Tag: Strategie

  • Strategie cu digitalizare, noi produse şi listare

    „Anul 2019 este foarte important din perspectiva digitalizării, iar aceasta reprezintă cu certitudine direcţia de dezvoltare a grupului Idea Bank România. Când vorbim despre digitalizare cred că cea mai importantă perspectivă este cea a clientului: timp economisit în relaţia cu banca. Pentru client eşti digital dacă îi oferi cele trei funcţii esenţiale bancare în mediul online, acolo şi atunci când acesta îşi doreşte: depozite, credite şi tranzacţii. Strategia băncii este de a perfecţiona instrumentele web deja existente şi de a înrola cât mai mulţi clienţi prin acestea şi abia în a doua fază de a pune la dispoziţia acestora banking la 360o printr-o soluţie modernă de internet banking cu care să interacţioneze pe o bază continuă”, afirmă Mioara Popescu, CEO al Idea Bank, instituţie de credit deţinută de polonezii de la Getin Holding.

    Pe lângă reţeaua de unităţi teritoriale, care rămâne încă de bază, Idea Bank s-a orientat şi spre canalele de distribuţie online pentru persoane fizice nonclienţi lansând Calculatorul cu Dorinţe – pentru credite de consum – şi platforma Idea WebDepo – pentru depozite, necondiţionate de deschiderea prealabilă a unui cont curent online.

    WebDepo, o platformă prin care clientul are posibilitatea să-şi creeze un depozit într-un timp foarte scurt, în trei paşi, a fost lansată anul trecut. „Până în acest moment am reuşit să economisim timpul a peste 1.600 de clienţi, am simplificat vieţile acestora pentru că ei nu s-au mai deplasat la bancă pentru a constitui un depozit, deşi nu avuseseră vreo relaţie anterioară cu banca”, descrie Mioara Popescu cele mai recente rezultate înregistrate de platformă.

    Volumul de depozite atrase online de Idea Bank a fost dublu faţă de nivelul planificat, până la finele anului 2018 ajungând 50 de milioane de lei în depozite noi constituite online, iar acum volumul se îndreaptă spre 100 de milioane de lei. Pentru finalul anului 2019, banca îşi propune să ajungă la depozite noi în jur de 200 de milioane de lei.

    Tot anul trecut, pe partea de creditare, banca a lansat Calculatorul cu Dorinţe – un instrument de aprobare a creditelor de consum online care va fi adus în 2019 la un alt nivel, procesul de creditare urmând să fie 100% online, după cum dă asigurări Mioara Popescu.

    „Fluxul actual de vânzare online al creditului nu asigură finalizarea procesului, clientul trebuie să meargă în sucursală pentru semnarea contractului, iar rezultatul nu este la fel de mulţumitor ca în cazul depozitelor online. Revizuim în prezent interfaţa Calculatorului cu Dorinţe şi implementăm semnătura digitală. Astfel, se vor crea premise pentru o mai bună penetrare a creditului online în rândul clienţilor. Pentru semnătura digitală, colaborăm cu o firmă din România. Suntem în teste. Învăţăm din fiecare greşeală pe care o facem şi o evităm în viitor.” Şefa Idea Bank aminteşte că procesul de vânzare a unui credit online se bazează în primul rând pe prudenţă, pe o bună gestiune a riscului de credit, pe o bună informare şi conştientizare a clientului referitoare la sarcinile ce decurg din contractul de credit, de necesitatea respectării disciplinei de plată şi a graficului de rambursare. „Este foarte importantă disciplina la plată a clienţilor, element care determină scăderea riscului în creditare şi implicit a costului creditului, altfel spus diminuarea dobânzilor.”

    Gestiunea NPL-urilor este parte a strategiei Idea Bank. „În prezent, rata creditelor neperformante este sub 5%, acesta fiind de altfel targetul nostru pentru acest an.”

    Legat de zona tranzacţională, anul 2019 va fi anul lansării unei noi aplicaţii de internet banking atât pentru IMM-uri, cât şi pentru persoanele fizice. Iar aplicaţia de internet banking va putea să fie utilizată şi pe mobil, spune şefa Idea Bank.

    „Avem o soluţie foarte practică şi simplă care va crea mai multă valoare adăugată la client. Ne propunem şi reuşim prin proiectul nostru ca şi perspectivele aduse de PSD2 să fie integrate în noua aplicaţie de internet banking astfel încât în colaborarea noastră viitoare cu fintech-urile să valorificăm două elemente importante: banca aduce baza de clienţi şi un plus de încredere pe care clienţii îl au în bancă, iar fintech-ul vine cu experienţa utilizatorilor creată de noile generaţii de programatori, ei înşişi consumatori de servicii bancare, dar cu aşteptări modelate de social media şi e-commerce-ul modern. Este o experienţă interesantă pentru că fintech-ul are foarte mult know-how, iar noi avem prudenţa şi încrederea pe care clientul ţi le dă şi de care eşti responsabil. Încercăm să combinăm cele două laturi.”

    Primele progrese privind dezvoltarea inteligenţei artificiale se văd deja în cadrul Idea Bank, acolo unde o aplicaţie învaţă din comportamentul la plată al clientelei şi modelează un sistem de scoring privind decizia de aprobare sau respingere a unui credit, potrivit şefei băncii. „Această inteligenţă artificială se comportă ca o entitate vie care se dezvoltă continuu atâta timp cât este «hrănită» cu date despre comportamentul clienţilor noştri şi poate deja înlocui decizia umană în aproximativ jumătate din aplicaţiile de credit.”

    Anul trecut, Idea Bank a finalizat upgrade-ul sistemului informatic al core banking system (CBS) – urmat de integrarea celorlalte aplicaţii. Iar volumul investiţiilor a fost de aproximativ 2 milioane de  euro în 2018 şi procesul continuă în 2019.

    Profitul Idea Bank nu a avut în 2018 acelaşi ritm de creştere comparativ cu cel obţinut la nivelul grupului, fiind influenţat de un nivel mai mare de cheltuieli şi investiţii. „Dezvoltarea digitală este mare consumatoare de resurse.”

