelles (1), care include deciziile adoptate şi direcţiile politice şi militare pentru dezvoltarea şi activitatea viitoare a NATO, este un document solid care degajă continuitate certă în abordările Alianţei cu cele de la Varşovia, 2016. Documentul nu este cu nimic mai prejos decât documente similare adoptate la summit-urile anterioare. Să realizăm deci o primă interpretare a principalelor rezultate ale cestui summit.

    Citiţi mai multe pe Monitorul Apărării