BusinessMagazin

Tag: subscrieri

  • Radiografia celui mai mare faliment recent din istoria României, care a zguduit ţara din temelii, afectând milioane de oameni

    City Insurance, compania de asigurări care a fost liderul întregii pieţe a asigurărilor din România din anul 2017 până în 2021, a ajuns într-un final, aşa cum majoritatea jucătorilor din piaţă credeau că se va întâmpla, să se prăbuşească. Dar cum a trecut o astfel de companie prin filtrul reglementărilor şi al cerinţelor din piaţă ajungând să conducă asigurările româneşti în doar câţiva ani?

     

    Totul a început cu data de 31 martie 1998, data la care societatea City Insurance a fost înfiinţată. Ulterior, în anul 2008, City Insurance a primit autorizare pentru a putea activa şi în Italia, iar în 2013 şi în Grecia. Între timp, activitatea companiei a fost în principal bazată pe zona asigurărilor RCA şi a asigurărilor de garanţii.

    În 2007, City Insurance era printre jucătorii mici din piaţă, cu subscrieri de 3,5 milioane de lei. Ce este important de observat este evoluţia acestor subscrieri. În anul 2008, volumul subscrierilor a ajuns la 9 milioane de lei, însemnând aproape o triplare faţă de anul anterior, iar în 2009, primele subscrise au depăşit 28 de milioane de lei, însemnând o nouă triplare a volumului subscrierilor.

    Această metodă de subscriere agresivă şi captare a pieţei a fost baza pe care City Insurance a ajuns la volume ale subscrierilor din ce în ce mai mari, creşterile fiind în acelaşi timp unele semnificative. Numai din anul 2009 până în anul 2021, cota de piaţă a companiei s-a majorat de 64 de ori, în timp ce subscrierile companiei au crescut de 700 de ori în 14 ani. Deşi evoluţia companiei poate părea spectaculoasă, City Insurance a întâmpinat prima oară probleme legate de lichiditate în anul 2016, motiv pentru care a trebuit să vină cu un plan de redresare pe care să îl realizeze conform cerinţelor ASF.

    „În acel moment, City Insurance şi-a asumat anumite obligaţii de restabilire a obligaţiilor economice atât prin aducerea de sume suplimentare, cât şi prin obţinerea unor mecanisme de garantare. Aspectul pus în discuţie acolo a fost dezechilibrul între suma pe care trebuia să o acopere din poliţă şi activul de care beneficia. Ieşirea din redresare s-a făcut pe baza angajamentelor pe care City şi le-a luat”, a explicat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO al CITR, lichidatorul judiciar al City Insurance, desemnat odată cu decizia oficială din partea Tribunalului Bucureşti din 9 februarie 2022 de a intra în faliment. Astfel, pe baza unor promisiuni pe care City Insurance şi le-a asumat, ASF a aprobat ieşirea companiei din redresare.

    Acest lucru nu a făcut decât să îi permită asigurătorului să îşi continue drumul, scopul rămânând acelaşi, captarea agresivă a pieţei, practicând în acelaşi timp printre cele mai mici tarife pe zona asigurărilor RCA. Unul din motivele pentru care în prezent, preţurile poliţelor RCA au crescut semnificativ, unele companii dublând sau chiar triplând tarifele, a fost politica de dumping a preţurilor pe care City Insurance a folosit-o de-a lungul evoluţiei sale pe piaţă. Această practică a presupus setarea celor mai mici preţuri dintre jucătorii care activau în zona asigurărilor RCA pentru a putea capta cât mai mulţi clienţi şi a subscrie un volum cât mai mare. Prin urmare, restul jucătorilor nu aveau de ales şi ajungeau să îşi asume riscuri mai mari pentru a putea concura cu City Insurance.

    După mai bine de patru ani în care City Insurance s-a aflat printre cele mai mari companii de asigurări din piaţă, dar mai ales pe segmentul RCA, asigurătorul s-a prăbuşit într-un final în anul 2021. Mai exact, pe data de 17 septembrie 2021 ASF i-a retras autorizaţia de funcţionare a companiei, a constatat starea de insolvenţă şi a demarat promovarea procedurii de faliment împotriva City Insurance. Cu toate acestea, până în acel moment, City Insurance a fost sancţionată în repetate rânduri de-a lungul timpului. Numai în perioada 2014-2021, valoarea cumulată a amenzilor pe care ASF le-a impus companiei a fost de 18,7 mil. lei, valorile cele mai mari fiind înregistrate în anul 2021, anul în care City Insurance s-a prăbuşit.

     

    Ce se întâmplă în culisele celui mai mare faliment din asigurări?

    Ulterior, pe lângă zona asigurărilor RCA, unde City Insurance avea peste 3,1 milioane de clienţi înainte de a intra în faliment, compania avea şi o expunere semnificativă din zona asigurărilor de garanţii. Astfel, în prezent, masa credală constituită ca urmare a falimentului City Insurance a strâns 1.600 de creditori, care s-au înscris pentru a-şi recupera datoriile de la companie.

    Valoarea expunerii calculată de CITR pe baza înscrierilor creditorilor este de 8,4 miliarde de lei. Printre cei mai mari creditori ai City Insurance se numără FGA cu o expunere de peste 2 miliarde de lei, CNAIR cu 1,55 mld. lei, RAJA Constanţa, cu aproape 1 mld. lei şi BCR cu aproape 800 mil. lei. „Mecanismul falimentului are ca scop lichidarea a tot ce există în patrimoniu.

    Cu siguranţă, şi nu va fi primul caz, în care disponibilităţile nu vor acoperi datoriile. Când nu mai există active şi sume de recuperat sau litigii pe rol, se radiază şi compania dispare. În ceea ce priveşte sumele rămase, dacă în urma finalizării raportului se identifică persoane responsabile, acestea trec printr-un proces în instanţă, apoi devin sentinţe executorii care se îndreaptă către persoanele responsabile pentru sumele care se constată că este o legătură de cauzalitate între faptele respective şi prejudiciul pe care l-au creat. Dar şi în această situaţie există perspectiva reală ca acestea să rămână sume neacoperite”, susţine Paul-Dieter Cîrlănaru.

    El a mai explicat că există totuşi o diferenţă între expunere şi datorie, iar până nu se va vedea fiecare contract în ce stadiu este, nu se va putea determina sumele efectiv de recuperat. „Există o diferenţă importantă între expunere şi datorie. Până nu vom vedea CNAIR în fiecare contract în ce stadiu este nu avem cum să determinăm sumele de recuperat efective. Este important să vedem întreaga situaţie ca una care are o dimensiune sistemică”, a mai spus CEO-ul CITR. În ceea ce priveşte activele City Insurance, momentan lichidatorul judiciar nu are o evaluare concretă, dar cea mai mare parte a activelor este reprezentată de sumele pe care le are de recuperat City Insurance de la reasigurători.

    „Avem o valoare contabilă în acest moment de ordinul sutelor de milioane de lei. Dar care până nu se intră punctual în fiecare nu o să putem să vedem efectiv. Indiferent ce se va întâmpla, va fi o etapă care va trece. Pe viitor, va fi foarte important să fie mai multă stricteţe.”, este de părere Paul-Dieter Cîrlănaru. CEO-ul CITR a mai adăugat că produsul acesta RCA este un produs atipic, iar calitatea produsului nu prea interesează cumpărătorul. „Cumperi poliţa pentru a îndeplini o obligaţie legală, pentru a nu primi amendă şi cel care are de suferit dacă respectivul asigurător nu livrează calitativ este cel pe care l-ai lovit cu maşina.

