BusinessMagazin

Tag: subscrieri

  • Topul RCA după primele 9 luni/2022. Euroins rămâne liderul pieţei RCA, urmat de Groupama şi Allianz-Ţiriac

    Piaţa asigurărilor RCA, cea mai controversată linie de business, vine cu creşteri istorice pentru principalii jucători care activează pe acest segment, care au ajuns să îşi dubleze, tripleze sau chiar să îşi crească nivelul subscrierilor de 10 ori faţă de 9 luni/2021.

    În primele 9 luni din 2022 Euroins a rămas în continuare în fruntea clasamentului RCA, cu subscrieri de 1,67 mld. lei, în creştere cu 49% faţă de 9 luni/2021.

    Al doilea cel mai mare asigurător RCA este Groupama, care a depăşit toate recordurile, atât la nivelul întregii pieţe unde a fost propulsat în fruntea întregii industrii, cât şi din perspectiva subscrierilor. Pe segmentul RCA, Groupama a înregistrat o creştere de 886% a subscrierilor, până la 1,11 mld. lei, însemnând o creştere de 10 ori faţă de 9 luni/2021.

    Podiumul este completat de Allianz-Ţiriac, care şi-a schimbat strategia din 2022, ajungând după 9 luni/2022 la subscrieri de peste 1 mld. lei, în creştere cu 333%, faţă de 9 luni/2021, adică creştere de aproape 5 ori.

     

     

  • Din 5 decembrie încep subscrierile la patru noi emisiuni de titluri de stat Fidelis, care urmează să fie listate la BVB: dobânzile la lei ajung până la 8%, iar cele la euro până la 3,7%

    Ministerul Finanţelor derulează între 5 decembrie şi 19 decembrie patru noi emisiuni de titluri de stat destinate exclusiv populaţiei prin programul Fidelis, care ulterior închiderii vor fi listate la Bursa de Valori Bucureşti.

    Titlurile de stat denominate în lei au maturităţi de 1 an şi 3 ani şi dobândă de 7,65% şi, respectiv, de 8%, iar cele în euro au maturităţi de 1 şi, respectiv, 2 ani şi dobânzi de 2,7% şi, respectiv, 3,7%, arată datele transmise vineri de BVB.

    De la începutul programului, lansat în 2020, Ministerul Finanţelor a oferit nouă emisiuni denominate în lei şi euro prin intermediul Sindicatului de intermediere şi a atras în total 7,84 mld. lei şi 1,15 mld. euro (echivalent a 13.5 mld. lei), cu maturităţi cuprinse între 1 şi 5 ani.

    “În ultimii doi ani, Ministerul Finanţelor a oferit în mod constant persoanelor fizice instrumente alternative pentru diversificarea investiţiilor, contribuind astfel la atragerea
    de noi investitori în piaţa de capital si diversificarea ofertei de instrumente tranzacţionate pe piaţa administratã de Bursa de Valori Bucureşti”, spune Adrian Câciu, Ministrul Finanţelor.

    Valoarea nominală a unui titlu de stat FIDELIS este de 100 de lei pentru emisiunea în lei şi 100 de euro pentru emisiunea în euro, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 de lei, respectiv 1.000 de euro.

    Persoanele fizice rezidente şi nerezidente cu vârsta peste 18 ani pot subscrie prin intermediul băncilor partenere BT Capital Partners&Banca Transilvania, Banca Comercială Română, B.R.D. – Groupe Société Générale şi Alpha Bank.

    „În ultimii trei ani, investitorii au realizat pe piaţa secundară peste 39.000 de tranzacţii cu titluri Fidelis, în valoare cumulată de aproape 1,8 miliarde lei, adică aproximativ 13% din valoarea atrasă prin cele nouă oferte”, spune Adrian Tănase, Directorul General al Bursei de Valori Bucureşti.

    În procesul de subscriere a titlurilor de stat Fidelis nu se percep comisioane de către băncile intermediare, iar veniturile obţinute, atât din dobânzi, cât şi din câştigurile de capital, sunt neimpozabile.

    „Continuarea acestei traditii a IPO-urilor pentru titlurile Fidelis este o dovada in plus ca bursa continua sa sustina finantarea economiei si, totodata, romanii sunt dispusi sa disloce sume importante de bani atunci cand identifica o oportunitate, indiferent de contextul economic, sanitar sau geopolitic”, concluzionează Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti.

     

     

  • A venit scadenţa City Insurance. Românii vor scoate din buzunar cel puţin 100 de milioane de euro. Creşterea contribuţiei asigurătorilor la FGA de la 2,5% la 4% va fi doar pe zona asigurărilor generale

    ♦ În ultimul an cota de contribuţie a crescut de la 1% la 4% ♦ Ştefan Prigoreanu, CEO al Millenium Broker: Nu mai poate vorbi nimeni despre preţurile la RCA că ar putea să mai dea înapoi ♦ Proiectul de normă care modifică cotribuţiile asigurătorilor ar urma să intre în vigoare începând cu luna ianuarie 2023.

    Falimentul City Insurance, cea mai mare prăbuşire de pe piaţa asigurărilor din istorie, duce la o nouă majorare a cotribuţiilor pe care asigurătorii trebuie să le plătească Fondului de Garantare a Asiguraţilor (FGA), nivelul ajungând la 4%, de la 2,5% în prezent, potrivit unui proiect de normă publicat pe site-ul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    „(…) pentru anul 2023, cota de contribuţie pentru asigurările generale este 4%; cota se aplică asupra volumului de prime brute încasate începând din luna ianuarie 2023 din activitatea de asigurări directe aferentă asigurărilor generale“, se arată în proiectul de normă al ASF.

    Ştefan Prigoreanu, CEO al Millenium Broker, a explicat pentru ZF că această creştere a contribuţiilor la FGA cu siguranţă este necesară, dar în acelaşi timp va însemna un nou factor care contribuie la creşterea preţurilor poliţelor RCA, pe lângă inflaţie, preţurile la energie şi costul reparaţiei.

    „Această creştere a contribuţiilor la FGA cu siguranţă este necesară, altfel nu ar fi avut loc. S-ar părea că efortul pe FGA este mai mare decât estimările iniţiale, ca urmare a plăţilor efectuate până acum, dar şi a falimentelor Astra, Carpatica şi City Insurance. Este un factor care influenţează, contribuie la o creştere a preţurilor. Este doar unul din factorii care contribuie la o creştere a preţurilor. Inflaţia existentă, preţurile existente la energie, reparaţie, contribuţia la FGA, toate acestea îşi pun amprenta şi rezultă preţurile care sunt“, susţine Ştefan Prigoreanu.