    Idea Bank a raportat pentru 2018 un profit de 8,4 milioane de lei, în creştere faţă de nivelul de 7,4 milioane de lei înregistrat în 2017. Iar activele băncii au urcat la 2,1 miliarde de lei.

    Obiectivele băncii în 2018 s-au axat pe creştere organică sănătoasă, pe continuarea procesului de digitalizare, pe îmbunătăţirea relaţiilor cu clienţii existenţi şi în acelaşi timp pe atragerea unor noi clienţi, pe creşterea nivelului de pregătire a echipei Idea Bank. În acelaşi timp, Idea Bank s-a axat pe funcţionarea unor parteneriate reale cu canalele alternative prin care vinde o parte din credite, iar controlul adecvat al costurilor operaţionale a fost un alt obiectiv important.

    Legat de profitul băncii în 2019, estimările indică un nivel mai mic decât în 2018, scăderea cu 6,7% fiind explicată de efectul taxei bancare, bugetată la nivel maxim, de 0,2% din activele financiare eligibile, respectiv 2,8 mil. lei, susţine şefa Idea Bank. „Estimăm creşterea cu peste 8% a soldului creditelor, deci este posibil ca impactul taxei să fie mai mic. Vom fi siguri după publicarea normelor metodologice.”

    Pentru 2019, strategia digitală a Idea Bank presupune investiţii în digitalizare în jur de 800.000 de euro, potrivit Mioarei Popescu.

    Dar prin ce se diferenţiază platforma digitală a Idea Bank de concurenţă?

    „Ne plac lucrurile simple, practice, altfel. Idea Bank are o perspectivă de open banking pentru nonclienţi, adică pentru persoanele fizice şi juridice care nu au deja o relaţie cu banca. Astfel, noi descompunem cele trei funcţii bancare în aplicaţii online deschise oricărui potenţial client: poţi contracta un depozit sau un credit online fără să fi avut o relaţie prealabilă cu banca. Odată contractat un produs sau serviciu devii client, iar rolul băncii este de a crea conţinut pentru tine – motive de a reveni continuu pe o platformă de internet banking, acolo unde poţi să-ţi consulţi soldurile, poţi efectua plăţi sau schimb valutar avantajos şi unde vei regăsi un marketplace de unde poţi contracta alte produse şi servicii oricând şi oriunde doreşti.”

    Într-o primă etaptă, Idea Bank urmăreşte să perfecţioneze instrumentele web deja existente şi să atragă cât mai mulţi clienţi prin acestea, iar ulterior, în a doua fază, va pune la dispoziţia acestora banking la 360o printr-o soluţie modernă de internet banking cu care să interacţioneze continuu.

    „Faptul că avem numai 33 de sucursale ne obligă să fim activi şi performanţi în mediul digital, astfel putem asigura ritmul de creştere prognozat. Nu vom renunţa în viitorul apropiat la sucursale pentru că sucursalele au rolul lor, asigură legătura cu clientul, poţi să-i furnizezi mai multe informaţii. Sunt mulţi clienţi care deşi accesează depozitul online vizitează sucursala pentru a se asigura că lucrurile sunt în regulă, se simt mai confortabil dacă vorbesc şi interacţionează şi cu reprezentanţii băncii.”

    Şefa Idea Bank apreciază că, într-o perspectivă mai îndelungată, clientul va avea banca şi consultantul său în buzunar, astfel ca prin aplicaţii inteligente instalate pe telefonul mobil să-şi poată satisface nevoile sale. „Noi trebuie să fim pregătiţi pentru această perspectivă. Prin urmare, strategia digitală trebuie implementată conform planului cu grijă în gestionarea schimbării în mod eficient atât în interiorul organizaţiei, ca şi din perspectiva relaţiei cu clientul.”

    Directorul general al Idea Bank apreciază că penetrarea soluţiilor digitale în rândul clienţilor ar fi mai uşoară dacă şi la nivelul instituţiilor statului ar exista o reală agendă digitală naţională, să poţi să-ţi plăteşti toate taxele online, să poţi să deschizi o companie online sau să depui anumite documentele. „Avem o viteză foarte bună a internetului în România. De ce să nu o folosim?”

    În ceea ce priveşte cooperarea dintre o bancă şi un fintech, şefa Idea Bank crede că aceasta va fi din ce în ce mai prezentă, inclusiv pe piaţa românească, care se va adapta la ceea ce se întâmplă pe plan european şi nu numai.

    „Noua provocare sunt noii competitori care apar pe piaţa românească, fintech-urile, care ne obligă şi pe noi, băncile, să fim inovativi. Cu siguranţă vor fi un partener în viitor. Noii competitori ne obligă să fim inovativi, să stăm la aceeaşi masă, să fim parteneri cu ei şi să fim competitivi în acelaşi timp cu vremurile pe care le trăim.”

    Pe lângă planurile legate de digitalizare, Idea Bank are şi obiective noi privind produsele şi serviciile oferite.

    IMM-urile şi creditul imobiliar, în centrul atenţiei

    Idea Bank este o bancă de talie mică, dar care îşi propune o creştere organică ca urmare a eforturilor continue de creştere a eficienţei într-un mediu concurenţial, dar şi instabil din punct de vedere legislativ, a menţionat directorul general al Idea Bank.

    Specializată mai ales pe creditarea de consum, Idea Bank vrea să-şi extindă gama de produse şi va lansa de la jumătatea acestui an şi credite imobiliare, urmând să se concentreze mai mult şi spre finanţarea IMM-urilor. „Important este să reuşim realizarea unui echilibru: nu poţi să te dezvolţi numai pe consum. A apărut o schimbare în orientarea nostră: IMM-urile şi creditul imobiliar vor fi mai mult în centrul atenţiei. Am decis să acordăm o mai mare atenţie IMM-urilor şi creditului ipotecar abia după ce am căpătat o expertiză în creditul de consum. Suntem siguri că putem să gestionăm procesul acesta şi pornim la drum”, spune şefa Idea Bank.