    Controlul în domeniul altor produse se face de către consumator, care stabileşte că plăteşte un preţ pentru un anumit serviciu, pentru că este bun sau rău sau satisfăcător, aici nu există acest feedback. Aici cred că intervine zona de reglementare. Fiind un produs obligatoriu, care asigură riscul altcuiva, trebuie să vedem mai multă reglementare sau mai precisă. Trebuie încurajat un comportament mult mai bun în piaţă pentu a nu se ajunge într-o astfel de situaţie”, susţine Paul-Dieter Cîrlănaru.

    Printre situaţiile financiare ale City Insurance, lichidatorul judiciar a observat că City Insurance a acordat împrumuturi societăţii afiliate City Invest & Managment, la care City Insurance este acţionar, cu şanse de recuperare reduse. Soldul de recuperat se ridică la 82 de milioane de lei. Pe lângă acestea, compania a achitat dobânzi pentru împrumuturi primite care s-au dovedit a fi fără substanţă economică în valoare de 114 milioane de lei şi a mai achitat comisioane intermediarilor pentru împrumuturi, de asemenea, fără substanţă economică, de 33 de milioane de lei. În primele 85 de zile de la deschiderea falimentului City Insurance, CITR a identificat şi notificat peste 71.000 de creditori. Dintre aceştia 1.600 de creditori s-au înscris la masa credală cu o expunere de 8,4 mld. lei. În acelaşi timp, lichidatorul judiciar are de gestionat direct peste 14.000 de litigii în 10 ţări, în care City Insurance este angrenată.

    Următorii paşi în procedura de faliment, după întâlnirea creditorilor, care a avut loc pe data de 6 mai 2022, sunt evaluarea patrimoniului, demersurile pentru recuperarea creanţelor şi valorificarea activelor.

  • Concentrarea excesivă pe piaţa RCA începe să se reducă treptat, susţine ASF. Euroins România a ajuns să deţină o cotă de piaţă de 37,6% în ianuarie 2022

    Concentrarea excesivă înregistrată pe piaţa RCA, în ultimii ani, începe să se reducă treptat, după falimentul companiei City Insurance, a transmis Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Cel puţin şase din cele opt societăţi autorizate să vândă asigurări de răspundere civilă obligatory auto, au cumulat cote de piaţă considerabile în ianuarie 2022, conform analizelor effectuate de ASF.

    “Compania cu cele mai mari vânzări rămâne Euroins România Asigurare Reasigurare, a cărei cotă de piaţă a crescut doar marginal, de la 35,4% pe ansamblul anului 2021, la 37,6% în luna ianuarie 2022. În acelaşi timp, cotele de piaţă ale altor firme au crescut, marcând un proces de diversificare până la un nivel care nu a mai fost atins în ultimii ani, concentrarea accentuată fiind, de altfel, una dintre marile probleme ale pieţei RCA”, au mai transmis reprezentanţii ASF.

    Allianz-Ţiriac Asigurări a avut o cotă de piaţă de aproape 18,7% în ianuarie, iar Groupama Asigurări a ajuns la 14,5%, arată datele ASF. Cu o singură excepţie notabilă şi ceilalţi jucători din piaţa RCA au avut, în ianuarie, cote semnificativ peste cele obişnuite din ultimii ani.

    Grawe România Asigurare s-a apropiat de 11% din vânzările de RCA, Asigurarea Românească – Asirom Vienna Insurance Group a atins 9,7%, iar Omniasig Vienna Insurance Group 7,4%, în timp ce Generali România Asigurare Reasigurare a marcat o cotă de doar 1,27%.

    “Este de menţionat faptul că asigurătorul francez Axeria Iard, intrat pe piaţa din România cu o sucursală directă, în baza sistemului Freedom of Establishment (FOE), reglementat de normele Uniunii Europene, apare cu portofolii importante, deşi a debutat în ultima lună a anului 2021. Potrivit datelor raportate de intermediari, compania a avut vânzări notabile în prima parte a acestui an”, au mai spus reprezentanţii ASF.

    Primele brute subscrise pe piaţa RCA au ajuns, la sfârşitul lunii ianuarie a anului 2022, la peste 810,5 milioane de lei.

    Este de remarcat şi structura vânzărilor pe perioade de valabilitate. Peste 82% din poliţele RCA, vândute în ianuarie, se întind pe 12 luni. În general, dominante în portofolii erau poliţele pe 6 luni, care în prima lună a acestui an au avut o cotă de doar 5,6%. Poliţele pe o lună au reprezentat 11,3% din totalul vânzărilor.

    Anul trecut a adus un record în ceea ce priveşte numărul de contracte RCA. În 2021, erau în vigoare aproximativ 6,7 milioane de poliţe, cifră care include şi cele peste 1,44 milioane de poliţe emise de City Insurance S.A., valide la finele anului precedent. Prin comparaţie, la finalul anului 2020 erau în vigoare 6,5 milioane de poliţe RCA, în 2019 puţin peste 6 milioane, iar la sfârşitul anului 2018, doar 5,5 milioane de poliţe.


     

     

  • Piaţa asigurărilor a ajuns la 9,8 mld. lei după 9 luni/2021, în creştere cu 15%. Finalul anului 2021 poate aduce o creştere a subscrierilor cu peste 20%

    ♦ Pe asigurări generale, subscrierile au ajuns după 9 luni la 7,77 mld. lei, cu 13% mai mult, în timp ce pe asigurări de viaţă dinamica subscrierilor a fost de 22%, până la 2,01 mld. lei ♦ Cristian Roşu, vicepreşedinte ASF: „Prognozez că, la final de 2021, vom avea o creştere a primelor brute subscrise de peste 20% faţă de anul 2020, o rată de creştere foarte importantă, în condiţiile în care în fiecare an am avut creşteri de doar 8-10%“.

    Piaţa asigurărilor din Româ­nia a terminat primele nouă luni din 2021 cu un volum al primelor brute subscrise de 9,8 mld. lei, în creştere cu 15% faţă de perioada si­mi­lară a anului trecut, conform datelor pre­zentate de Cristian Roşu, vice­pre­şedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) pe sectorul asigurărilor.

    „După primele 3 trimestre ale acestui an avem prime brute sub­scri­se de 9,8 miliarde de lei, ceea ce re­pre­zin­tă o creştere cu 15% faţă de anul an­terior. Discutăm de anii 2020 şi 2021, marcaţi de pandemie, în care foarte multe afaceri, societatea ro­mâ­neas­că în general a fost afectată de mul­te con­strân­geri. Prognozez că, la final de 2021, vom avea o creştere de peste 20% faţă de anul 2020 a pri­melor brute sub­scrise, o rată de creş­te­re foarte im­portantă, în condiţiile în care în fiecare an am avut creşteri de doar 8-10%“, a spus Cristian Roşu în ca­drul unei con­ferinţe on­line or­ga­nizate de Uniunea Naţio­na­lă a Socie­tă­ţil­or de Asigurare-Reasi­gu­rare din România (UNSAR).

    El a mai adăugat că asigurările de viaţă sunt extrem de importante, atât pentru persoane fizice, cât şi pentru economie, înregistrând o creştere de 22% în primele nouă luni ale anului.

    „Vedem ce înseamnă această zonă a asigurărilor de viaţă în ţările oc­cidentale, la care ne place să ne ra­por­tăm, acolo unde reprezintă peste 60% din totalul pieţei de asigurări. Prin asigurările de viaţă sunt cumu­late sume pe care asigurătorii trebuie să le utilizeze. Să ne gândim ce ar înseamna ca din cele 10 mld. lei, la cât a ajuns piaţa de asigurări în primele noua luni, să fi avut 60% asigurări de viaţă şi nu circa 20%, la cât se situează în Romania acest procent. Asta ar fi însemnat peste 6 mld. lei, deci circa 1,2 mld. euro, reinvestiţi în econo­mie“, susţine Cristian Roşu.

