BusinessMagazin

Tag: sucursale

  • Criza la banci: Raiffeisen a inchis 20 de unitati si a renuntat la 200 de angajati

    In pofida crizei, banca mentinuse anul trecut numarul punctelor
    de distributie, insa caderea cererii pentru credite ipotecare si
    interesul modest al Raiffeisen pentru programul “Prima casa” au
    condus la lichidarea agentiilor “Casa ta” dedicate creditelor
    imobiliare. Tendinta de ajustare a personalului a fost vizibila pe
    parcursul anului trecut si s-a accentuat in primul trimestru din
    2010: circa 200 de posturi au disparut din schema.

    Mai multe amanunte pe
    www.zf.ro

  • BCR reduce numerarul din unitati pentru a descuraja infractorii

    BCR a inceput implementarea unui nou sistem de securitate in
    cadrul tuturor sucursalelor pe care le are in Romania, una dintre
    masuri fiind si cea de limitare a plafonului de numerar pus la
    dispozitia acestora. “Existenta numerarului in unitatile bancare le
    face pe acestea sa fie potentiale tinte pentru agresori. Cu cat mai
    putin numerar, cu atat mai putin interes din partea potentialilor
    infractori. Pentru a le face cat mai neatractive pentru agresori am
    hotarat sa reducem semnificativ plafoanele de numerar din unitatile
    BCR prin aplicarea unui plan flexibil de alimentare cu numerar si
    inlocuirea seifurilor cu aparate multifunctionale specializate”,
    explica Florentin Stanciu, director de management al securitatii in
    cadrul BCR. In comunicatul bancii se precizeaza ca aceasta masura
    face parte dintr-un pachet mai amplu care a primit avizul
    Politiei.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Disputa asupra comisioanelor bancare ar putea scumpi creditele

    “Desi aparent este vorba de masuri care asigura protectia
    consumatorului, a celui care contracteaza credite, in cele din urma
    tot el va suferi, intrucat costul creditelor va creste”, considera
    bancherul, explicand ca rostul comisionului de rambursare
    anticipata este tocmai de a acoperi riscul pentru o institutie
    bancara, atunci cand clientul se retrage dintr-un contract de
    credit.

    Conform ANPC, bancile din Romania trebuie sa-si insuseasca pana
    in luna iunie legislatia europeana in materie, care obliga
    institutiile de credit sa limiteze la cel mult 1% comisionul de
    rambursare anticipata (inclusiv pentru credite deja aflate in
    derulare), sa nu modifice nici un comision pe parcursul derularii
    unui credit, sa intocmeasca mult mai clar contractele de imprumut
    si sa accepte dreptul clientului de a se retrage dintr-un contract
    in termen de 14 zile. Bancile se opun unora dintre reglementari,
    indeosebi ideii de le a aplica retroactiv unor credite deja aflate
    in derulare, considerand ca aceasta va ingreuna procesul de
    reducere a dobanzilor la imprumuturi pe parcursul lui 2010.

    Rasvan Radu apreciaza ca “industria bancara va fi mult mai putin
    profitabila in viitor”, atata vreme cat ratele de expansiune si
    nivelul de venituri de pana anul trecut nu mai sunt posibile. |n
    context, strategia bancii se va baza pe o ameliorare a sistemului
    de management al riscului, pe tranzitia spre canale alternative,
    mai eficiente decat sucursala clasica (ATM, internet banking, call
    centere) si pe reducerea cheltuielilor. Pe parcursul lui 2009,
    raportul intre costuri si venituri s-a redus deja la 46,1%,
    raportat la o medie de 53% in sistemul bancar din Romania.

    Pana acum, banca n-a fost nevoita sa-si reduca numarul total de
    sucursale (241 la sfarsitul lui 2009), desi au avut loc anul trecut
    reorganizari, in sensul comasarii sau al specializarii unora dintre
    ele. Procesul de specializare a sucursalelor va continua, afirma
    Rasvan Radu, prioritatile pentru 2010 fiind conturarea unui model
    de business diferentiat pe categorii de clienti si chiar separarea
    unor sucursale in functie de o anumita categorie, cum va fi cazul
    sucursalelor Golden, destinate in exclusivitate clientilor cu
    venituri mari.