    El a mai adăugat că înainte nu era aşa de clar că presiunea falimentului va fi aşa de mare pentru că altfel s-ar fi mărit din prima la 4%. „Înainte nu cred că era aşa de clar că presiunea va fi aşa de mare pentru că altfel s-ar fi mărit din prima la 4%. Pe de altă parte, este bine că s-a mărit treptat pentru că poate exista posibilitatea de a se face faţă cu o contribuţie de 2,5%. Nu s-a întâmplat acesta lucru şi acum se măreşte la 4%. Sperăm să rămânem aici pentru că este o creştere semnificativă. Într-o perioadă scurtă de un an de zile am ajuns de la 1%, la 4%. Nu mai poate vorbi nimeni despre preţurile la RCA că ar putea să mai dea înapoi“, a mai explicat CEO-ul Millenium Broker.

    Ultima majorare a contribuţiilor plătite de asigurători la FGA a fost pe data de 2 februarie 2022, moment în care ASF a adoptat norma care a crescut contribuţiile de la 1%, la 2,5%, în timp ce contribuţiile din zona asigurărilor de viaţă au rămas la nivelul iniţial de 0,4%.

    Pentru o imagine de ansamblu asupra plăţilor companiilor de asigurări, având în vedere evoluţia pieţei asigurărilor din ultimii ani, ZF estimează că subscrierile pieţei vor atinge pragul de 15 mld. lei la finalul anului 2022. Dacă se menţin ponderile în totalul subscrierilor de 83% pe zona asigurărilor generale şi 17% pe zona asigurărilor de viaţă, niveluri consemnate în prima jumătate a anului 2022, atunci piaţa asigurărilor generale va ajunge la subscrieri de 12,5 mld. lei, iar piaţa asigurărilor de viaţă ar fi la un volum al subscrierilor de 2,5 mld. lei. Prin urmare, asigurătorii au de plătit momentan o contribuţie la FGA pe zona asigurărilor generale de 2,5%, însemnând 312 mil. lei.

    Luând în calcul acelaşi volum al subscrierilor pentru anul viitor, dar aplicând noua contribuţie, de 4%, atunci asigurătorii vor trebui să plătească aproape 500 mil. lei. către FGA, ceea ce înseamnă că în anul 2021, când contribuţia era de 1%, asigurătorii au plătit, la un volum al subscrierilor pe zona asigurărilor generale de 11,6 mld. lei, circa 116 mil. lei.

    Estimarea iniţială de la începutul anului 2022 privind suma de care ar avea nevoie FGA pentru a acoperi gaura lăsată de falimentul City Insurance era de 1,53 mld. lei. Estimarea ZF din aceeaşi perioadă este de cel puţin 2,5 mld. lei, mai ales dacă se adaugă şi sumele plătite de Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR).

    Începând cu anul 2023, românii vor avea din nou de a face cu creşteri la preţurile poliţelor pe zona asigurărilor generale, incluzând tarifele din zona RCA, având în vedere că majorarea contribuţiilor înseamnă o presiune semnificativă pe bugetele asigurătorilor.

    Pe de altă parte, evoluţia pieţei asigurărilor în anul 2022 a adus subscrieri record pentru companiile care sunt active pe zona RCA. În primul rând cei peste 3 milioane de şoferi care erau clienţi ai City Insurance şi-au găsit alte companii de asigurări, ceea ce a însemnat o creştere a riscului pentru restul jucătorilor. Acest lucru, împreună cu o creştere destul de bruscă a preţurilor la poliţele RCA, de la simplu la dublu, chiar triplu, odată ce City Insurance care practica aşa numitele preţuri de dumping, cu mult sub nivelul optim care putea permite gestionarea despăgubirilor, s-a prăbuşit, asigurătorii rămaşi şi-au refăcut strategiile, dar în acelaşi timp stacheta a crescut la un alt nivel.

    Prin urmare, conform celor mai recente date publicate de ASF pentru primele şase luni din 2022, asigurătorii, care aveau şi RCA în portofoliu au înregistrat creşteri colosale, ajungând până la dublarea subscrierilor, iar cel puţin în cazul Groupama, noul lider al pieţei, compania aproape că şi-a triplat subscrierile. Piaţa asigurărilor din România a ajuns la subscrieri totale de 8,75 mld. lei la finalul primelor şase luni din 2022 în creştere cu 37% faţă de perioada similară a anului trecut. Din totalul subscrierilor la finalul lunii iunie 2022, 83% au venit din zona asigurărilor generale, adică 7,27 mld. lei, în timp ce 17% au fost subscrieri pe zona asigurărilor de viaţă, respectiv 1,48 mld. lei.

    FGA a plătit până pe data de 31 august 2022, cele mai recente date transmise de Fond, suma de 385 mil. lei, în contul a 40.305 cereri de plată a păgubiţilor City Insurance. Numărul total de cereri înregistrate până la acea dată era de aproximativ 248.000. Soldul disponibil al FGA la 18 iulie 2022 era de circa 440,6 mil. lei.

    Asigurătorului City Insurance, fostul lider al întregii pieţe a asigurărilor din România, i-a fost retrasă autorizaţia de funcţionare, s-a constatat starea de insolvenţă şi s-a demarat promovarea procedurii de faliment împotriva companiei de către ASF pe data de 17 septembrie 2021.

    Ulterior, pe data de 9 februarie 2022 City Insurance a intrat oficial în faliment prin decizia Tribunalului Bucureşti, CITR fiind desemnat lichidatorul judiciar al companiei. În urma sa, City Insurance a lăsat o expunere la masa credală de 8,4 mld. lei şi peste 3,1 milioane de şoferi care au întâmpinat probleme până când poliţele emise de City Insurance au expirat sau până când şi-au reînnoit asigurările.

    De-a lungul timpului, City Insurance a avut o strategie agresivă de captare a pieţei RCA oferind cele mai mici preţuri din piaţă pentru o poliţă RCA. Acest lucru a dus la o cotă de piaţă de peste 45% şi preluarea conducerii întregii pieţe, deşi societatea avea probleme încă din anii 2016-2017. Din cauza unor decizii care au fost luate fără o analiză detaliată asupra posibilităţii companiei de a plăti despăgubirile sau privind sumele pe care această societatea le avea în conturi, ASF i-a permis să-şi continue activitatea. Şase ani mai târziu City Insurance s-a prăbuşit marcând cel mai mare faliment din industria asigurărilor din România.