    Vicepreşedintele ASF a mai explicat că asigurările de sănătate sunt elementul complementar care poate să vină şi să sprijine sistemul sanitar românesc.

    „Prin anumite discuţii cu diferiţi factori decidenţi, încercăm ca, la un moment dat, aceste sume să poată fi folosite şi în sistemul public, sistem care astfel se poate suprafinanţa. Este nevoie de surse de finanţare su­pli­men­tare, precum asigurările vo­lun­tare de sănătate“, a mai spus Cristian Roşu.

    Pe zona segmentului asigurărilor ge­nerale, asigurătorii au subscris în primele nouă luni din 2021 un volum al primelor de 7,77 mld. lei, cu 13% mai mult comparativ cu primele nouă luni ale anului trecut, în timp ce pe zona asigurărilor de viaţă, di­na­mica subscrierilor s-a păstrat la peste 20%, respectiv 22%, până la 2,01 mld. lei la finalul lunii septembrie 2021.

    În ceea ce priveşte zona asigu­ră­rilor RCA, volumul subscrierilor a ajuns la 3,66 mld. lei, înregistrând un avans de 18% la finalul primelor nouă luni din 2021, comparativ cu aceeaşi pe­rioadă a anului trecut. În acelaşi timp, asigurările Casco au consemnat un avans de 14 procente în primele no­uă luni din 2021, ajungând la un vo­lum al subscrierilor de peste 2 mld. lei.

    Pe zona asigurărilor de sănătate, vo­lumul primelor brute subscrise a ajuns la 383,9 mil. lei, cu 9% mai mult la finalul primelor nouă luni din 2021, comparativ cu primele nouă luni din 2020. Din volumul total al subscrie­ri­lor pe acest segment, 238,7 mil. lei sunt prime subscrise aferente asigură­ri­lor generale, reprezentând 62,2%, iar 145,2 mil. lei sunt subscrieri afe­ren­te asigurărilor de viaţă, respectiv 38,8%.

    Din perspectiva asigurărilor de lo­cuinţe, volumul primelor brute subscrise în primele nouă luni din 2021 a ajuns la 435,8 mil. lei, consem­nând un avans de 10%, faţă de perioada similară a anului trecut. Din totalul subscrierilor de pe acest segment, 305,3 mil. lei au fost subscrieri pe zona asigurărilor facultative, reprezentând 70,1%, în timp ce subscrierile pe zona asigurărilor de locuinte obligatorii au ajuns la un volum de 130,5 mil. lei, reprezentând 29,9%.

    Din punctul de vedere al ponderilor, asigurările generale au ajuns la o pondere de 79,3% din volumul total al subscrierilor din piaţă la finalul primelor nouă luni din 2021, iar asigurările de viaţă au ajuns la o pondere de 20,7%. Cu toate acestea, dominanţa asigurărilor generale este prezentă într-o măsură asemănătoare şi specifică pieţei asigurărilor din România.

    În ceea ce priveşte ponderea asigurărilor auto din totalul subscrierilor pieţei, acest segment, care include asigurările RCA şi Casco, au o pondere cumulată de peste 57%, în timp ce ponderea acestora din volumul subscrierilor pe zona asigurărilor generale este de aproape 73%.

    Din perspectiva despăgubirilor plătite de asigurători în primele nouă luni din 2021, valoarea acestora a ajuns la 5,5 mld. lei, cu 9,7% mai mult comparativ cu primele nouă luni din 2020. Din valoarea totală de despăgubirilor plătite la nivelul pieţei, 4,68 mld. lei au fost despăgubiri plătite pe zona asigurărilor generale, în timp ce 0,85 mld. lei au fost despăgubiri plătite pe zona asigurărilor de viaţă.

    Având în vedere că rezultatele pieţei de asigurări în anul 2020 au fost mai ponderate, ba chiar înregistrând diminuări uşoare pe zona asigurărilor de viaţă, se poate observa cum în anul 2021 acest segment a recuperat decalajul anului trecut prin ritmuri de creştere de peste 20%. În acelaşi timp, şi restul segmentelor de asigurări au înregistrat avansuri ale subscrierilor.

    Pe de altă parte, în timp ce piaţa recuperează diminuările din primele subscrise, noul şoc din piaîă, respectiv falimentul City Insurance a început deja să destabilizeze piaţa RCA printr-o creştere semnificativă a preţurilor la poliţe, dar şi perspective de creştere a contribuţiilor asigurătorilor pentru a alimenta resursele Fondului de Garantare a Asiguraţilor (FGA). În prezent piaţa RCA mai are 7 jucători activi, din 9 câţi avea înainte de anunţul falimentului City Insurance, în condiţiile în care Uniqa a ieşit de pe acest segment.

    Deşi un impact efectiv încă nu se resimte în piaţă, anul 2022, cel mai probabil, va fi un an în care piaţa va încerca să se stabilizeze, preţurile la poliţele RCA vor fi setate, chiar dacă acestea nu vor mai reveni la valorile anilor trecuţi, şi jucători noi ar putea intra în piaţă, ceea ce va contribui la o echilibrare într-o oarecare măsură, cel puţin din punctul de vedere al pieţei RCA.

  • Piaţa asigurărilor a ajuns la 9,8 mld. lei după 9 luni/2021, în creştere cu 15%. Finalul anului 2021 poate aduce o creştere a subscrierilor cu peste 20%

    ♦ Pe asigurări generale, subscrierile au ajuns după 9 luni la 7,77 mld. lei, cu 13% mai mult, în timp ce pe asigurări de viaţă dinamica subscrierilor a fost de 22%, până la 2,01 mld. lei ♦ Cristian Roşu, vicepreşedinte ASF: „Prognozez că, la final de 2021, vom avea o creştere a primelor brute subscrise de peste 20% faţă de anul 2020, o rată de creştere foarte importantă, în condiţiile în care în fiecare an am avut creşteri de doar 8-10%“.

    Piaţa asigurărilor din Româ­nia a terminat primele nouă luni din 2021 cu un volum al primelor brute subscrise de 9,8 mld. lei, în creştere cu 15% faţă de perioada si­mi­lară a anului trecut, conform datelor pre­zentate de Cristian Roşu, vice­pre­şedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) pe sectorul asigurărilor.

    „După primele 3 trimestre ale acestui an avem prime brute sub­scri­se de 9,8 miliarde de lei, ceea ce re­pre­zin­tă o creştere cu 15% faţă de anul an­terior. Discutăm de anii 2020 şi 2021, marcaţi de pandemie, în care foarte multe afaceri, societatea ro­mâ­neas­că în general a fost afectată de mul­te con­strân­geri. Prognozez că, la final de 2021, vom avea o creştere de peste 20% faţă de anul 2020 a pri­melor brute sub­scrise, o rată de creş­te­re foarte im­portantă, în condiţiile în care în fiecare an am avut creşteri de doar 8-10%“, a spus Cristian Roşu în ca­drul unei con­ferinţe on­line or­ga­nizate de Uniunea Naţio­na­lă a Socie­tă­ţil­or de Asigurare-Reasi­gu­rare din România (UNSAR).

    El a mai adăugat că asigurările de viaţă sunt extrem de importante, atât pentru persoane fizice, cât şi pentru economie, înregistrând o creştere de 22% în primele nouă luni ale anului.