    UniCredit Tiriac Bank detine la ora actuala o cota de piata de
    6,1%, in crestere usoara fata de 5,5% anul trecut – o crestere “nu
    spectaculoasa, dar constanta si sustenabila”, dupa cum a comentat
    Rasvan Radu. Creditele brute acordate persoanelor fizice de banca
    au crescut anul trecut cu 10,2% (calculat impreuna cu cele acordate
    de UniCredit Consumer Finance, membra a grupului UniCredit), iar
    depozitele cu 27,4%. |n schimb, imprumuturile pentru clientii
    companii au scazut cu 5,2%; depozitele s-au majorat cu 21,1%.

    Anul trecut, grupul financiar italian UniCredit a obtinut la
    nivel global un profit operational de 12,25 miliarde de euro, in
    crestere cu 20,3% fata de 2008, respectiv un profit net de 1,7
    miliarde de euro. UniCredit ofera in Romania servicii financiare
    prin banca UniCredit Tiriac Bank si alte sapte companii, intre care
    UniCredit Leasing Corporation (liderul pietei de leasing),
    UniCredit Consumer Finance, societatile de brokeraj, de management
    al activelor si de intermediere de asigurari.

  • Disputa asupra comisioanelor bancare ar putea scumpi creditele

    “Desi aparent este vorba de masuri care asigura protectia
    consumatorului, a celui care contracteaza credite, in cele din urma
    tot el va suferi, intrucat costul creditelor va creste”, considera
    bancherul, explicand ca rostul comisionului de rambursare
    anticipata este tocmai de a acoperi riscul pentru o institutie
    bancara, atunci cand clientul se retrage dintr-un contract de
    credit.

    Conform ANPC, bancile din Romania trebuie sa-si insuseasca pana
    in luna iunie legislatia europeana in materie, care obliga
    institutiile de credit sa limiteze la cel mult 1% comisionul de
    rambursare anticipata (inclusiv pentru credite deja aflate in
    derulare), sa nu modifice nici un comision pe parcursul derularii
    unui credit, sa intocmeasca mult mai clar contractele de imprumut
    si sa accepte dreptul clientului de a se retrage dintr-un contract
    in termen de 14 zile. Bancile se opun unora dintre reglementari,
    indeosebi ideii de le a aplica retroactiv unor credite deja aflate
    in derulare, considerand ca aceasta va ingreuna procesul de
    reducere a dobanzilor la imprumuturi pe parcursul lui 2010.

    Rasvan Radu apreciaza ca “industria bancara va fi mult mai putin
    profitabila in viitor”, atata vreme cat ratele de expansiune si
    nivelul de venituri de pana anul trecut nu mai sunt posibile. |n
    context, strategia bancii se va baza pe o ameliorare a sistemului
    de management al riscului, pe tranzitia spre canale alternative,
    mai eficiente decat sucursala clasica (ATM, internet banking, call
    centere) si pe reducerea cheltuielilor. Pe parcursul lui 2009,
    raportul intre costuri si venituri s-a redus deja la 46,1%,
    raportat la o medie de 53% in sistemul bancar din Romania.

    Pana acum, banca n-a fost nevoita sa-si reduca numarul total de
    sucursale (241 la sfarsitul lui 2009), desi au avut loc anul trecut
    reorganizari, in sensul comasarii sau al specializarii unora dintre
    ele. Procesul de specializare a sucursalelor va continua, afirma
    Rasvan Radu, prioritatile pentru 2010 fiind conturarea unui model
    de business diferentiat pe categorii de clienti si chiar separarea
    unor sucursale in functie de o anumita categorie, cum va fi cazul
    sucursalelor Golden, destinate in exclusivitate clientilor cu
    venituri mari.