    Ultima majorare a contribuţiilor plătite de asigurători la FGA a fost pe data de 2 februarie 2022, când ASF a crescut contribuţiile pe asigurări generale de la 1%, la 2,5%. Din 2023 cota urcă de la 2,5% la 4%.

    Estimarea iniţială de la începutul anului 2022 privind suma de care ar avea nevoie FGA pentru a acoperi gaura lăsată de falimentul City Insurance era de 1,53 mld. lei.

     Estimarea ZF din aceeaşi perioadă este de cel puţin 2,5 mld. lei, mai ales dacă se adaugă şi sumele plătite de Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR).

  • Cum au crescut asigurările auto în ultimul deceniu. Piaţa RCA dă peste cap kilometrajul cu mai mult de o triplare a subscrierilor, în timp ce piaţa Casco creşte mai ponderat

    ♦ În primul semestru din ultimii 10 ani, volumul subscrierilor din piaţa RCA a fluctuat consemnând şi scăderi ♦ Zona Casco şi-a menţinut de-a lungul timpului o constanţă cu creşteri de cel mult 11-12%, menţinând un volum al subscrierilor între 1 şi 1,5 mld. lei în primul semestru din ultimii patru ani.

    Piaţa RCA a dat peste cap kilometrajul în ultimul deceniu, ajungând la un ritm de peste trei ori mai mare în primul semestru (S1) din 2022, faţă de S1/2013, în timp ce seg­mentul Casco, poliţa facul­tativă care aduce un număr semnificativ de beneficii în plus faţă de RCA, şi-a menţinut un ritm modest de creştere de-a lungul timpului, avansul fiind de 60% în ultimul deceniu, conform datelor Autorităţii de Supra­veghere Financiară (ASF).

    În ultimii 10 ani piaţa RCA a crescut semnificativ, iar evoluţiile din ultimul an au propulsat volumul subscrierilor cel mai mult. Falimentul liderului pieţei asigurărilor, City Insurance, care avea peste 3 milioane de clienţi în portofoliu, a destabilizat piaţa. Din luna octombrie 2021 până acum, preţurile la poliţele RCA s-au dublat, chiar triplat, ceea ce a dus nivelul subscrierilor la cote record, iar jucătorii au beneficiat de consolidări masive ale cotelor de piaţă şi ale poziţiilor.

    Preţurile mai mari la poliţele RCA au fost motorul principal al pieţei RCA în ultimul an, având în vedere că numărul contractelor RCA a scăzut cu aproape 40% în prima jumătate a anului 2022 faţă de perioada similară a anului trecut.

    Analizând volumul subscrierilor din piaţa RCA în primul semestru din perioada 2013-2022, două momente cheie ies în evidenţă, respectiv momentele în care piaţa a reacţionat la falimentele unor jucători împortanţi, Astra, Carpatica şi City Insurance.

    În perioada S1/2015 ñ S1/2016, ani în care asigurătorii Astra şi Carpatica s-au prăbuşit unul după altul, piaţa RCA a consemnat un avans de 17% în S1/2015 şi 34% în S1/2016. Ulterior, zona RCA a consemnat mici scăderi a subscrierilor respectiv 2% în S1/2017 şi 9% în S1/2018, urmând apoi un trend uşor ascedent.

    Odată cu falimentul City Insurance, se observă acelaşi tipar al subscrierilor, respectiv creşteri peste ritmul mediu din ultimii ani. Diferenţa este că falimentul City Insurance este cel mai mare de până acum, iar efectele au atins un nou nivel, ducând la aproape o dublare a volumului de prime brute subscrise pe zona RCA.

    Pe măsură ce anul ajunge spre final, este posibil să vedem în continuare un ritm de creştere pronunţat pe segmentul RCA, având în vedere că asigurătorii au crescut semnificativ preţurile. Pe de altă parte, actori ai pieţei asigurărilor susţin că segmentul RCA abia acum ajunge la nivelul la care trebuia să fie, din punctul de vedere al preţului.

    Comparativ, segmentul Casco a consemnat în primul semestru din ultimii 10 ani o creştere de 60% a subscrierilor, ajungând în S1/2022 la 1,39 mld. lei. Comparativ cu piaţa RCA, zona Casco s-a mişcat într-un trend uşor ascedent, cu creşteri modeste. Cele mai mari ritmuri de creştere consemnate în ultimul deceniu s-au observat în S1/2018, S1/2019, S1/2021 şi S1/2022, de 11-12%.

    Odată cu anul 2022, piaţa RCA a consemnat recorduri atât din perspectiva volumului de prime brute subscrise, cât şi din punctul de vedere al ritmului de creştere, ajungând la destul de aproape de o dublare, până la 4,25 mld. lei. În paralel, segmentul Casco a consemnat un avans de 12% a volumului de prime brute subscrise în S1/2022, până la 1,39 mld lei, menţinându-şi rimtul de creştere din anul precedent.

    Per total, piaţa asigurărilor a ajuns la un volum al primelor brute subscrise de 8,76 mld. lei, în creştere cu 37% faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce segmentul asigurărilor generale a consemnat un avans de 44% a subscrierilor până la 7,27 mld. lei, iar pe zona asigurărilor de viaţă ritmul de creştere a fost de 11%, până la 1,48 mld. lei.

     

  • Care este compania ce preia conducerea companiilor de asigurări din România după falimentul liderului pieţei, City Insurance

    După falimentul liderului pieţei, City Insurance, Groupama a prins avânt. Contextul pieţei normalizate din punctul de vedere al preţurilor practicate a propulsat asigurătorul cu origini franceze în fruntea întregii pieţe în primele şase luni din 2022. Cea mai mare contribuţie a venit din zona RCA, un segment pe care compania a avut o expunere relativ limitată în anii DE dinainte de 2021.