    „Vedem ce înseamnă această zonă a asigurărilor de viaţă în ţările oc­cidentale, la care ne place să ne ra­por­tăm, acolo unde reprezintă peste 60% din totalul pieţei de asigurări. Prin asigurările de viaţă sunt cumu­late sume pe care asigurătorii trebuie să le utilizeze. Să ne gândim ce ar înseamna ca din cele 10 mld. lei, la cât a ajuns piaţa de asigurări în primele noua luni, să fi avut 60% asigurări de viaţă şi nu circa 20%, la cât se situează în Romania acest procent. Asta ar fi însemnat peste 6 mld. lei, deci circa 1,2 mld. euro, reinvestiţi în econo­mie“, susţine Cristian Roşu.

    Vicepreşedintele ASF a mai explicat că asigurările de sănătate sunt elementul complementar care poate să vină şi să sprijine sistemul sanitar românesc.

    „Prin anumite discuţii cu diferiţi factori decidenţi, încercăm ca, la un moment dat, aceste sume să poată fi folosite şi în sistemul public, sistem care astfel se poate suprafinanţa. Este nevoie de surse de finanţare su­pli­men­tare, precum asigurările vo­lun­tare de sănătate“, a mai spus Cristian Roşu.

    Pe zona segmentului asigurărilor ge­nerale, asigurătorii au subscris în primele nouă luni din 2021 un volum al primelor de 7,77 mld. lei, cu 13% mai mult comparativ cu primele nouă luni ale anului trecut, în timp ce pe zona asigurărilor de viaţă, di­na­mica subscrierilor s-a păstrat la peste 20%, respectiv 22%, până la 2,01 mld. lei la finalul lunii septembrie 2021.

    În ceea ce priveşte zona asigu­ră­rilor RCA, volumul subscrierilor a ajuns la 3,66 mld. lei, înregistrând un avans de 18% la finalul primelor nouă luni din 2021, comparativ cu aceeaşi pe­rioadă a anului trecut. În acelaşi timp, asigurările Casco au consemnat un avans de 14 procente în primele no­uă luni din 2021, ajungând la un vo­lum al subscrierilor de peste 2 mld. lei.

    Pe zona asigurărilor de sănătate, vo­lumul primelor brute subscrise a ajuns la 383,9 mil. lei, cu 9% mai mult la finalul primelor nouă luni din 2021, comparativ cu primele nouă luni din 2020. Din volumul total al subscrie­ri­lor pe acest segment, 238,7 mil. lei sunt prime subscrise aferente asigură­ri­lor generale, reprezentând 62,2%, iar 145,2 mil. lei sunt subscrieri afe­ren­te asigurărilor de viaţă, respectiv 38,8%.

    Din perspectiva asigurărilor de lo­cuinţe, volumul primelor brute subscrise în primele nouă luni din 2021 a ajuns la 435,8 mil. lei, consem­nând un avans de 10%, faţă de perioada similară a anului trecut. Din totalul subscrierilor de pe acest segment, 305,3 mil. lei au fost subscrieri pe zona asigurărilor facultative, reprezentând 70,1%, în timp ce subscrierile pe zona asigurărilor de locuinte obligatorii au ajuns la un volum de 130,5 mil. lei, reprezentând 29,9%.

    Din punctul de vedere al ponderilor, asigurările generale au ajuns la o pondere de 79,3% din volumul total al subscrierilor din piaţă la finalul primelor nouă luni din 2021, iar asigurările de viaţă au ajuns la o pondere de 20,7%. Cu toate acestea, dominanţa asigurărilor generale este prezentă într-o măsură asemănătoare şi specifică pieţei asigurărilor din România.

    În ceea ce priveşte ponderea asigurărilor auto din totalul subscrierilor pieţei, acest segment, care include asigurările RCA şi Casco, au o pondere cumulată de peste 57%, în timp ce ponderea acestora din volumul subscrierilor pe zona asigurărilor generale este de aproape 73%.

    Din perspectiva despăgubirilor plătite de asigurători în primele nouă luni din 2021, valoarea acestora a ajuns la 5,5 mld. lei, cu 9,7% mai mult comparativ cu primele nouă luni din 2020. Din valoarea totală de despăgubirilor plătite la nivelul pieţei, 4,68 mld. lei au fost despăgubiri plătite pe zona asigurărilor generale, în timp ce 0,85 mld. lei au fost despăgubiri plătite pe zona asigurărilor de viaţă.

    Având în vedere că rezultatele pieţei de asigurări în anul 2020 au fost mai ponderate, ba chiar înregistrând diminuări uşoare pe zona asigurărilor de viaţă, se poate observa cum în anul 2021 acest segment a recuperat decalajul anului trecut prin ritmuri de creştere de peste 20%. În acelaşi timp, şi restul segmentelor de asigurări au înregistrat avansuri ale subscrierilor.

    Pe de altă parte, în timp ce piaţa recuperează diminuările din primele subscrise, noul şoc din piaîă, respectiv falimentul City Insurance a început deja să destabilizeze piaţa RCA printr-o creştere semnificativă a preţurilor la poliţe, dar şi perspective de creştere a contribuţiilor asigurătorilor pentru a alimenta resursele Fondului de Garantare a Asiguraţilor (FGA). În prezent piaţa RCA mai are 7 jucători activi, din 9 câţi avea înainte de anunţul falimentului City Insurance, în condiţiile în care Uniqa a ieşit de pe acest segment.

    Deşi un impact efectiv încă nu se resimte în piaţă, anul 2022, cel mai probabil, va fi un an în care piaţa va încerca să se stabilizeze, preţurile la poliţele RCA vor fi setate, chiar dacă acestea nu vor mai reveni la valorile anilor trecuţi, şi jucători noi ar putea intra în piaţă, ceea ce va contribui la o echilibrare într-o oarecare măsură, cel puţin din punctul de vedere al pieţei RCA.

  • Întrebări fără răspuns: De ce a putut subscrie City Insurance atât de mult, dacă exista o limită de 75% din subscrierile anului precedent?

    ♦ Mişu Negriţoiu, fost preşedinte al ASF: Dimensiunea problemei era mai mică atunci pentru că volumul de vânzări şi cota de piaţă a City Insurance erau mai mici ♦ Florin Cîţu, premierul României: Sunt două ordonanţe de urgenţă în avizare, una privind situaţia City Insurance. Ar trebui să fie pe masa guvernului săptămâna viitoare.

    City Insurance a pre­zen­tat aceleaşi proble­me privind ce­rinţa de ca­pital minim, rezer­vele tehnice şi solvabilitatea, încă din perioada 2016-2017, când a preluat conducerea pieţei asigu­rărilor, după ce a încălcat o restricţie impusă de Autoritatea de Supra­ve­ghere Financiară (ASF) la acea vreme de a-şi limita ponderea poliţe­lor RCA la 75% din volumul subscrie­rilor anului anterior, susţine Mişu Negriţoiu, fost preşedinte al ASF.

    „A fost o hotărâre a Consiliului ASF pe datele financiare şi pe un raport de ordin care prevedea mai multe măsuri, inclusiv acoperirea necesarului de capital şi atunci, printre mai multe măsuri de redresare pe care le-am hotărât, a fost într-adevăr şi limitarea ponderii poliţelor RCA la 75%, dar nu a fost respectată niciodată. Nu am putut să o implementăm pentru că noi am dat-o şi ei nu au respectat-o niciodată“, a explicat Mişu Negriţoiu pentru ZF.

    Fostul preşedinte al ASF a mai spus pentru ZF că în perioada 2016-2017, City Insurance avea aceleaşi probleme ca şi acum, dar marea diferenţă este că dimensiunea proble­mei era mai mică având în vedere că asigurătorul avea un volum al vânzărilor şi o cotă de piaţă mai mici.