    UniCredit Tiriac Bank detine la ora actuala o cota de piata de
    6,1%, in crestere usoara fata de 5,5% anul trecut – o crestere “nu
    spectaculoasa, dar constanta si sustenabila”, dupa cum a comentat
    Rasvan Radu. Creditele brute acordate persoanelor fizice de banca
    au crescut anul trecut cu 10,2% (calculat impreuna cu cele acordate
    de UniCredit Consumer Finance, membra a grupului UniCredit), iar
    depozitele cu 27,4%. |n schimb, imprumuturile pentru clientii
    companii au scazut cu 5,2%; depozitele s-au majorat cu 21,1%.

    Anul trecut, grupul financiar italian UniCredit a obtinut la
    nivel global un profit operational de 12,25 miliarde de euro, in
    crestere cu 20,3% fata de 2008, respectiv un profit net de 1,7
    miliarde de euro. UniCredit ofera in Romania servicii financiare
    prin banca UniCredit Tiriac Bank si alte sapte companii, intre care
    UniCredit Leasing Corporation (liderul pietei de leasing),
    UniCredit Consumer Finance, societatile de brokeraj, de management
    al activelor si de intermediere de asigurari.

  • Coldwell Banker a investit 300.000 de euro in doua noi agentii

    “Asa-zisa criza imobiliara este, de fapt, tendinta de maturizare a pietei. Cumparatorii au inceput sa-si schimbe viziunea asupra modului de achizitionare, au devenit mai sofisticati, au nevoie de specialisti care sa le ofere solutii profesioniste. Cu siguranta, acest lucru va determina o selectie a dezvoltatorilor imobiliari si a serviciilor", considera Valentin Ilie, CEO si actionar al companiei.

     

    Cele doua sucursale – Coldwell Banker Banu Manta si Coldwell Banker Unirii, se adauga celor sapte sucursale existente deja, dintre care patru se situeaza in tara.

     

    Click aici pentru a citi mai multe despre companiile imobiliare specializate pe segmentul rezidential.
     

     