    Groupama Asigurări, compania locală a asigurătorului francez cu acelaşi nume, îşi previzionează un volum al primelor brute subscrise de circa 2 miliarde de lei pentru finalul anului 2022, după ce în ultimii ani, odată cu falimentul liderului pieţei City Insurance, şi-a reorientat strategia captând mai mult din piaţa RCA. François Coste, CEO-ul Groupama Asigurări, a explicat că, după falimentul liderului pieţei, în septembrie 2021, în contextul normalizării pieţei şi a migrării unui număr mare de clienţi către oferta Groupama, compania a consemnat un avans semnificativ al subscrierilor, mai ales pe linia RCA. „După primele 6 luni ale anului, suntem lideri de piaţă, veniturile noastre atingând peste 1,56 miliarde lei. Ne aşteptăm, aşadar, să închidem anul cu rezultate foarte bune, mult peste cele înregistrate în 2021, atunci când am atins un volum total al primelor brute subscrise de 1,63 miliarde lei, în creştere cu 53% faţă de 2020. După primele 9 luni din 2022, cifra noastră de afaceri a atins 2,16 miliarde de lei”, susţine François Coste.

    Deşi Groupama se află pentru prima dată în istorie pe prima poziţie în clasamentul celor mai mari companii de asigurări din România, conform datelor din primele şase luni ale anului 2022, CEO-ul companiei spune că această reuşită nu a fost un scop pentru Groupama. „Asumarea responsabilităţii în normalizarea pieţei a însemnat, printre altele, şi o creştere accentuată a subscrierilor RCA, asta şi în contextul în care activăm pe o piaţă în care RCA este un produs important pentru clienţi şi, ca atare, este important şi pentru noi. Pe o piaţă RCA care se normalizează, Groupama a luat cota sa de piaţă firească. Mai mult decât atât, tot acest proces a însemnat şi o adaptare a programului de reasigurare pentru portofoliul RCA şi consolidarea fondurilor proprii eligibile să acopere necesarul de capital şi să asigure o rată de solvabilitate care să permită o dezvoltare sustenabilă.” În acelaşi timp, François Coste a mai adăugat că trei motive au stat la baza acestei creşteri semnificative pe zona RCA.

    „După falimentul liderului, piaţa RCA s-a normalizat şi a devenit sustenabilă, nu mai avem dumping, iar autorităţile României au aliniat legislaţia în conformitate cu Directivele europene. În aceste condiţii, Groupama şi-a asumat o cotă de piaţă mult mai mare în RCA, mizând pe principiul calităţii la un preţ corect, deoarece RCA este un produs important deopotrivă pentru clienţii persoane fizice, dar şi juridice, şi, de asemenea, şi pentru brokeri, care au confirmat încrederea lor în Groupama.”

    Pe de altă parte, creşterea semnificativă a volumului de prime brute subscrise a însemnat, de asemenea, anumite provocări cu care Groupama s-a confruntat. François Coste a explicat că au fost trei mari provocări cu care compania s-a confruntat, respectiv absorbirea unui volum de lucru mult peste dublu, păstrarea calităţii şi susţinerea solvabilităţii. „Să absorbim un volum de lucru mult peste dublu, să păstrăm calitatea în tot ceea ce facem şi să susţinem solvabilitatea. Am pornit de la un nivel de automatizare care ne-a ajutat să absorbim valul de poliţe noi şi ne-am străduit să accelerăm iniţiative de automatizare şi simplificare. Ne-am bazat pe grupul nostru pentru a susţine solvabilitatea companiei la un nivel potrivit. Între 2020 şi sfârşitul T4/2022 am primit 500 mil. lei sub formă de finanţare adiţională, un semn clar de încredere în piaţa noastră.”

    „Ne-am confruntat cu trei provocări: să absorbim un volum de lucru mult peste dublu, să păstrăm calitatea în tot ceea ce facem şi să susţinem solvabilitatea. Ne-am bazat pe Grupul nostru pentru a susţine solvabilitatea companiei la un nivel potrivit. Între 2020 şi sfârŞitul T3/2022 am primit 500 mil. lei sub formă de finanţare adiţională.”

    François Coste, CEO, Groupama Asigurări

    CEO-ul Groupama Asigurări a mai adăugat că piaţa RCA s-a reaşezat şi a devenit sustenabilă, iar acum este o piaţă competitivă. „De altfel, o piaţă RCA sănătoasă este o fundaţie bună pentru evoluţia acestei industrii. Din fericire, există numeroase iniţiative de informare şi educare a consumatorilor, care vor duce la o mai bună înţelegere a conceptului de risc, a nevoii de asigurare şi, implicit, la o diversificare a interesului pentru o varietate mai largă de produse de asigurare, inclusiv din zona de sănătate şi viaţă. Piaţa asigurărilor va creşte, ca urmare a creşterii PIB-ului României combinată cu un grad de penetrare mai ridicat (acum 1,5% în România, faţă de 9% în Franţa). În ceea ce priveşte compania noastră, ne aşteptăm în continuare la creşteri, bineînţeles nu la fel de accelerate ca cele de până acum.”

    Vorbind despre piaţă, în general, François Coste observă piaţa asigurărilor din România este destul de concentrată pe zona auto, iar diversificarea în afara asigurărilor auto este parte din strategia Groupama. „Asigurările nonauto au crescut cu 16% în primele 9 luni. Multe dintre tendinţele care se vor aşeza până la finalul anului sunt consecinţe ale schimbărilor generate de vremurile pe care le traversăm. Am văzut un interes în creştere pentru asigurările de călătorie, drept dovadă românii au aşteptat cu nerăbdare să depăşim limitările şi să putem călători din nou. Schimbări au fost şi în ceea ce priveşte asigurările de persoane, unde în primele nouă luni ale anului am înregistrat o creştere de 29%. Sunt schimbări care vin, probabil, şi pe fondul unor modificări în percepţia fiecăruia despre risc şi dintr-o mai mare deschidere faţă de ideea de prevenire.”

    Groupama Asigurări a ajuns la finalul primelor şase luni din 2022 la un volum al primelor brute subscrise de 1,56 miliarde de lei, un volum aproape triplu faţă de perioada similară a anului trecut. Din totalul subscrierilor, 877 de milioane de lei au fost prime brute subscrise doar pe segmentul RCA, însemnând o pondere de 56,3%. Astfel, în timp ce pe segmentul RCA, compania a reuşit să avanseze până pe poziţia a doua, fiind practic al doilea cel mai mare asigurător RCA din piaţă, după Euroins, la nivelul întregii pieţe, avansul semnificativ consemnat pe zona RCA a propulsat compania în poziţia de lider al întregii pieţe.