    În ceea ce priveşte creditul de consum, produsul principal de credit al Idea Bank, în termeni de acaparare de cotă de piaţă, banca câştigă lunar o cotă incrementală (calculată ca volume noi credite Idea Bank / volume noi piaţă) de peste 2% faţă de o pondere de 0,47%, cota de piaţă a băncii după active, a explicat Mioara Popescu.

    Idea Bank urmează să intre de la jumătatea anului 2019 pe segmentul creditării ipotecare. „Creditul ipotecar se bazează pe un flux complet informatizat, foarte bine controlat. Ne-am obişnuit clienţii cu produse simple şi practice şi pe acest standard este proiectat creditul ipotecar. Lansarea va fi la jumătatea acestui an. Deja suntem în faza finală de testare, deci aproape gata, iar echipa de proiect este foarte implicată pentru a fi sigură că nu va fi niciun fel de inconvenient la lansare.“

    Referitor la obiectivele de vânzări pe noua nişă, Idea Bank ţinteşte un volum de credite ipotecare de aproximativ 100 mil. lei în acest an. „În funcţie de evoluţia vânzărilor şi de feedbackul primit de la clienţi, vom analiza şi, eventual, vom revizui produsul şi fluxurile operaţionale pentru a-l face cât mai atrăgător şi prietenos.“

    Strategia actuală a Idea Bank nu include credite Prima casă, ci doar credite ipotecare standard, potrivit Mioarei Popescu. „Din perspectiva dobânzilor practicate de competiţie, atât de mult s-a apropiat nivelul acestora la creditele ipotecare încât din punctul meu de vedere programul Prima casă ar trebui să se apropie de final. Idea Bank a participat la două ediţii ale programului, după care în contextul dificil al anilor 2012-2013 am decis să nu mai participăm. Strategia noastră actuală nu include credite Prima casă, doar credite ipotecare standard. Vedem cum merge produsul nostru şi apoi decidem extinderea.“

    În ceea ce priveşte IMM-urile, şefa Idea Bank a explicat că sunt foarte importante, sunt o parte a motorului de funcţionare a economiei româneşti, însă apreciază că mai este nevoie de încredere şi poate de curaj, în condiţii de risc bine gestionat, pentru a se crea un real parteneriat între bănci şi IMM-uri.
    Idea Bank îşi propune dublarea volumului de vânzări pentru IMM-uri în 2019, vânzările noi de credite pentru IMM-uri bugetate fiind de peste 400 mil. lei. „Am acumulat suficientă expertiză în ceea ce priveşte abordarea IMM-urilor. Avem un parteneriat de finanţare cu Fondul European de Investiţii din care am folosit deja prima tranşă. Printre clienţii noştri regăsim IMM-uri din IT, industria hotelieră, comerţ, transport, industrie, agricultură. Un rol deosebit în finanţarea acestora îl are compania de leasing din grupul Idea România, respectiv Idea Leasing, un jucător important pe piaţa de profil, cu care colaborăm eficient în cadrul modelului nostru de business.“

    Un element important în procesul de finanţare sunt dobânzile. Referindu-se la dobânzile la credite, şefa Idea Bank consideră că „s-a făcut cam tot ceea ce ar fi trebuit să se facă”. „Toate băncile practică aproape acelaşi nivel al dobânzilor. Diferenţa vine acum din calitatea procesului de vânzare a produsului, calitate pe care o transferi către client şi care constă în rapiditate, în simplitate, în modul în care ştii să gestionezi încrederea. Astfel, diferenţele dintre nivelul dobânzilor nu mai sunt decisive în decizia de creditare şi am văzut acest lucru şi la clienţi. Se întâmplă să accepte o dobândă mai mare, evident bazată pe nivelul de scoring, dacă banca este capabilă să-i acorde creditul aproape pe loc. Şi poate că acesta este unul dintre atuurile băncilor mai mici, sunt un pic mai agile.”

    Pe măsură ce dobânzile au revenit în ultimii ani pe un trend ascendent, şi clienţii Idea Bank s-au orientat spre creditele cu dobândă fixă. „În primele luni ale anului, numărul clienţilor care au solicitat credite cu dobândă fixă a fost în creştere. Clienţii preferă dobânda fixă, al cărei nivel practicat de bancă începe de la 8,9%. Am inclus în portofoliul nostru credite cu dobândă fixă mai târziu decât competiţia, am preferat creditul cu dobândă variabilă, mult mai sigur din punctul de vedere al gestionării riscului de rată a dobânzii,  atunci când am realizat că procesul de refinanţare externă prin creditele cu dobândă fixă ne afectează foarte mult. Aproape că producţia nouă nu mai acoperea nivelul rambursărilor anticipate. Acum suntem la 50% – 50% – jumătate sunt credite cu dobândă fixă, jumătate cu dobândă variabilă. Important este să ai echilibru, să pui în balanţă cele două produse, dar şi sursele, care la rândul lor se diferenţiază pe anumite termene.”

    Soldul creditelor acordate de Idea Bank a crescut cu 15% anul trecut, până la 1,3 mld. lei. La nivelul întregului sistem bancar, creditarea înregistra la finele lui 2018 o creştere de circa 8%, ritm care s-ar putea menţine şi în acest an.

    „Dacă ianuarie şi februarie au fost luni dificile, în contextul foarte neclar, total neaşteptat generat de OUG 113 din decembrie 2018, ulterior creditarea şi-a revenit. Luna aprilie la Idea Bank a fost cea mai bună lună, nivelul creditelor acordate fiind mai mult decât dublu faţă de ianuarie. Creşterea cu 8% a creditării la nivelul sistemului bancar înregistrată în 2018 estimez că se va menţine şi în acest an.”

    Referindu-se la dobânzile remunerate de Idea Bank pentru depozite, Mioara Popescu susţine că depozitele la termen existente în oferta de produse sunt destul de atractive”. Dobânzile practicate sunt destul de competitive în acest moment. Concurenţa cea mai mare vine din partea Ministerului de Finanţe prin emisiunile succesive de titluri de stat către populaţie.”