    „Atunci avea aceleaşi probleme ca şi acum. Avea un deficit de capital mai mic decât acum, undeva la vreo 50 mil. euro. Am băgat asigurătorul într-un program de redresare şi înainte de a pleca de la ASF, urma să desemnăm administratorul special, exact ce a făcut ASF acum. Dimen­siunea problemei erau mai mici atunci pentru că volumul de vânzări şi cota de piaţă erau mai mici. După ce am plecat eu, înţeleg că atunci i-a fost ridicat programul de redresare bazat pe acest extras de cont prezentat şi acum, care nu era real. A încercat şi atunci să aducă obligaţiuni şi diferite metode pentru a completa nevoia de capital“, detaliază Mişu Negriţoiu.  După plecarea lui Mişu Negriţoiu de la conducerea ASF, primul vicepreşedinte al acesteia a condus instituţia. La acea vreme, Mişu Negriţoiu susţine că era vorba de Cornel Coca Constantinescu.

    „După ce am plecat eu, conducea ASF-ul primul vicepreşedinte al ASF, Cornel Coca Constantinescu. El a condus şi cred că sub conducerea lui ASF-ul a aprobat ieşirea din programul de redresare şi au aprobat capitalul. Când au adus extrasul de cont eu nu mai eram la ASF“, a concluzionat Mişu Negriţoiu.

    În urmă cu 5 ani, pe 20 aprilie 2016, ASF a anunţat în Monitorul Oficial deschiderea procedurii de redresare financiară pe bază de plan de redresare la societatea City Insurance. La acea vreme, ASF a solicitat companiei să comunice calculul marjei de solvabilitate disponibile, al marjei de solvabilitate minime şi al fondului de siguranţă, împreună cu indicatorul de lichiditate. City Insurance a raportat atunci o valoare a lichidităţii de 0,85, sub limita prevăzută de dispoziţiile legale. De asemenea, în urma unui control inopinat, s-a constatat menţinerea unui nivel subadecvat al rezervei de daună aferente asigu­rărilor RCA, respectiv constituirea rezervei de daună sub nivelul minim prevăzut de norme, ducând la un grad de subadecvare de 43%.

    Pintre deciziile luate atunci, ASF a impus şi „limitarea unităţilor de expunere brute aferente activităţii de asigurare RCA şi a valorii expu­nerilor brute corespunzătoare celorlalte activităţi de asigurare practicate de societate pentru anul 2016 la nivelul maxim de 75% din valorile înregistrate în cursul anului 2015“.

    Mişu Negriţoiu, fostul preşedinte al ING Bank România, a preluat mandatul de preşedinte al ASF după demisia lui Dan Radu Ruşanu în anul 2014. Ulterior, în anul 2016, el a fost revocat din funcţia de preşedinte al consiliului de administraţie al ASF de parlamentarii din comisiile reunite.

    Leonardo Badea, economist de pro­fesie, a preluat funcţia de preşe­din­te al ASF rămasă vacantă după re­vo­ca­rea lui Negriţoiu în anul 2017 şi a ră­mas în funcţie până în anul 2019, când acesta a demisionat pentru a ocupa poziţia de viceguvernator al BNR.

    De la demisia fostului preşedinte al ASF Leonardo Badea, Autoritatea de Supraveghere a fost condusă de un consiliu format din opt membri, din care patru membri executivi şi patru membri neexecutiv.

    În perioada în care Leonardo Badea a stat la conducerea ASF, nu s-a efectuat nici un control mai amănunţit la compania City Insurance şi nici nu s-au luat măsuri în acest sens.

    „Faţă de solicitarea dumneavoastră, cred că este potrivit să vă adresaţi Autorităţii competente, deoarece toate deciziile luate au fost prezentate în spaţiul public, fiind decizii luate de sectorul asigurărilor şi reasigurărilor, cât şi de către Consiliul ASF, pe care nu le comentez“, a răspuns ieri Leonardo Badea la solicitarea ZF.

    Pe de altă parte, posibilul faliment al celui mai mare jucător din piaţa asigurărilor a stârnit reacţii şi din partea Guvernului. Premierul Florin Cîţu a anunţat la finalul şedinţei de Guvern de ieri că se pregătesc două rdonanţe de Urgenţă, care se află la avizare şi la Consiliul Concurenţei privind posibilul faliment al companiei City Insurance.

    “Sunt două Ordonanţe de urgenţă în avizare. Am discutat şi astăzi cu Consiliul Concurenţei, ar trebui să fie pe masa Guvernului săptămâna viitoare. O ordonanţă se referă la preţurile asigurărilor RCA, iar alta la situaţia City Insurance, dacă se ajunge acolo, pentru a asigura că nu se ajunge ca oamenii să aibă un claim şi să nu poată fi plătiţi, deci ne asigurăm că se vor putea plăti banii de la Fondul de Garantare“, a explicat Florin Cîţu.

    În urmă cu o săptămână, ASF a anunţat că fondul olandez I3CP, acţionarul care a preluat tot pachetul de acţiuni de la Vivendi Internaţional, fostul acţionar majoritar al City Insurance, nu a reuşit să aducă suma de 150 mil. euro pentru restabilirea capitalului minim necesar al companiei, iar ASF a rămas să ia o decizie privind asigurătorul, în conformitate cu prevederile legale. Ulterior, fondul olandez şi-a confirmat hotărârea de a veni cu capitalul pentru City Insurance, susîţinând că a trimis toate documentele autorităţilor. Până în prezent, ASF nu a anunţat nicio decizie în acest sens.

    City Insurance rămâne în continuare în fruntea pieţei asigurărilor, cu subscrieri de 648,6 mil. lei la finalul primelor trei luni din 2021, cu 20,1% mai  mult faţă de perioada similară a anului trecut. În 2020, City Insurance ajunsese la suscrieri de 2,3 mld. lei, aproape de pragul de 500 mil. euro.

     

  • Asigurările de viaţă au bătut pasul pe loc în ultimii patru ani, ajungând la subscrieri de 2,22 mld. lei, în timp ce ponderea din totalul subscrierilor a scăzut sub 20%. În România, comparativ cu alte ţări din Uniunea Europeană, asigurările de viaţă reprezintă o pondere foarte mică din totalul subscrierilor, în timp ce asigurările generale domină piaţa

    Asigurările de viaţă, unul dintre seg­men­tele din piaţa de asigurări cu potenţial de creş­tere, au ajuns la finalul anului 2020 la un vo­lum al primelor brute subscrise de 2,22 mld. lei, cu 1,6% mai puţin faţă de anul 2019, po­trivit raportului Autorităţii de Supra­ve­ghere Financiară (ASF). Astfel, ponderea aces­tui segment a scăzut sub 20% din volu­mul total al subscrierilor la finalul anului 2020.

    Analizând evoluţia din ultimii cinci ani, se poate observa cum segmentul asigu­rărilor de viaţă a înregistrat o creştere de 33% la finalul anului 2020, faţă de anul 2016, când volumul primelor subscrise se afla la 1,67 mld. lei.

    Subscrierile pe acest segment au făcut un salt în perioada 2016-2017, depăşind un volum al subscrierilor de 2 mld. lei în 2017, cu o creştere de circa 20%, ajungând la o pondere din totalul subscrierilor de 20,8%. Cu toate acestea, volumul subscrierilor a continuat cu creşteri relativ mici de la an la an, în timp ce ponderea asigurărilor de viaţă în totalul pieţei asigurărilor a scăzut uşor în condiţiile unei evoluţii mai bune a pieţei din zona asigurărilor generale.