    De-a lungul timpului, Groupama Asigurări a înregistrat creşteri ale volumului de prime brute subscrise între 9 şi 16%, în timp ce în patru din ultimii 10 ani, compania a consemnat şi scăderi a volumului de prime brute subscrise. Singura scădere mai accentuată a fost consemnată în anul 2013, respectiv o scădere a subscrierilor cu 11% până la 711 mil. lei. Cu toate acestea, începând cu anul 2021, an în care fostul lider al pieţei, City insurance a intrat în faliment, Groupama a consemnat cel mai mare avans de până atunci, de 53% comparativ cu anul anterior, până la peste 1,6 miliarde de lei. Ulterior, primele şase luni ale anului 2022 au adus aproape o triplare a subscrierilor, la un nivel foarte aproape de cât a subscris compania în tot anul 2021.

    Deşi evoluţia Groupama din ultimul an poate fi pusă pe o ascensiune înregistrată de toată piaţa asigurărilor, o privire mai atentă la volumul subscrierilor pe zona RCA arată de unde a venit avansul puternic al companiei. Groupama Asigurări a fost în ultimii şase ani un jucător relativ mic pe piaţa RCA, cel mai mare volum al subscrierilor consemnat în perioada 2016-2020 fiind de 282 mil. lei. Anul 2021 a ajuns un nivel de aproape 5 ori mai mare al subscrierilor, până la 540 mil. lei, iar primele şase luni din 2022 a adus un avans de 17 ori, respectiv o creştere de 1.587% faţă de perioada similară a anului trecut, nivelul fiind aproape cât a subscris compania cumulat în anii 2016-2020.

  • Despăgubirile plătite de asigurători pe zona asigurărilor de sănătate au crescut de aproape 12 ori în ultimul deceniu, în timp ce subscrierile au crescut de 6 ori

    ♦ Signal Iduna conduce topul despăgubirilor plătite pe zona asigurărilor de sănătate în 2021, dar în urmă cu 5 ani, Allianz-Ţiriac era lider, cu o cotă de piaţă a despăgubirilor pe sănătate de peste 30% ♦ În ultimii 10 ani, se observă că topul a înregistrat modificări, iar companiile şi-au reglat atât prezenţa, cât şi ponderea.

    Segmentul asigurărilor de sănătate, o linie de business efervescentă care şi-a crescut volumul subscrierilor de 6 ori în ultimii 10 ani, la circa 500 mil. lei, a înregistrat şi o valoare în creştere a despăgubirilor până la 281 mil. lei la finalul anului 2021, majorarea comparativ cu anul 2012 fiind de aproape 12 ori.

    Deşi ritmul de creştere a valorii despăgubirilor în asigurări de sănătate din ultimul deceniu a fost de 12 ori, de două ori mai accentuat faţă de evoluţia subscrierilor, nivelul despăgubirilor plătite de asigurători s-a menţinut la aproximativ jumătate faţă de subscrieri.

    Pe de altă parte, analizând evoluţia despăgubirilor pe acest segment al asigurărilor de sănătate înseamnă, în acelaşi timp, şi o creştere privind accesarea serviciilor oferite de asigurători prin acest tip de poliţe. Prin urmare, se poate observa cum în anul 2017, valoarea despăgubirilor plătite s-a dublat, acela fiind momentul în care cei mai mulţi dintre clienţii companiilor de asigurări care activează pe zona asigurărilor de sănătate au folosit poliţele de sănătate.

    În ceea ce priveşte principalii jucători de pe segmentul asigurărilor de sănătate, Signal Iduna este liderul, atât în privinţa subscrierilor, cât şi a despăgubirilor plătite, cu o cotă de piaţă din valoarea totală a despăgubirilor plătite pe segmentul asigurărilor de sănătate de aproape 27%.

    Comparativ, în urmă cu cinci ani, adică în anul 2017, Allianz-Ţiriac deţinea cea mai mare cotă de piaţă a despăgubirilor plătite pe acest segment, respectiv 30,2%, iar la o privire mai atentă la situaţia din 2012, se observă că doar trei asigurători care sunt acum în top 10 au plătit despăgubiri pe zona asigurărior de sănătate, respectiv Signal Iduna, Allianz-Ţiriac şi Asito Kapital. Celelalte companii fie nu existau, fie nu activau pe acest segment sau plăţile erau foarte mici.

    Din punctul de vedere al subscrierilor, segmentul asigurărilor de sănătate a ajuns la aproape 500 mil. lei la finalul anului 2021, cu 10,2% mai mult faţă de anul 2020. Comparativ cu anul 2012, creşterea a fost de 6 ori mai mare. Raportat la întreaga piaţă a asigurărilor, segmentul asigurărilor de sănătate are o pondere de sub 4%.

    mircea.nica@zf.ro

     

  • Cea mai zbuciumată piaţă din economie Asigurările RCA, de 6 mld. lei, au trecut prin trei falimente, plecări de companii şi o reaşezare masivă a cotelor de piaţă

    ♦ Începutul anului 2022 aduce pentru principalii jucători rămaşi pe zona RCA cote de piaţă de două, chiar trei ori mai mari decât la finalul anului 2021.

    Asigurările obligatorii auto (RCA), cea mai con­troversată linie de business a companiilor de asigurări, au trecut prin trei mari falimente în ultimii 10 ani, Astra Asigurări, Carpatica Asig şi acum City Insurance, timp în care numărul jucătorilor s-a restrâns, piaţa şi-a triplat volumul subscrierilor până la aproape 6 mld. lei, iar asigurătorii şi-au reaşezat cotele de piaţă.

    În urmă cu 10 ani, piaţa RCA avea un volum al subscrierilor de circa 2 mld. lei şi 11 companii care activau pe această linie de business.

    În timp, o parte din jucători au renunţat să mai aibă RCA în portofoliu, iar piaţa s-a împărţit la companiile rămase.

    De-a lungul ultimului deceniu, cotele de piaţă ale companiilor de asigurări din zona RCA au fluctuat, fiecare urmărindu-şi strategia. În timp ce pentru unii asigurători RCA-ul era un business pe care şi-l doreau în volum cât mai mic în portofolii, alte companii aveau portofoliile contu­rate în jurul acestei linii de business.

    Deşi anul 2021 a reprezentat un punct de cotitură pentru piaţa RCA, falimentul City Insurance fiind cel mai mare din istoria pieţei, companii precum Allianz-Ţiriac, Groupama  şi Grawe, care aveau cote de piaţă modeste pe zona RCA, au început să devină mai active.  Astfel, finalul anului 2021 şi debutul anului 2022 au adus un nou lider al pieţei RCA, Euroins România, care după mai multe eforturi a reuşit să îşi stabilizeze poziţia, ieşirea din piaţa RCA a unui jucător care îşi conturase obiectivele departe de acest segment, Uniqa Asigurări şi intrarea unei noi sucursale franceze pe piaţa RCA, Axeria Iard.