    Obiectiv strategic: Listarea la bursă

    Idea Bank România, deţinută de polonezii de la Getin Holding, intenţionează să se listeze la bursă, analizând momentul oportun pentru iniţierea acestui proiect, iar listarea ar urma să fie realizată la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), după cum a declarat Mioara Popescu, CEO al băncii.

    „Ca obiectiv strategic pentru perioada următoare, vizavi de piaţa de capital, ne gândim din ce în ce mai profund la utilizarea instrumentelor acesteia în susţinerea dezvoltării băncii. De ce nu un IPO? Cred că am ajuns la un moment în care evoluţia actuală ne permite să abordăm şi aceste instrumente de finanţare. Pentru că este o abordare normală. Piaţa de capital este o sursă de dezvoltare a unei organizaţii nu atât de mult folosită în România, însă multe ţări din Europa o folosesc din ce în ce mai mult. Analizăm încă momentul oportun pentru iniţierea acestui proiect. Este un proces care necesită mare atenţie, ne dorim să-l finalizăm cu succes şi pentru a îndeplini acest obiectiv este necesar să fim foarte bine pregătiţi.  Suntem într-o fază incipientă. Lucrăm la acest proiect şi vom folosi know-how-ul acţionarului polonez. Evident, vom utiliza Bursa de Valori Bucureşti.”

    La BVB sunt listate în prezent Banca Transilvania, BRD-SocGen şi Patria Bank, dar există şi alte instituţii de credit locale care au obligaţiuni tranzacţionate la bursă, cum ar fi Raiffeisen Bank sau UniCredit Bank.

    Şi Idea Bank are din luna februarie a acestui an obligaţiuni tranzacţionate în cadrul sistemului alternativ de tranzacţionare administrat de BVB, cu scadenţa în decembrie 2024, în valoare totală de 5 mil. euro.

    Piaţa de capital este mecanismul adecvat pentru diversificarea surselor de finanţare ale companiilor, indiferent de mărimea şi activitatea lor, atât timp cât aplică o serie de standarde specifice, în opinia şefei Idea Bank.

    „Este mai greu la început, dar odată ce faci acest exerciţiu de raportare el devine foarte repede o rutină. Este ca orice altă raportare, comparabilă cu cele către banca centrală. Noi aşa ne-am organizat şi aşa o tratăm. Noi suntem foarte obişnuiţi cu un nivel înalt al guvernanţei corporative, cu cerinţele de transparenţă, cu raportarea periodică la termenele care ne sunt impuse de regulamentele bancare. Cel puţin pentru o bancă, această obligaţie de raportare nu face foarte mult diferenţa. Nu o vedem ca o piedică pe care să nu o poţi trece.“

    Mioara Popescu a amintit că pe piaţa de capital există o iniţiativă foarte bună prin care se intenţionează implementarea celor mai bune practici în comunicarea cu investitorii, care include redactarea unor rapoarte şi prezentări relevante. „Implementarea acestui proiect va face ca lucrurile să fie mai simple.“

    Riscuri şi provocări pentru banking

    Referindu-se riscurile şi provocările pentru banking, directorul general al Idea Bank susţine că impredictibilitatea cadrului legislativ este unul dintre principalele riscuri care afectează mediul economic în general.

    „Efervescenţa legislativă, măsurile populiste, nebazate pe profesionalism şi pe buna înţelegere a legilor care guvernează piaţa bancară, ar putea să creeze un efect grav în economia românească. Avem nevoie de o legislaţie clară, predictibilă care să nu încurajeze indisciplina financiară”. O altă provocare este legată de disciplina la plată şi educaţia financiară. „Le văd îmbinate. Banca vine în sprijinul clientului, asigură prin credit satisfacerea unei nevoi. Dar şi eu, ca şi client, sunt responsabil şi conştient că banii primiţi ca şi credit trebuie să fie returnaţi, după cum banca este obligată să asigure administrarea prudentă a depozitelor constituite. Banca cumpără şi vinde încredere, dar trebuie să gestioneze acest proces cu maximă prudenţă.”

    Totodată, forţa de muncă se conturează ca o nouă provocare, nu doar pentru banking, ci pentru întreaga economie. Schimbarea locului de muncă destul de rapid va crea o problemă şi sistemului bancar. În contextul creşterilor salariale din sistemul public, o parte din colegii noştri au ales să lucreze în sectorul de stat. Ce este cert este că tânăra generaţie are alte obiective, îşi doreşte o balanţă mai echilibrată între timpul de lucru şi timpul liber, ceea ce nu este tocmai rău.”

    În cele din urmă, şefa Idea Bank menţionează pe lista provocărilor pentru banking şi cadrul european de reglementare, numărul de reglementări în creştere care pune presiune în plus din perspectiva rigurozităţii în derularea activităţii tranzacţionale şi a documentării, vorbind şi de necesitatea sistemelor suplimentare de securitate a informaţiei.

  • Strategia 5G pentru România a fost adoptată de Guvern: Se pregătesc 250.000 de locuri de muncă noi

    Guvernul României a anunţat astăzi că a adoptat în şedinţa de guvern Strategia 5G pentru România, şi transmite că aceasta va crea peste 250.000 de locuri de muncă noi şi va aduce beneficii economice de 4,7 miliarde euro, potrivit unui anunţ oficial.

    „Guvernul îşi propune un program ambiţios de implementare a noii generaţii tehnologice în comunicaţiile mobile, prin adoptarea Strategiei 5G pentru România şi proiecţia următoarelor decenii de evoluţie în domeniul comunicaţiilor. Noua generaţie de tehnologie mobilă, 5G, va crea un mediu de conectivitate mult superior generaţiei 4G şi va contribui în mod semnificativ la incluziune şi creşterea productivităţii în economie”, a declarat Alexandru Petrescu, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

    Astfel, tehnologia 5G ar trebui să aduc pentru utilizatorii de internet viteze de până la 20 de ori mai mari, adică viteze de până la 20 GB/s, faţă de standardul de 1 GB/s disponibil prin tehnologia 4G.