    Cu toate acestea, contextul creat de pan­de­mia de COVID-19 a influenţat rezultatul sub­scrierilor de la finalul anului 2020 pe zona asi­gurărilor de viaţă, chiar dacă eforturile asi­gurătorilor au fost îndreptate spre a înlătura clauza de excludere în caz de pandemie.

    În România, comparativ cu alte ţări din UE, asigurările de viaţă re­pre­zintă o pondere foarte mică din totalul sub­scrierilor, în timp ce asigurările generale do­mi­nă piaţa. Printre cauzele unei ponderi aşa mici a segmentului de asigurări de viaţă se numără lipsa educaţiei financiare şi men­ta­litatea con­su­matorilor în relaţia cu pro­du­sele de asigurare.

    Acest lucru s-a putut observa anul trecut când asigurătorii au încercat diverse pro­mo­vări pe acest segment în care asigurările de viaţă au fost plasa de siguranţă pe care popu­laţia o putea accesa în contextul pandemiei de COVID-19, date fiind măsurile asigu­ră­to­ri­lor de a extinde acoperirea poliţelor prin in­cluderea pandemiilor.

    Drumul spre o piaţă a asigurărilor în care ponderea asigurărilor de viaţă să reprezinte peste 50% din volumul total al primelor este foarte lung, mai ales în contextul dependenţei care există în piaţă în legătură cu asigurările generale, respectiv cele auto.

    La finalul anului trecut, volumul total al primelor brute subscrise pe piaţa asigurărilor s-a aflat în jurul valorii de 11,5 mld. lei, în timp ce volumul subscrierilor pe segmentul asigurărilor generale au ajuns la 9,28 mld. lei, de peste patru ori mai mare decât volumul primelor subscrise pe zona asigurărilor de viaţă.

  • Românii au împrumutat statul cu 2 mld. lei prin Fidelis la dobânzi şi de 4,5% pe an. 815 mil. lei au fost subscrieri în euro

    ♦ În ultimele trei zile ale ofertei, subscrierile s-au dublat ♦ “Cele trei emisiuni de titluri de stat ( două în lei şi una în euro – n. red.) au fost cele mai bune lucruri care s-au întâmplat anul acesta din partea statului român pentru piaţa de capital” ♦ 562 mil. lei pe 2 ani la 4% pe an dobândă ♦ 662 milioane de lei pe 4 ani la 4,5% dobândă ♦ 815 mil. lei (168 milioane de euro) în tranşa în euro la 2% dobândă pe 5 ani ♦ “Cred că vor fi în top zece lichiditate la bursă după listare.“

    Din 15 iulie 2020 şi până pe 7 august 2020 Ministerul Finanţelor a vândut titluri de stat Fidelis către populaţie prin intermediul mecanis­melor pieţei de capital, iar potrivit datelor agregate de Ziarul Financiar pe parcursul celor trei săptămâni de desfăşurare a ofertei subscrierile s-au ridicat la 2 miliarde de lei.

    Spre comparaţie, la precedenta astfel de operaţiune a Ministerului Finanţelor, din 2016, subscrierile au fost de 735 mil. lei.

    „Cele trei emisiuni de titluri de stat ( două în lei şi una în euro – n. red.) au fost cele mai bune lucruri care s-au întâmplat anul acesta din partea statului român pentru piaţa de capital. Chiar mă bucur că avem aceste subscrieri, sunt peste estimările mele“, spune Răzvan Raţ, director general adjunct al BRK Financial Group, la emisiunea ZF Deschiderea de Astăzi.

    Potrivit datelor agregate de ZF, până la jumătatea şedinţei de tranzacţionare din 5 august, împrumuturile acordate de români Ministerului Finanţelor depăşiseră 1 mld. lei, ceea ce înseamnă că pe finalul zilei de miercuri, joi şi vineri, subscrierile s-au dublat în valoare.

    „Când a început perioada de subscriere eram oarecum cu inima strânsă, nu ştiam care vor fi subscrierile, dar acum pot să spun că răsuflu uşurat ca participant în piaţă. S-a demonstrat că statul poate să găsească resurse şi pe piaţa de capital românească“, spune Lucian Isac, director general al Estinvest.

    Din această sumă subscrisă de 2 mld. lei, aproximativ 566 de milioane de lei sunt subscrierile aferente emisiunii de obligaţiuni în lei cu scadenţa pe doi ani, cea pentru care statul român plăteşte o dobândă de 4% pe an. Pentru titlurile de stat pe patru ani, şi care au o dobânda fixă de 4,5% pe an, subscrierile sunt de 657 mil. lei, potrivit datelor agregate de ZF.

    Pe de altă parte, emisiunea de titluri de stat în euro, operaţiune de finanţare prin bursă în premieră pentru statul român, a adunat de la investitori subscrieri de 167 mil. euro (814 mil. lei). Aceasta are scadenţa pe cinci, ani iar dobânda fixă este de 2% pe an.

    Aceste titluri de stat urmează să fie listate pe piaţa de capital din România şi probabil vor atrage şi atenţia investitorilor instituţionali având în vedere că dobânzile sunt atractive, peste cele plătite în prezent de instituţiile de credit. Mai mult decât atât, brokerii consideră că titlurile de stat Fidelis, odată listate, se vor poziţiona în clasamentelul celor mai lichide instrumente financiare.

    „În sfârşit avem ce produse să oferim clienţilor în vreme de volatilitate. Ministerul Finanţelor ar trebui să vină mai des cu titluri de stat pe bursă şi cred că cele Fidelis vor fi în top 10 lichiditate“, spune Dragoş Mesaroş, director de tranzacţionare al Goldring.

     

  • Cum a evoluat piaţa românească a asigurărilor în pandemie

    Asigurările, o industrie de aproape 11 miliarde de lei în 2019, a început anul 2020 cu estimări de creşteri ale volumului de prime brute subscrise asemănătoare cu cea înregistrată la finalul anului 2019, dar criza generată de pandemia de COVID-19  a adus incertitudini. Estimările privind impactul crizei se vor putea realiza după prima jumătate a lunii iulie, spunea Cristian Roşu, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), la începutul lunii mai.

    Cu toate acestea, asigurătorii încep să vadă efectele pe care cele aproape 3 luni în care a fost instituită starea de urgenţă de către autorităţi le-au avut asuprabusiness-urilor.

    „Piaţa asigurărilor s-a adaptat rapid noului context, aplicând soluţii de telemuncă pentru angajaţi şi soluţii digitale pentru clienţi, prin intermediul cărora pot fi accesate serviciile asigurătorilor – achiziţie, plata primelor, notificarea şi constatarea daunelor şi plata despăgubirilor. A avut loc o digitalizare accelerată, care reprezintă una dintre oportunităţile acestei pandemii, dacă ar fi să privim partea pozitivă a lucrurilor”, a spus Adrian Marin, preşedintele Uniunii Naţionale a Asigurătorilor din România (UNSAR) şi directorul general al Generali Asigurări.

    Adaptarea la noul context în cel mai scurt timp a fost principala povocare încă dinaintea impunerii de către autorităţi a stării de urgenţă. Cu toate acestea, preşedintele UNSAR spunea la începutul lunii mai că piaţa asigurărilor ar putea avea de gestionat o scădere de două cifre la nivelul primelor brute subscrise.

    „Estimăm că piaţa asigurărilor a înregistrat o scădere importantă a subscrierilor în perioada stării de urgenţă comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut”, a mai spus Adrian Marin, la începutul lunii iunie.

    Cu toate acestea, industria aisgurărilor nu a fost afectată pe cât se aşteptau asigurătorii. În primul trimestru din 2020, care a inclus o perioadă foarte scurtă a stării de urgenţă, respectiv finalul lunii martie, volumul primelor brute subscrise a înregistrat o creştere de 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la o valoare de aproape 3 miliarde de lei, conform datelor preliminare ale ASF.