    Prima lună din 2022 a început cu cote de piaţă puternice pentru jucătorii rămaşi, în care se văd creşteri de două, chiar trei ori mai mari ale cotelor faţă de finalul anului 2021, dar pe măsură ce companiile îşi vor continua subscrierile, finalul acestui an va stabili dacă piaţa RCA se îndreaptă spre stabilitate sau spre un alt faliment.

  • Povestea FALIMENTULUI care a zguduit România din temelii. Milioane de români au avut de suferit şi nimeni nu a fost găsit vinovat

    City Insurance, compania de asigurări care a fost liderul întregii pieţe a asigurărilor din România din anul 2017 până în 2021, a ajuns într-un final, aşa cum majoritatea jucătorilor din piaţă credeau că se va întâmpla, să se prăbuşească. Dar cum a trecut o astfel de companie prin filtrul reglementărilor şi al cerinţelor din piaţă ajungând să conducă asigurările româneşti în doar câţiva ani?

    Totul a început cu data de 31 martie 1998, data la care societatea City Insurance a fost înfiinţată. Ulterior, în anul 2008, City Insurance a primit autorizare pentru a putea activa şi în Italia, iar în 2013 şi în Grecia. Între timp, activitatea companiei a fost în principal bazată pe zona asigurărilor RCA şi a asigurărilor de garanţii.

    În 2007, City Insurance era printre jucătorii mici din piaţă, cu subscrieri de 3,5 milioane de lei. Ce este important de observat este evoluţia acestor subscrieri. În anul 2008, volumul subscrierilor a ajuns la 9 milioane de lei, însemnând aproape o triplare faţă de anul anterior, iar în 2009, primele subscrise au depăşit 28 de milioane de lei, însemnând o nouă triplare a volumului subscrierilor.

    Această metodă de subscriere agresivă şi captare a pieţei a fost baza pe care City Insurance a ajuns la volume ale subscrierilor din ce în ce mai mari, creşterile fiind în acelaşi timp unele semnificative. Numai din anul 2009 până în anul 2021, cota de piaţă a companiei s-a majorat de 64 de ori, în timp ce subscrierile companiei au crescut de 700 de ori în 14 ani. Deşi evoluţia companiei poate părea spectaculoasă, City Insurance a întâmpinat prima oară probleme legate de lichiditate în anul 2016, motiv pentru care a trebuit să vină cu un plan de redresare pe care să îl realizeze conform cerinţelor ASF.

    „În acel moment, City Insurance şi-a asumat anumite obligaţii de restabilire a obligaţiilor economice atât prin aducerea de sume suplimentare, cât şi prin obţinerea unor mecanisme de garantare. Aspectul pus în discuţie acolo a fost dezechilibrul între suma pe care trebuia să o acopere din poliţă şi activul de care beneficia. Ieşirea din redresare s-a făcut pe baza angajamentelor pe care City şi le-a luat”, a explicat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO al CITR, lichidatorul judiciar al City Insurance, desemnat odată cu decizia oficială din partea Tribunalului Bucureşti din 9 februarie 2022 de a intra în faliment. Astfel, pe baza unor promisiuni pe care City Insurance şi le-a asumat, ASF a aprobat ieşirea companiei din redresare.

    Acest lucru nu a făcut decât să îi permită asigurătorului să îşi continue drumul, scopul rămânând acelaşi, captarea agresivă a pieţei, practicând în acelaşi timp printre cele mai mici tarife pe zona asigurărilor RCA. Unul din motivele pentru care în prezent, preţurile poliţelor RCA au crescut semnificativ, unele companii dublând sau chiar triplând tarifele, a fost politica de dumping a preţurilor pe care City Insurance a folosit-o de-a lungul evoluţiei sale pe piaţă. Această practică a presupus setarea celor mai mici preţuri dintre jucătorii care activau în zona asigurărilor RCA pentru a putea capta cât mai mulţi clienţi şi a subscrie un volum cât mai mare. Prin urmare, restul jucătorilor nu aveau de ales şi ajungeau să îşi asume riscuri mai mari pentru a putea concura cu City Insurance.

    După mai bine de patru ani în care City Insurance s-a aflat printre cele mai mari companii de asigurări din piaţă, dar mai ales pe segmentul RCA, asigurătorul s-a prăbuşit într-un final în anul 2021. Mai exact, pe data de 17 septembrie 2021 ASF i-a retras autorizaţia de funcţionare a companiei, a constatat starea de insolvenţă şi a demarat promovarea procedurii de faliment împotriva City Insurance. Cu toate acestea, până în acel moment, City Insurance a fost sancţionată în repetate rânduri de-a lungul timpului. Numai în perioada 2014-2021, valoarea cumulată a amenzilor pe care ASF le-a impus companiei a fost de 18,7 mil. lei, valorile cele mai mari fiind înregistrate în anul 2021, anul în care City Insurance s-a prăbuşit.

    Ce se întâmplă în culisele celui mai mare faliment din asigurări?

    Ulterior, pe lângă zona asigurărilor RCA, unde City Insurance avea peste 3,1 milioane de clienţi înainte de a intra în faliment, compania avea şi o expunere semnificativă din zona asigurărilor de garanţii. Astfel, în prezent, masa credală constituită ca urmare a falimentului City Insurance a strâns 1.600 de creditori, care s-au înscris pentru a-şi recupera datoriile de la companie.

    Valoarea expunerii calculată de CITR pe baza înscrierilor creditorilor este de 8,4 miliarde de lei. Printre cei mai mari creditori ai City Insurance se numără FGA cu o expunere de peste 2 miliarde de lei, CNAIR cu 1,55 mld. lei, RAJA Constanţa, cu aproape 1 mld. lei şi BCR cu aproape 800 mil. lei. „Mecanismul falimentului are ca scop lichidarea a tot ce există în patrimoniu.