    „Prin implementarea acestei strategii, România va cataliza dezvoltările economice şi sociale induse de tehnologie, va dezvolta capitalul uman, estimandu-se crearea a  peste 250 mii locuri de muncă şi  a  unui efect de multiplicare  a integrarii noilor tehnologii in viata economica  de peste 4,7 miliarde euro, contribuind astfel la realizarea obiectivelor UE de a deveni lider global în tehnologia 5G”, transmit autorităţile.

    Adoptarea acestei strategii plasează România alături de 12 state dezvoltate care au lansat strategii 5G, printre care Austria, Danemarca, Franţa, Germania şi Italia.

    Guvernul notează că Strategia 5G pentru România „proiectează un plan de acţiune cu sarcini şi termene concrete pentru implementare, vizând lansarea serviciilor în 2020 şi acoperirea cu servicii 5G a tuturor centrelor urbane şi a principalelor rute de transport terestru până în 2025. Printre principalele repere ale planului de acţiune al Strategiei 5G se află: desfăşurarea licitaţiei pentru acordarea licenţelor de utilizare a frecvenţelor radio, transpunerea Codului European al Comunicaţiilor Electronice, adaptarea regimului de autorizare a lucrărilor de construcţii în sens favorabil dezvoltării reţelelor 5G”.

    Licitaţia pentru spectrul radio 5G ar urma să fie lansată în această toamnă, potrivit ministerului Comunicaţiilor, însă jucătorii din piaţă cer simplificarea cadrului de reglementare şi eliminarea taxelor din telecom prevăzute în celebra OUG 114.

    Chiar vicepreşedintele arbitrului telecom ANCOM, Eduard Lovin, spunea la începutul anului că licitaţia 5G nu poate avea loc dacă guvernul nu abrogă aceste prevederi din OUG 114.

    Ministerul Comunicaţiilor lucrează în acest moment la o nouă variantă a OUG 114, în care impactul asupra industriei de telecom va fi redus, iar noul document ar putea fi aprobat de Guvernul României a declarat Alexandru Petrescu, ministrul comunicaţiilor, într-un interviu pentru publicaţia americană Bloomberg. 

    Operatorii de telecom locali au criticat dur OUG 114 avertizând că ar putea să nu participe la licitaţia 5G organizată de stat în această toamnă.

     

     

     

     

     

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Doina Vornicu, COO { CEZ România }

    •   Spune că în cei peste 30 de ani de carieră în domeniul energetic, din care cea mai mare parte în poziţii de management şi coordonare, s-a axat pe stabilirea unor obiective legate de propria dezvoltare; pentru a face acest lucru, cere constant feedbackul celor cu care lucrează şi totodată urmăreşte punctul de echilibru între valorile proprii şi felul în care reuşeşte să le transmită celor din jur.
    •   Declara în interviurile acordate anterior că niciodată nu şi-a dorit să fie altceva decât inginer electroenergetic şi dacă ar trebui să o ia de la capăt, ar face acelaşi lucru, deşi energia este, de regulă, o lume a bărbaţilor.
    •   Spune despre sistemul energetic că şi în prezent este ca o familie – „toţi se cunosc, iar la greu toţi se ajută – se sfătuiesc, au acelaşi gen de probleme, găsesc împreună soluţii, chiar dacă acţionarii au diferite naţionalităţi în acest moment”.

    Cifră de afaceri (2017): 490 mil. euro
    Număr de consumatori: peste 1,3 milioane

  • Strategie austriacă pentru vinuri româneşti

    “Am început să investesc în industria vitivinicolă datorită sentimentelor şi din accident. Datorită sentimentelor pentru că foştii proprietari erau persoane cu foarte mult bun simţ şi au fost mentori pentru mine şi pentru tatăl meu. Ei s-au implicat accidental în industria vinului. Credeau foarte mult în potenţialul din România şi posibilitatea de a produce vinuri în această ţară, iar asta m-a facut să devin interesat de Vinarte”, descrie austriacul Tim Brockmann modul în care a ajuns să conducă afacerea Domain Vinarte preluată de la grupul de italieni care a înfiinţat-o.

    Vinurile Domaine Vinarte, produse în prezent la două crame din regiunea Olteniei, au generat anul trecut afaceri de 10,5 milioane de lei, în creştere cu 10% faţă de anul 2017. Tim Brockmann, actualul proprietar al Domaine Vinarte, a preluat patrimoniul companiei în anul 2016. Istoria acesteia pe piaţa locală a început însă în anul 1998, când un grup de investitori români şi străini şi-au pus în aplicare visul de a demonstra că România poate produce vinuri care să rivalizeze cu marile vinuri din Franţa şi Italia, după cum povesteşte noul proprietar.

    Drumul lui Tim Brockmann înspre industria vitivinicolă este unul ce poate fi considerat atipic: deţine o diplomă de master în Drept Comercial European, obţinută la Universitatea din Paris, este membru al barourilor din Franţa şi Elveţia, preşedinte al fondului de investiţii de capital de risc Amadeus Capital şi vicepreşedinte al consiliului director al Turicum Private Bank. De asemenea, înaintea de a lua hotărârea de a investi in Vinarte, proprietarul a debutat în domeniul financiar-bancar cu banca americană de investiţii JPMorgan.

    „De profesie sunt avocat şi am ajuns să muncesc în domeniul financiar pentru JPMorgan. Ulterior, din motive personale, am preluat responsabilitatea conducerii afacerii familiei, iar între timp am creat şi investit într-un fond de management al afacerilor pe care l-am vândut în 2010. Acum opt ani am decis să investesc în active reale şi aici a apărut Vinarte. De asemenea, deţinem active în domeniul IT şi în domeniul petrolier”, a spus Tim Brockmann, proprietarul Vinarte, referindu-se la investiţiile Amadeus Capital.

    Tim Brockmann a preluat compania Vinarte, aflată în insolvenţă, în octombrie 2017 printr-un transfer de business de pe Vinarte pe firma Neobacchus; la finalul lui 2018, Neobacchus şi-a schimbat numele în Domaine Vinarte.