    „Este posibil ca o parte din rezultatele înregistrate în primul trimestru din 2020 să compenseze eventualele scăderi care se vor înregistra în trimestrul 2 din 2020, dar nu va fi una totală. Trebuie să vedem cum se va închide primul semestru din 2020 comparativ cu perioada similară a anului trecut. Aşa vom putea vedea cum se formează un trimestru bun cu unul mai puţin bun, iar după aceea vom vedea dacă putem să intuim şi să construim o prognoză”, a spus recent vicepreşedintele ASF. 

    În ceea ce îi priveşte pe asigurători, Asirom, a doua cea mai mare companie de asigurări din portofoliul local al grupului austriac Vienna Insurance Group (VIG), a înregistrat în primele trei luni din 2020 creşteri de două cifre ale volumului subscrierilor pe principalele trei clase de asigurări generale, respectiv Casco, RCA şi asigurări de bunuri şi proprietăţi.
    „Primul trimestru al anului curent a fost unul relativ bun din perspectiva vânzărilor, mai cu seamă la nivelul lunilor ianuarie şi februarie. S-au înregistrat creşteri de două cifre ale volumului subscrierilor pe principalele 3 clase de aigurări generale din portofoliul Asirom, respectiv Casco, RCA şi asigurări de bunuri şi proprietăţi. Vânzările de poliţe de asigurări de sănătate aproape s-au dublat, în timp ce portofoliul de asigurări de viaţă a rămas relativ stabil”, a spus Cristian Ionescu, directorul general al Asirom.
    El a explicat că decretarea stării de urgenţă la mijlocul lunii martie a indus o încetinire a vânzărilor care s-a resimţit semnificativ şi în luna aprilie. De asemenea, scăderi relevante au fost în vânzarea de poliţe de călătorie, dată fiind imposibilitatea de a călători.
    Paul Swoboda, directorul general al Grawe România, susţine că din perspectiva vânzărilor nu s-a resimţit o scădere majoră, iar pentru că este o perioadă destul de nesigură, nu e momentul în care să se renunţe la un factor de siguranţă precum asigurarea.
    „Este dificil să faci previziuni pentru viitorul apropiat bazându-te pe ceea ce s-a întâmplat în ultimele trei luni. Suntem cu toţii într-o stare de expectativă activă, ne facem planuri, urmărim cifrele, deciziile autorităţilor, şi ne adaptăm din mers situaţiei. Desigur că ne recalibrăm planurile pentru anul 2020, dar asta se întâmplă într-un ritm alert, nu ne permitem să fim altfel decât flexibili”, susţine şeful Grawe.
    El a explicat că pandemia, care afectează viaţa tuturor în această perioadă, poate totuşi să deschidă ochii spre noi oportunităţi, pe lângă care s-a trecut înainte şi care nu aveau relevanţă.
    Societăţile de asigurare au luat diferite măsuri în ultima perioadă, atât pentru a sprijini clienţii prin eventuale amânari ale plăţii primelor, cât şi prin includerea riscului de COVID-19, cu toate că pandemia era exclusă din orice poliţă de asigurare.
    „Societăţile de asigurări au făcut şi fac tot posibilul pentru a-şi ajuta clienţii aflaţi în dificultate în această perioadă, sprijinind repornirea economiei româneşti. Astfel, mai mulţi asigurători au renegociat contractele cu clienţii, au reeşalonat plata primelor şi au acordat perioade de graţie, au inclus riscul de COVID-19 în asigurările de viaţă şi de sănătate, demonstrând astfel flexibilitate şi atenţie la nevoile clienţilor. Companiile de asigurări vor continua să facă acest lucru, deoarece suntem cu toţii parte a unui mecanism şi doar împreună putem ajuta economia să îşi revină”, a mai spus Adrian Marin.
    Din punctul de vedere al adaptării la noile condiţii impuse de autorităţi, toate companiile au fost nevoite să implementeze, într-o perioadă foarte scurtă de timp, metode şi soluţii digitale care să poată susţine atât activitatea societăţii, cât şi protecţia angajaţilor şI clienţilor.
    „Adaptarea la regulile de distanţare socială a fost, pentru noi, una fără sincope, toate procesele derulându-se cu succes de la distanţă. Astfel, am înregistrat o creştere exponenţială a utilizării instrumentelor de plată electronică de către clienţi. De la declararea stării de urgenţă, plăţile realizate online prin intermediul site-ului s-au multiplicat de 4-5 ori, de la o lună la alta. De asemenea, în luna aprilie, majoritatea covărşitoare a inspecţiilor de risc pentru poliţele Casco s-au realizat online, de către clienţi, de altfel ca şi întreg procesul de daună”, a explicat şeful Asirom.
    Cristian Ionescu a mai spus că tendinţa susţinută de digitalizare a întregului proces de despăgubire a contribuit la reducerea timpilor de lichidare a dosarelor RCA şi Casco. Toate etapele, începând cu notificarea online, continuând cu auto-constatarea, transmiterea electronică a tuturor documentelor şi acceptarea pe bază de semnătură electronică şi plata direct în cont a despăgubirii, au funcţionat foarte bine. Astfel, în luna aprilie, peste 90% din dosarele de daună auto înregistrate de Asirom au fost lichidate electronic.
    Perioada stării de urgenţă impusă ca urmare a pandemiei de COVID-19 a limitat deplasările tuturor persoanelor. Astfel, lunile de situaţie de urgenţă au redus volumul daunelor, susţine Paul Swoboda, dar nu au rezolvat problemele pe termen lung.
    „Piaţa asigurărilor RCA din România, înainte de criză, era caracterizată de o rată a daunelor nesustenabilă şi mult mai mare faţă de cea de pe alte pieţe europene. Desigur, lunile de situaţie de urgenţă au redus volumul daunelor, dar aceasta va ajuta piaţa să aducă rata daunelor la un nivel normal doar pe termen scurt, fără a rezolva şi pe termen lung problemele existente”, a explicat directorul general al Grawe.
    În acelaşi timp, preşedintele UNSAR consideră că este posibil ca în perioada stării de urgenţă frecvenţa accidentelor auto să fi scăzut, însă nu se poate spune acelaşi lucru şi despre severitatea acestora.
    „Să nu uităm că un trafic ceva mai lejer a permis dezvoltarea de viteze mai mari, deci şi accidente cu o dinamică mai accentuată. Aceasta nu înseamnă însă că, brusc, după o lună şi jumătate, a dispărut presiunea daunalităţii din piaţa asigurărilor. Pe majoritatea segmentelor pieţei, daunele au continuat să se producă, iar pe unele linii au potenţial să crească, exemple fiind asigurările care acoperă riscul de şomaj sau asigurările de credite comerciale”, a explicat Adrian Marin. Preşedintele UNSAR a mai spus că vânzările pe segmentul Casco au fost influenţate de restricţiile impuse de starea de urgenţă, când a scăzut semnificativ numărul maşinilor noi înmatriculate. „Astfel, datele APIA arată că înmatriculările de autoturisme noi în România au scăzut în aprilie 2020 cu 50% faţă de aprilie 2019, până la 4.321 unităţi. Acest lucru se va resimţi în mod direct şi în piaţa asigurărilor CASCO, dar şi pe RCA.”
    Primele trei luni din anul 2020 au adus în piaţa asigurărilor un volum al subscrierilor de 2,98 mld. lei, cu 10% mai mult faţă de perioada similară a anului trecut. Segmentul asigurărilor generale a crescut cu 10% în primul trimestru din 2020, până la 2,35 de miliarde de lei, în timp ce asigurările de viaţă au ajuns la o valoare de 626 mil. lei, cu 9% mai mult faţă de primul trimestru din 2019, potrivit datelor preliminare ale ASF.
    Rezultatele pozitive înregistrate în piaţa asigurărilor în primul trimestru din 2020 au fost posibile pentru că starea de urgenţă a fost decretată pe 16 martie, a doua jumătate a ultimei luni din trimestru.