    Cu siguranţă, şi nu va fi primul caz, în care disponibilităţile nu vor acoperi datoriile. Când nu mai există active şi sume de recuperat sau litigii pe rol, se radiază şi compania dispare. În ceea ce priveşte sumele rămase, dacă în urma finalizării raportului se identifică persoane responsabile, acestea trec printr-un proces în instanţă, apoi devin sentinţe executorii care se îndreaptă către persoanele responsabile pentru sumele care se constată că este o legătură de cauzalitate între faptele respective şi prejudiciul pe care l-au creat. Dar şi în această situaţie există perspectiva reală ca acestea să rămână sume neacoperite”, susţine Paul-Dieter Cîrlănaru.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Radiografia celui mai mare faliment recent din istoria României, care a zguduit ţara din temelii, afectând milioane de oameni

    City Insurance, compania de asigurări care a fost liderul întregii pieţe a asigurărilor din România din anul 2017 până în 2021, a ajuns într-un final, aşa cum majoritatea jucătorilor din piaţă credeau că se va întâmpla, să se prăbuşească. Dar cum a trecut o astfel de companie prin filtrul reglementărilor şi al cerinţelor din piaţă ajungând să conducă asigurările româneşti în doar câţiva ani?

     

    Totul a început cu data de 31 martie 1998, data la care societatea City Insurance a fost înfiinţată. Ulterior, în anul 2008, City Insurance a primit autorizare pentru a putea activa şi în Italia, iar în 2013 şi în Grecia. Între timp, activitatea companiei a fost în principal bazată pe zona asigurărilor RCA şi a asigurărilor de garanţii.

    În 2007, City Insurance era printre jucătorii mici din piaţă, cu subscrieri de 3,5 milioane de lei. Ce este important de observat este evoluţia acestor subscrieri. În anul 2008, volumul subscrierilor a ajuns la 9 milioane de lei, însemnând aproape o triplare faţă de anul anterior, iar în 2009, primele subscrise au depăşit 28 de milioane de lei, însemnând o nouă triplare a volumului subscrierilor.

    Această metodă de subscriere agresivă şi captare a pieţei a fost baza pe care City Insurance a ajuns la volume ale subscrierilor din ce în ce mai mari, creşterile fiind în acelaşi timp unele semnificative. Numai din anul 2009 până în anul 2021, cota de piaţă a companiei s-a majorat de 64 de ori, în timp ce subscrierile companiei au crescut de 700 de ori în 14 ani. Deşi evoluţia companiei poate părea spectaculoasă, City Insurance a întâmpinat prima oară probleme legate de lichiditate în anul 2016, motiv pentru care a trebuit să vină cu un plan de redresare pe care să îl realizeze conform cerinţelor ASF.

    „În acel moment, City Insurance şi-a asumat anumite obligaţii de restabilire a obligaţiilor economice atât prin aducerea de sume suplimentare, cât şi prin obţinerea unor mecanisme de garantare. Aspectul pus în discuţie acolo a fost dezechilibrul între suma pe care trebuia să o acopere din poliţă şi activul de care beneficia. Ieşirea din redresare s-a făcut pe baza angajamentelor pe care City şi le-a luat”, a explicat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO al CITR, lichidatorul judiciar al City Insurance, desemnat odată cu decizia oficială din partea Tribunalului Bucureşti din 9 februarie 2022 de a intra în faliment. Astfel, pe baza unor promisiuni pe care City Insurance şi le-a asumat, ASF a aprobat ieşirea companiei din redresare.

    Acest lucru nu a făcut decât să îi permită asigurătorului să îşi continue drumul, scopul rămânând acelaşi, captarea agresivă a pieţei, practicând în acelaşi timp printre cele mai mici tarife pe zona asigurărilor RCA. Unul din motivele pentru care în prezent, preţurile poliţelor RCA au crescut semnificativ, unele companii dublând sau chiar triplând tarifele, a fost politica de dumping a preţurilor pe care City Insurance a folosit-o de-a lungul evoluţiei sale pe piaţă. Această practică a presupus setarea celor mai mici preţuri dintre jucătorii care activau în zona asigurărilor RCA pentru a putea capta cât mai mulţi clienţi şi a subscrie un volum cât mai mare. Prin urmare, restul jucătorilor nu aveau de ales şi ajungeau să îşi asume riscuri mai mari pentru a putea concura cu City Insurance.

    După mai bine de patru ani în care City Insurance s-a aflat printre cele mai mari companii de asigurări din piaţă, dar mai ales pe segmentul RCA, asigurătorul s-a prăbuşit într-un final în anul 2021. Mai exact, pe data de 17 septembrie 2021 ASF i-a retras autorizaţia de funcţionare a companiei, a constatat starea de insolvenţă şi a demarat promovarea procedurii de faliment împotriva City Insurance. Cu toate acestea, până în acel moment, City Insurance a fost sancţionată în repetate rânduri de-a lungul timpului. Numai în perioada 2014-2021, valoarea cumulată a amenzilor pe care ASF le-a impus companiei a fost de 18,7 mil. lei, valorile cele mai mari fiind înregistrate în anul 2021, anul în care City Insurance s-a prăbuşit.

     

    Ce se întâmplă în culisele celui mai mare faliment din asigurări?

    Ulterior, pe lângă zona asigurărilor RCA, unde City Insurance avea peste 3,1 milioane de clienţi înainte de a intra în faliment, compania avea şi o expunere semnificativă din zona asigurărilor de garanţii. Astfel, în prezent, masa credală constituită ca urmare a falimentului City Insurance a strâns 1.600 de creditori, care s-au înscris pentru a-şi recupera datoriile de la companie.

    Valoarea expunerii calculată de CITR pe baza înscrierilor creditorilor este de 8,4 miliarde de lei. Printre cei mai mari creditori ai City Insurance se numără FGA cu o expunere de peste 2 miliarde de lei, CNAIR cu 1,55 mld. lei, RAJA Constanţa, cu aproape 1 mld. lei şi BCR cu aproape 800 mil. lei. „Mecanismul falimentului are ca scop lichidarea a tot ce există în patrimoniu.

    Cu siguranţă, şi nu va fi primul caz, în care disponibilităţile nu vor acoperi datoriile. Când nu mai există active şi sume de recuperat sau litigii pe rol, se radiază şi compania dispare. În ceea ce priveşte sumele rămase, dacă în urma finalizării raportului se identifică persoane responsabile, acestea trec printr-un proces în instanţă, apoi devin sentinţe executorii care se îndreaptă către persoanele responsabile pentru sumele care se constată că este o legătură de cauzalitate între faptele respective şi prejudiciul pe care l-au creat. Dar şi în această situaţie există perspectiva reală ca acestea să rămână sume neacoperite”, susţine Paul-Dieter Cîrlănaru.