    Potrivit lui Brockmann, evoluţia companiei în continuare are la bază implicarea activă şi implementarea noilor strategii de poziţionare a produselor pe piaţă, atât prin rebranding, cât şi printr-o nouă echipă de vânzări şi o nouă politică de preţuri care facilitează extinderea pe noi pieţe externe.

    „În Europa avem competitori foarte mari şi este dificil să duci vinul românesc în Franţa, în Italia sau Spania, dacă nu te adresezi comunitaţii româneşti stabilite în ţările respective. Este o provocare dacă vrei să intri pe pieţele mature, dar există şi alte locuri din Europa care nu sunt atât de dezvoltate pe partea vinurilor.”

    Potrivit lui Tim Brockmann, obiectivele principale ale societăţii sunt de a dezvolta afacerea preluată, astfel încât să poată reinventa elementele valoroase ale vechii entităţi. Pe termen lung, compania vizează dezvoltarea celor două crame din Oltenia, respectiv Bolovanu, din Sâmbureşti, şi Stârmina, din Mehedinţi. Acesta este, de altfel, spune el, motivul pentru care anul acesta au decis să vândă crama Villa Zorilor de la Zoreşti, din regiunea Dealu Mare, împreună cu brandul Prince Matei. Crama din Buzău a Vinarte a fost vândută într-o tranzacţie estimată de ZF la 1-2 milioane de euro.

    „Crama Bolovanu din Sâmbureşti va fi tip boutique şi va avea maximum 10 camere, cu circuit închis pentru evenimente private şi clienţi premium. Investiţia în modernizarea acestei crame va fi între 200.000 şi 250.000 de euro, iar pentru modernizarea cramei din Stârmina investiţia va fi de aproximativ 1 milion de euro”, a spus Tim Brockmann. Potrivit lui, obiectivul pentru Domaine Vinarte reprezintă o creştere a cifrei de afaceri cu 15% faţă de 2018. Pentru a realiza acest obiectiv, şi-au propus să lanseze anul acesta 10 noi etichete, ca parte a unei strategii de dezvoltare a portofoliului de produse adresat atât segmentului de retail, cât şi celui HoReCa. Primele trei dintre acestea – Uniq, Roza de Sâmbureşti şi Soare Rose – vor fi lansate în primul trimestru al anului. Compania va lansa totodată o campanie de rebranding care să răspundă mai bine nevoilor pieţei şi, spune el, care să adreseze mai bine segmentul mai tânăr de clienţi.

    Astfel, în timp ce branduri istorice ale companiei precum Sirena Dunării, Soare, Prince Mircea şi Castel Bolovanu îşi vor păstra caracteristicile istorice, altele precum Cuvee D’Excellence şi Nedeea vor schimba câteva aspecte în ceea ce priveşte forma sticlei şi eticheta. 

  • „Suntem cu adevărat epuizaţi”. Mai multe ţări UE, inclusiv România, îndeamnă Londra să prezinte o strategie clară privind Brexit

    „Suntem cu adevărat epuizaţi de aceste negocieri”, a declarat Michael Roth, ministrul german pentru Europa, care a participat marţi la o reuniune cu omologii săi din statele UE.

    „Mă aştept la propuneri clare şi precise [privind] de ce o astfel de amânare este necesară. Dragi prieteni de la Londra, vă rog, prezentaţi!”, a adăugat Roth.
     
    Miniştrii europeni urmează să fie informaţi de Michel Barnier, negociator-şef al UE, despre opţiunile privind o posibilă amânare a procesului de ieşire a Marii Britanii din Blocul comunitar.
     
    O decizie în această privinţă urmează însă să fie luată joi, cu ocazia summitului liderilor statelor membre UE.
     
    La rândul său, Nathalie Loiseau, ministrul francez pentru Afaceri Europene, a solicitat Guvernului britanic să ofere motive “credibile” pentru amânarea Brexit.
     
  • Schimbare de direcţie în strategia Lenovo

    “Orientul Mijlociu oferă o mulţime de oportunităţi în industria de centre de date. Vedem suficient spaţiu pentru ca Lenovo să îşi extindă afacerea în acest sector, a declarat Marco Andresen, directorul executiv şi vicepreşedinte al regiunii EMEA la Lenovo, în cadrul unei întâlniri cu presa organizate cu ocazia inaugurării noului sediu din Beijing.

    Lenovo a devenit un important centru de date în 2014, când a cumpărat divizia de servere x86 de la IBM. Anul acesta a marcat cea mai puternică creştere pentru Lenovo de la achiziţie, compania înregistrând venituri din centrul de date de 1,5 miliarde de dolari – un plus de 58% faţă de anul precedent.

    La finalul anului trecut, Lenovo a inaugurat noul său sediu în Zhongguancun Software Park, o zonă aflată în nord-vestul Beijingului. Compania vrea să dezvolte aici, pentru cei peste 10.000 de angajaţi, un mediu de lucru asemănător celui din Silicon Valley. Campusul celor de la Lenovo, cu cei 9.000 de metri pătraţi, are o arhitectură inedită – două clădiri legate între ele prin coridoare din sticlă. Şi standardul ecologic e unul destul de înalt, spaţiile fiind prevăzute cu panouri solare pentru alimentarea cu energie electrică, dar şi senzori pentru stingerea luminii atunci când angajaţii îşi încheie programul. Primul lucru care îţi sare în ochi e un perete de căţărare, aflat lângă recepţie, pe care angajaţii îl pot folosi în anumite zile ale săptămânii.

    Cu adevărat impresionant e magazinul de la baza clădirii, destinat angajaţilor, care permite accesul pe baza unui sistem de recunoaştere facială. Un simplu cont de WeChat (aplicaţie de mesagerie populară în China) şi poţi intra în magazin. Cumperi ce ai nevoie şi te îndrepţi spre ieşire, unde senzorii instalaţi verifică ce produse ai pe baza codurilor RFID (identificare prin unde radio – n.red.), iar camera transmite costul final contului de WeChat, care accesează contul bancar pentru a deconta plata. Fără portar, fără paznic, fără casier.