  • Pentru noi si-ai nostri

    Am venit sa cunoastem piata romaneasca“, spunea saptamana trecuta Juan Nin, directorul general al grupului la Caixa, la conferinta de presa prilejuita de lansarea bancii in Romania. Spaniolii au deschis o unica sucursala operativa, la Bucuresti, si nu au in plan sa mai deschida altele. Pariul lor e simplu si aminteste cumva de cel pe care il faceau, in urma cu ani multi, alte grupuri bancare straine, precum ING, Bank Austria sau ABN Amro: sa faca business cu clientii din tara lor sau care vin acolo – companii spaniole ce au sau vor sa isi deschida afaceri pe piata romaneasca si, in sens invers, cele romanesti ce ar vrea sa investeasca in Spania. Contextul de acum pentru spanioli difera insa enorm de cel in care, acum multa vreme, bancile straine isi permiteau sa se concentreze doar pe afacerea de corporate – iar bancherii de aici, care se interesau la randul lor doar de afacerile cu marile corporatii, spun acum ca un business profitabil si de mare anvergura fara retail nici nu mai poate fi gandit.
    In mod declarat, spaniolii nu vor insa un business de mare anvergura. Pana una-alta „am venit sa ne insotim clientii de acasa“, spunea acelasi Nin, aducand in discutie volumul in crestere de investitii spaniole directe pe piata romaneasca. Astfel, daca in 2005 volumul acestora era sub 25 de milioane de euro, 2006 a adus o crestere a investitiilor straine spaniole in Romania pana la peste 150 de milioane de euro. Trecand peste cifra, deloc impresionanta intr-un volum total al investitiilor straine directe atrase de Romania in 2006 de peste 9 miliarde de euro, efervescenta banilor spanioli in economia romaneasca se simte tot mai puternic. Pe piata imobiliara, de exemplu, companiile spaniole au devenit in ultima vreme o prezenta cu un cuvant greu de spus. Urmand sirul dezvoltatorilor israelieni, austrieci sau britanici, companiile spaniole au inceput sa intre in numar tot mai mare pe piata romaneasca.
    Spre deosebire de fondurile de investitii austriece sau britanice, care au achizitionat in ultimii ani proiecte incepute sau finalizate, companiile iberice au preferat sa realizeze preponderent investitii majore in achizitii de terenuri, anuntand ulterior proiecte imobiliare de sute de milioane de euro. Iar sumele anuntate ca investitii de companii ca Fadesa Imobiliaria, GEA Prasa, Riofisa, Detea, Grupo Lar, NH Hoteles sau Hercesa (pentru a numi doar cateva din cele peste 20 de firme de profil prezente in Romania) vor depasi 500 de milioane de euro in urmatorii trei ani. De fapt, zona constructiilor si cea imobiliara sunt cele mai populate de companii spaniole, chiar daca investitiile iberice nu lipsesc nici din alte sectoare, precum industria componentelor auto si prelucrarea lemnului. In total, in Romania functioneaza actualmente in jur de o mie de companii cu capital spaniol, din care aproape jumatate in zona de imobiliar, dupa cum spunea recent Rosa María Sánchez-Yebra, consilierul Biroului Economic din Ambasada Spaniei la Bucuresti.
    Privit prin prisma acestor realitati, pasul facut de grupul bancar spaniol pe piata romaneasca capata mai multa consistenta, chiar si in conditiile in care au lasat deoparte orice business de retail. De fapt, intr-un mod similar au abordat si piata poloneza, cand au deschis in iulie o sucursala la Varsovia. Polonia si Romania, cele mai mari piete din Europa Centrala ca numar de locuitori, sunt din acest punct de vedere o destinatie logica pentru casa de economii spaniola. Nici in Polonia, la Caixa nu se uita inca la zona de retail – obiectivul declarat de Nin la Varsovia fiind ca banca pe care o conduce sa „devina o voce pentru oamenii de afaceri spanioli in strainatate“.
    Revenind insa la piata romaneasca, un lucru mai trebuie notat, iar Juan Nin l-a punctat inca de la prima iesire oficiala in fata presei romanesti: „daca ni se ofera ocazia sa cumparam o banca de retail, nu vom ezita“. Spre deosebire de vecinii lor peninsulari, portughezii de la Millennium bcp – care au lansat recent o banca universala de la zero pe piata romaneasca -, spaniolii exclud investitiile greenfield pentru cucerirea zonei de retail. Nici in Romania si nici in alte tari central si est-europene unde incearca acum sa intre, retailul nu va fi dezvoltat pas cu pas, ci doar prin achizitia unor banci care sa le asigure din start o cota de piata de cel putin 3-4%. Au incercat recent in Bulgaria – concurand cu belgienii de la KBC pentru preluarea unui pachet majoritar al celei de-a noua banci locale, EI Bank -, dar „se pare ca noi am oferit mai putin decat concurenta si am pierdut“, recunostea Nin. Tot el adauga ca, pentru o banca de retail, grupul pe care il conduce ar fi dispus sa plateasca „undeva intre 500 si 700 de milioane de euro“ – dar si ca in Romania nu au pus inca vreo oferta pe masa niciunui bancher. Greu de anticipat cui ar putea sa ii faca o oferta la acest pret, in conditiile in care bancile romanesti (precum Banca Transilvania sau Carpatica) sunt deja mai scumpe, iar nu cu multa vreme in urma statul roman refuza sa vanda CEC pentru o suma ce evalua intreaga banca la peste 800 de milioane de euro.
     
     
    Oamenii din Barcelona
     
    La Caixa, cu sediul in capitala Cataloniei (de unde si numele in catalana – Caixa d’Estalvis i Pensions de Barcelona – Casa de Economii si Pensii din Barcelona), este al treilea mare grup financiar spaniol dupa active si venituri, dupa Santander si BBVA.
    Active
    239,6 mld. euro
    Sucursale
    5.282
    Angajati
    26.055
    Clienti
    10,4 mil.
    Clienti din Romania
    64.167
    Tranzactii bilaterale Spania-Romania
    175,8 mil. euro
    Sursa: la Caixa, septembrie 2007