  • Finanţe personale. 4 milioane de români au subscris indirect 25% din cea mai mare finanţare în lei de la Bursă, cea de 600 mil. lei a BCR

    Aproape 4 milioane de salariaţi din România, care în pre­zent cotizează către fondurile de pensii Aripi, Metro­politan Life şi NN Pensii, sunt investitori ai celei mai mari finanţări în lei de la Bursa românească, cea de 600 de milioane lei a BCR din iarna anului 2019, arată datele agregate de ZF.

    Astfel aceşti viitori pensionari au ajuns, o mare parte din ei fără să ştie, să susţină planurile de consolidare a rezultatelor şi de diversificare a surselor de finanţare ale numărului doi din sectorul bancar românesc.

    Trei fonduri de pensii private obligatorii din cele şapte care activează în România au cumpărat obligaţiuni de 146 de milioane lei din finanţarea de 600 mil. lei a BCR, adică au subscris 24% din total.

    Pe finalul anului 2019, BCR a vândut obligaţiuni de 600 mil. lei către investitori, printre care şi Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare. Spre comparaţie, BERD a investit circa 120 mil. lei, adică o participaţie de 20%, ceea ce înseamnă că în această emi­siu­ne de obligaţiuni viitorii pensionari ai României au o felie mai ma­re decât cel mai mare investitor instituţional din ţară. Pen­tru această finanţare, BCR plăteşte o dobândă de 5,35% pe an.

  • Piaţa asigurărilor intră într-un nou ritm. Ce tendinţe se remarcă

    Mihai Tecău, CEO al societăţii de asigurare Omniasig, cea mai mare companie din portofoliul local al grupului austriac Vienna Insurance Group (VIG), este de părere că 2018 şi 2019 au fost ani buni pentru companie, dar în continuare sunt linii de business care nu şi-au atins penetrabilitatea maximă. „Spaţiu există în continuare dacă ne uităm la asigurările de locuinţe şi la asigurările de sănătate. Asigurările de sănătate au crescut cu două cifre, asta datorită volumului mic, dar odată cu creşterea volumului nu va mai fi un nivel de creştere aşa mare”, observă Mihai Tecău. El a explicat că volumul total de prime în România a rămas relativ constant, dar acest lucru nu este un lucru bun pentru industria pe care o reprezintă. Potenţialul care mereu a fost vehiculat despre piaţa românească de asigurări îi obligă pe asigurători să se gândească la creşterea businessurilor lor.
    În ultimii trei ani, tendinţa clienţilor de a se uita tot mai mult la tehnologie au îndreptat jucătorii din piaţa asigurărilor către digitalizarea proceselor. Ideile pentru dezvoltarea soluţiilor au fost vehiculate încă din anul 2018, iar 2019 a fost anul în care o parte din ele au fost implementate şi dezvoltate.
    „Digitalizarea a fost un subiect deschis în anul 2018, care s-a accentuat în 2019 şi care va continua şi în 2020. Noi avem în vedere o aplicaţie care va integra toate serviciile într-o singură soluţie. Sperăm să lansăm aplicaţia în partea a doua a anului 2020. Această soluţie vine ca răspuns al tendinţei clienţilor de a se îndrepta tot mai mult spre tehnologie, aplicaţii, device-uri. Vrem să venim în întâmpinarea unei noi clase de clienţi. Lucrurile au început să intre într-un alt nivel de viteză datorită unor lucruri create pe plan internaţional. Cred că parcursul va fi spre asumarea mai multor procese în digital”, a spus CEO-ul Omniasig.
    Luând în calcul posibilitatea unei digitalizări complete a proceselor, Mihai Tecău este de părere că „o digitalizare pură merge bine pe retail pentru că produsele sunt foarte uşor scalabile şi emiterea lor este electronică. Lucrurile se complică când intri în zona de poliţe corporate, unde nu există o predictibilitate”. Asigurătorul îşi desfăşoară activitatea mai mult pe segmentul corporate, având un portofoliu compus dintr-o pondere de 66% pe linia auto şi 33% pe liniile nonauto.
    „Vindem poliţe atât pe segmentul auto, cât şi pe segmentul non-auto. În segmentul auto, clasa predominantă este Casco, dar oportunitatea de pe piaţă este de creştere accelerată în zona de non-auto. Cu toate acestea nu dorim să părăsim zona de auto. Pe driverul de profitabilitate partea de non-auto este o zonă în care vrem să ne dezvoltăm mai mult. Există un potenţial imens în România, mai ales pe asigurările de locuinţe, unde ne dorim să fim mult mai prezenţi. Noi mai aşteptăm şi investiţiile pentru zona de infrastructură, care vor aduce şi o componentă de asigurări. Această componentă va crea o zonă care va aduce o creştere la nivelul pieţei”, a spus Mihai Tecău.
    În ceea ce priveşte segmentul RCA, este o afacere inclusă în portofoliul Omniasig. „Piaţa RCA s-a scindat mai nou pentru că toată concentraţia de 80% pe doi jucători este un lucru de discutat. Stabilitatea unui sistem înseamnă o continuitate în timp”, a adăugat CEO-ul. Odată cu creşterea pieţei asigurărilor de la an la an au existat deopotrivă intrări şi ieşiri de pe piaţă. „De-a lungul istoricului am avut şi intrări şi ieşiri în piaţa asigurărilor, dar marii jucători la nivel global sunt prezenţi în România. Probabil că este de aşteptat ca un nou jucător mare să intre pe piaţă sau eventual să aibă loc o achiziţie. Dacă ne uităm în Europa de Est vedem aceleaşi mişcări ca şi în România. Principalii mari jucători au rămas fideli şi sunt în continuare în piaţă. Pe de altă parte, AXA este un exemplu de jucător pe piaţa asigurărilor care a părăsit România acum câţiva ani”, a explicat Mihai Tecău. În prezent, singurele variante de intrare pe piaţa asigurărilor sunt fie prin preluarea unei cote de piaţă de la alţi asigurători, fie printr-o achiziţie, dar dacă piaţa va ajunge la o creştere organică, cu siguranţă vor fi noi intrări, a mai spus CEO-ul.
    Piaţa asigurărilor din România a înregistrat o creştere de 9% în primele nouă luni din 2019, atingând o valoare de 8,13 miliarde de lei. Omniasig s-a clasat în topul celor mai mari 5 jucători pe piaţa asigurărilor generale şi de viaţă după primele nouă luni din 2019 pe locul 3, cu un volum al subscrierilor de 945 mil. lei. Asigurătorul şi-a păstrat poziţia câştigată la finalul anului 2018, când a depăşit societatea de asigurări Euroins raportând un volum al subscrierilor de 1,17 miliarde de lei.
    Analizând evoluţia asigurătorului în ultimii cinci ani, Omniasig şi-a crescut nivelul subscrierilor cu 28%, de la 914,7 mil. lei, valoarea pe care o avea la finalul anului 2015. În perioada 2016-2017 asigurătorul a raportat un volum total al subscrierilor în scădere cu 2%. Acest rezultat a fost influenţat de o scădere cu 4,26% a subscrierilor cumulate pe segmentul auto la acea vreme.