    O parte din campus poate fi vizitată de public, iar gadgeturile expuse sunt impresionante. Printre altele, am remarcat SmartVest, un fel de dispozitiv care permite accesarea în timp real a unor informaţii legate de sănătatea celui care îl poartă; sistemul e-Health, un mod de a vizualiza în 3D organele interne ale pacientului pentru a depista tumori sau pentru a clasifica imagini obţinute în urma unui examen la computerul tomograf; sau dispozitivele de realitate augmentată dezvoltate de Lenovo, pe care le-am şi testat.

    În cadrul turului de campus, am făcut o scurtă oprire şi la centrul de design, unde erau păstrate toate modelele de PC şi laptop comercializate de Lenovo. Privind la calculatoare vândute cu 10-15 ani în urmă, realizezi cât de mult au evoluat forma şi dimensiunile acestora.

    PC-ul, o afacere (încă) profitabilă

    „Este o evoluţie care va continua în mod clar, a spus Yang Yuanqing, CEO-ul Lenovo, referindu-se la performanţele atinse de regiunea EMEA. „Lenovo are un mare potenţial pe piaţa din EMEA. Suntem în prezent pe locul al doilea pe piaţa PC-urilor şi avem ambiţii de a ajunge pe primul loc (primul loc este în prezent ocupat de HP – n.red.). În special pe piaţa smartphone-urilor avem un potenţial foarte mare de creştere.

    Yang Yuanqing a fost numit CEO al producătorului din China la începutul lui 2009; el are mai mult de 20 de ani de experienţă în domeniul computerelor. Yang Yuanqing deţine o diplomă de masterat la Departamentul de Informatică al Universităţii de Ştiinţă şi Tehnologie din China, fiind, de asemenea, profesor invitat la aceeaşi universitate şi membru al Comitetului Consultativ Internaţional al Bursei de Valori din New York.

    El a ţinut să menţioneze că, fără o politică din ce în ce mai deschisă din partea guvernului chinez, Lenovo nu ar fi ajuns la nivelul din prezent. „De fapt, primul lucru pe care l-am făcut când China a devenit mai deschisă a fost achiziţionarea departamentului de PC-uri al IBM. În acest fel am devenit un pionier pentru China şi, în acelaşi timp, o companie globală. Deci, pentru noi, politica mai deschisă a reprezentat o mare parte a progresului nostru.

    În loc să se extindă pe toate pieţele, Lenovo se concentrează pe valorificarea celor mai performante – America Latină, America de Nord, Europa de Vest, India şi China. „Acum doi ani, am încercat să ne extindem în mai multe pieţe, dar această strategie a eşuat. Am învăţat din această experienţă – dacă trebuie să ne concentrăm pe profitabilitate, atunci ar trebui să ştim ce să luăm şi la ce să renunţăm. Prin urmare, ne concentrăm doar pe acele pieţe care au înregistrat o creştere bună în ultimele trimestre. Dar acesta este primul pas şi dacă reuşim să menţinem impulsul în următoarele trimestre, atunci vom avea o abordare mai agresivă de expansiune pe alte pieţe ca un al doilea pas, a mai spus Yuanqing.

    Lenovo a devenit global datorită achiziţionării departamentului de PC-uri al IBM; cât va mai rezista însă această piaţă, în condiţiile în care smartphone-ul devine dispozitivul preferat de tot mai mulţi pentru accesarea internetului? „Spre deosebire de multe altele, vedem zona de afaceri PC ca fiind foarte stabilă, atât în ceea ce priveşte volumul, cât şi creşterea veniturilor, crede CEO-ul Lenovo. „Este vorba de o industrie de 200 de miliarde de dolari. Zona PC-ului este un loc în care inovaţia se întâmplă în continuare. Astăzi, PC-ul trebuie văzut ca un dispozitiv IoT (Internet of Things – n.red.) şi este datoria noastră să dezvoltăm computere cât mai inteligente.

    În acest sens, este nevoie de big data, tehnologie pe care compania o foloseşte pentru dezvoltarea şi inovarea PC-urilor. „Deci există încă mult loc pentru dezvoltare. Dar astăzi PC-urile fac parte din strategia noastră mai inteligentă în domeniul IoT.

    În trimestrul III din 2018, cel mai recent pentru care există rezultate, livrările de PC-uri tradiţionale la nivel global au totalizat 67,4 milioane de unităţi, o scădere de aproape 1% faţă de perioada similară din 2017, potrivit datelor International Data Corporation (IDC). Piaţa PC-urilor tradiţionale a părut să se stabilizeze încă din 2017, iar cererea solidă apărute în regiuni-cheie şi zone emergente a generat chiar o tendinţă de creştere în al doilea trimestru din 2018.

    Piaţa americană de PC-uri a înregistrat un plus, totalizând livrări de peste 17,2 milioane unităţi. În zona EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa) vânzările s-au menţinut stabile, reflectând interesul mai mare al clienţilor către laptopuri.

    În vreme ce Lenovo (prin parteneriatul cu Fujitsu) a înregistrat o creştere în America de Nord, asigurându-şi primul loc cu o cotă de piaţă de 24% la nivel global, HP a avut un plus de doar 0,2%, fiind cel de-al zecelea an consecutiv de creştere. Dell a egalat Lenovo la creştere (5,8% faţă de trimestrul III din 2017) şi şi-a extins cota de piaţă la 17,8%; Acer a depăşit Apple şi a urcat pe locul al patrulea, investind în continuare în dezvoltarea portofoliului de bazat pe sistemul de operare Chrome.

    Focus pe servicii

    În ceea ce priveşte tehnologia 5G, Yuanqing spune că aceasta „va conduce întreaga afacere. Toate unităţile IoT vor fi conectate în viitor, ceea ce înseamnă creşterea cerinţelor privind lăţimea de bandă, ceea ce înseamnă că avem nevoie de 5G. El este de părere că 5G va întrerupe întreg sistemul tradiţional de comunicare.