    El a mai explicat că există totuşi o diferenţă între expunere şi datorie, iar până nu se va vedea fiecare contract în ce stadiu este, nu se va putea determina sumele efectiv de recuperat. „Există o diferenţă importantă între expunere şi datorie. Până nu vom vedea CNAIR în fiecare contract în ce stadiu este nu avem cum să determinăm sumele de recuperat efective. Este important să vedem întreaga situaţie ca una care are o dimensiune sistemică”, a mai spus CEO-ul CITR. În ceea ce priveşte activele City Insurance, momentan lichidatorul judiciar nu are o evaluare concretă, dar cea mai mare parte a activelor este reprezentată de sumele pe care le are de recuperat City Insurance de la reasigurători.

    „Avem o valoare contabilă în acest moment de ordinul sutelor de milioane de lei. Dar care până nu se intră punctual în fiecare nu o să putem să vedem efectiv. Indiferent ce se va întâmpla, va fi o etapă care va trece. Pe viitor, va fi foarte important să fie mai multă stricteţe.”, este de părere Paul-Dieter Cîrlănaru. CEO-ul CITR a mai adăugat că produsul acesta RCA este un produs atipic, iar calitatea produsului nu prea interesează cumpărătorul. „Cumperi poliţa pentru a îndeplini o obligaţie legală, pentru a nu primi amendă şi cel care are de suferit dacă respectivul asigurător nu livrează calitativ este cel pe care l-ai lovit cu maşina.

    Controlul în domeniul altor produse se face de către consumator, care stabileşte că plăteşte un preţ pentru un anumit serviciu, pentru că este bun sau rău sau satisfăcător, aici nu există acest feedback. Aici cred că intervine zona de reglementare. Fiind un produs obligatoriu, care asigură riscul altcuiva, trebuie să vedem mai multă reglementare sau mai precisă. Trebuie încurajat un comportament mult mai bun în piaţă pentu a nu se ajunge într-o astfel de situaţie”, susţine Paul-Dieter Cîrlănaru.

    Printre situaţiile financiare ale City Insurance, lichidatorul judiciar a observat că City Insurance a acordat împrumuturi societăţii afiliate City Invest & Managment, la care City Insurance este acţionar, cu şanse de recuperare reduse. Soldul de recuperat se ridică la 82 de milioane de lei. Pe lângă acestea, compania a achitat dobânzi pentru împrumuturi primite care s-au dovedit a fi fără substanţă economică în valoare de 114 milioane de lei şi a mai achitat comisioane intermediarilor pentru împrumuturi, de asemenea, fără substanţă economică, de 33 de milioane de lei. În primele 85 de zile de la deschiderea falimentului City Insurance, CITR a identificat şi notificat peste 71.000 de creditori. Dintre aceştia 1.600 de creditori s-au înscris la masa credală cu o expunere de 8,4 mld. lei. În acelaşi timp, lichidatorul judiciar are de gestionat direct peste 14.000 de litigii în 10 ţări, în care City Insurance este angrenată.

    Următorii paşi în procedura de faliment, după întâlnirea creditorilor, care a avut loc pe data de 6 mai 2022, sunt evaluarea patrimoniului, demersurile pentru recuperarea creanţelor şi valorificarea activelor.

  • Concentrarea excesivă pe piaţa RCA începe să se reducă treptat, susţine ASF. Euroins România a ajuns să deţină o cotă de piaţă de 37,6% în ianuarie 2022

    Concentrarea excesivă înregistrată pe piaţa RCA, în ultimii ani, începe să se reducă treptat, după falimentul companiei City Insurance, a transmis Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Cel puţin şase din cele opt societăţi autorizate să vândă asigurări de răspundere civilă obligatory auto, au cumulat cote de piaţă considerabile în ianuarie 2022, conform analizelor effectuate de ASF.

    “Compania cu cele mai mari vânzări rămâne Euroins România Asigurare Reasigurare, a cărei cotă de piaţă a crescut doar marginal, de la 35,4% pe ansamblul anului 2021, la 37,6% în luna ianuarie 2022. În acelaşi timp, cotele de piaţă ale altor firme au crescut, marcând un proces de diversificare până la un nivel care nu a mai fost atins în ultimii ani, concentrarea accentuată fiind, de altfel, una dintre marile probleme ale pieţei RCA”, au mai transmis reprezentanţii ASF.

    Allianz-Ţiriac Asigurări a avut o cotă de piaţă de aproape 18,7% în ianuarie, iar Groupama Asigurări a ajuns la 14,5%, arată datele ASF. Cu o singură excepţie notabilă şi ceilalţi jucători din piaţa RCA au avut, în ianuarie, cote semnificativ peste cele obişnuite din ultimii ani.

    Grawe România Asigurare s-a apropiat de 11% din vânzările de RCA, Asigurarea Românească – Asirom Vienna Insurance Group a atins 9,7%, iar Omniasig Vienna Insurance Group 7,4%, în timp ce Generali România Asigurare Reasigurare a marcat o cotă de doar 1,27%.

    “Este de menţionat faptul că asigurătorul francez Axeria Iard, intrat pe piaţa din România cu o sucursală directă, în baza sistemului Freedom of Establishment (FOE), reglementat de normele Uniunii Europene, apare cu portofolii importante, deşi a debutat în ultima lună a anului 2021. Potrivit datelor raportate de intermediari, compania a avut vânzări notabile în prima parte a acestui an”, au mai spus reprezentanţii ASF.

    Primele brute subscrise pe piaţa RCA au ajuns, la sfârşitul lunii ianuarie a anului 2022, la peste 810,5 milioane de lei.

    Este de remarcat şi structura vânzărilor pe perioade de valabilitate. Peste 82% din poliţele RCA, vândute în ianuarie, se întind pe 12 luni. În general, dominante în portofolii erau poliţele pe 6 luni, care în prima lună a acestui an au avut o cotă de doar 5,6%. Poliţele pe o lună au reprezentat 11,3% din totalul vânzărilor.

    Anul trecut a adus un record în ceea ce priveşte numărul de contracte RCA. În 2021, erau în vigoare aproximativ 6,7 milioane de poliţe, cifră care include şi cele peste 1,44 milioane de poliţe emise de City Insurance S.A., valide la finele anului precedent. Prin comparaţie, la finalul anului 2020 erau în vigoare 6,5 milioane de poliţe RCA, în 2019 puţin peste 6 milioane, iar la sfârşitul anului 2018, doar 5,5 milioane de poliţe.