    Inteligenţa artificială, un alt subiect la zi în tehnologie, reprezintă o direcţie pentru care Lenovo alocă fonduri semnificative. „În fiecare an cheltuim aproximativ 1,5 miliarde de euro în cercetare şi dezvoltare, iar partea pe care o cheltuim pe AI a crescut constant în ultimii ani. Unităţile Smart IoT sunt pe drum. Vedem difuzoare inteligente, AR, VR, IoT comerciale şi investim în dezvoltarea unor astfel de produse. Noi le numim produse inteligente, deoarece pot învăţa atât prin big data, cât şi de la generaţiile anterioare. Lenovo dezvoltă o infrastructură mai inteligentă şi investim în transformarea inteligentă, chiar şi pe plan intern. Folosim machine learning pentru a ne îmbunătăţi prognoza lanţului de aprovizionare, care aduce beneficii producţiei noastre.

    În ultimul trimestru, Lenovo a raportat venituri din servicii de aproape 700 milioane dolari – aproximativ 6% din veniturile totale. Ca grup, Lenovo a înregistrat venituri totale de 13,4 miliarde de dolari în al doilea trimestru, în creştere cu 14% faţă de anul precedent. Pentru cel de-al treilea trimestru consecutiv, compania a obţinut o creştere de două cifre a veniturilor.

    În regiunea EMEA există şi alţi jucători noi, printre care SAP, Microsoft, Alibaba Cloud, Amazon Web Services şi Oracle, însă Lenovo, care este în principal o companie de dispozitive, îşi concentrează treptat atenţia asupra industriei de servicii. „Veţi vedea că Lenovo devine din ce în ce mai activă în servicii în lunile următoare – atât pe partea comercială, cât şi pe partea consumatorilor – acesta este viitorul, a mai spus Marco Andresen.

  • Cele mai bune jocuri video din 2019 – GALERIE FOTO – VIDEO

    Zeci de titluri se vor lansa lunile următoare, de la unele de strategie la clasicele jocuri ce imită sporturile.
     
    Iată cele mai aşteptate jocuri ale anului:
     
    1. Kingdom Hearts 3
     
     
    Lansare: ianuarie
    Platforme: PlayStation 4, Xbox One
     
     
  • Cele mai bune jocuri video din 2019 – GALERIE FOTO

    Zeci de titluri se vor lansa lunile următoare, de la unele de strategie la clasicele jocuri ce imită sporturile.
     
    Iată cele mai aşteptate jocuri ale anului:
     
    1. Kingdom Hearts 3
     
     
    Lansare: ianuarie
    Platforme: PlayStation 4, Xbox One
     
    2. Far Cry New Dawn
     
     
    Lansare: februarie
    Platforme: Xbox One, PlayStation 4, PC
     
    3. Anthem
     
     
    Lansare: februarie
    Platforme: Xbox One, PlayStation 4, PC
     
    4. Metro: Exodus
     
     
    Lansare: februarie
    Platforme: Xbox One, PlayStation 4, PC
     
    5. The Division 2
     
     
    Lansare: martie
    Platforme: Xbox One, PlayStation 4, PC
     
    6. Mortal Kombat 11
     
     
    Lansare: aprilie
    Platforme: Xbox One, PlayStation 4, PC, Nintendo Switch
     
    7. Rage 2
     
     
    Lansare: mai
    Platforme: Xbox One, PlayStation 4, PC
     
    8. Cyberpunk 2077
     
     
    Lansare: 2019
    Platforme: Xbox One, PlayStation 4, PC
     
    9. Halo Infinite
     
     
    Lansare: 2019
    Platforme: Xbox One, PC
    Platforme:
     
    10. Pokémon RPG
     
     
    Lansare: finalul lui 2019
    Platforme: Nintendo Switch
  • Murielle Lorilloux, CEO / Vodafone România: „Un bun CEO este căpitanul navei – trebuie să aibă viziunea, să definească o strategie clară pentru toată compania. Cred că un CEO trebuie să conducă prin exemplu şi să inspire un entuziasm legat de viitor.”

    Carte
    de vizită
    ¶ Lorilloux este a doua femeie care preia funcţia de CEO din istoria de 21 de ani a Vodafone (Connex) pe piaţa locală, după Liliana Solomon
    ¶ A ocupat poziţii de top management în industria de telecom în cadrul mai multor operatori de comunicaţii din Africa – cea mai recentă fiind cea de director general al celui mai mare jucător de pe piaţa de telefonie mobilă din Republica Democratică Congo
    ¶ Absolventă a Ecole Supérieure de Commerce din Paris, ea a urmat un MBA la University of Texas din Austin şi are o diplomă de master în economie obţinută la Universitatea Paris Nanterre
    ¶ Căsătorită cu un doctor francez, Murielle Lorilloux este mamă a trei copii
    ¶ Vodafone România a avut anul trecut o cifră de afaceri de 3,6 miliarde de lei

    Murielle Lorilloux a apărut în catalogul CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA, 2018.

  • Michael Schmidt, CEO şi Proprietar / Automobile Bavaria Group: “Atunci când producătorul intră direct pe piaţă, trebuie să ştie mentalitatea pieţei şi trebuie să-şi dezvolte o anumită strategie de marketing şi promovare pentru a se dezvolta. Nu se poate generaliza o anumită strategie de marketing”

    Carte de vizită
    ¶ Michael Schmidt a emigrat în Germania în 1981 şi a revenit în ţară după Revoluţie
    ¶ A absolvit Universitatea Tehnică din München
    ¶ A pus bazele grupului Automobile Bavaria în anul 1994 la Braşov, fiind unul dintre primii oameni de afaceri români care au pariat pe dezvoltarea pieţei auto locale
    ¶ Primul automobil condus de el a fost o Dacia 1300L, iar primul cumpărat a fost un VW Käfer (Beetle), cumpărat în studenţie cu 800 de mărci germane
    ¶ Automobile Bavaria Group a înregistrat în anul 2017 o cifră de afaceri de peste 136 de milioane de euro şi a livrat peste 3.000 de unităţi, fiind cea mai mare reţea de dealeri BMW din Europa Centrală şi de Est