BusinessMagazin

Tag: stocuri

  • Rusia va elimina toate armele chimice din arsenalul său până la finalului anului 2017 – oficial rus

    Rusia va elimina toate armele chimice din arsenalul său până în luna decembrie 2017, a declarat joi generalul rus Valery Kapashin, un înalt oficial însărcinat cu depozitarea şi eliminarea stocurilor de arme chimice ale Rusiei, scrie The Associated Press online.

    Potrivit estimării avansate de Kapashin, Rusia ar urma să elimine armele chimice cu un an mai devreme decât anunţase anterior.

    Rusia, care este semnatară a Convenţiei Internaţionale privind interzicerea Armelor Chimice,a eliminat deja aproximativ 93% din stocurile sale de arme chimice, potrivit oficialilor.

    În ultimele două decenii, Rusia a construit mai multe instalaţii pentru eliminarea în condiţii de siguranţă a armelor chimice din arsenalul său.

  • Black Friday 2015: Oferta CEL.ro

    CEL.ro lansează reducerile de Black Friday in penultima vineri din luna noiembrie, respectiv din data de 20 noiembrie. Campania urmeaza sa se incheie cel mai tarziu pe data 22 noimebrie (in functie de viteza cu care se vor epuiza stocurile).

    Produsele oferite CEL.ro au discount-uri de pana la 95%, unele produse putand fi achizitionate chiar si cu 1 leu. Preturile smartphone-urilor vor începe de la 169 RON, televizoarele vor avea discount-uri de peste 1000 lei, iar la parfumuri reducerea va depasi si 60%. Laptop-urile vor putea fi achizitionate si cu 1500 lei mai putin iar ofertele de electrocasnice cu preturi incep de la 29 de lei. Produsele de ingrijire personala vor avea si ele preturi începând de la 29 de lei.

    Reduceri considerabile vor fi oferite si in sectiunile de componente PC dar si la produse pentru mama si copil, sustin reprezentantii companiei. CEL.ro estimeaza vanzari de peste 6 mil euro in perioada campaniei, potrivit Tiberiu Pop, CEO CEL.

    Retailerul online a inregistrat vanzari de peste 35 de milioane de euro in anul 2014.

  • BLACK FRIDAY 2014: eMAG a vândut 29 de autoturisme şi 200.000 de produse în primele 2 ore de la startul Black Friday

    Viteza de vânzare: În primele 5 minute s-au epuizat stocurile pentru PS4, iPhone 5S, laptop Acer la 499 de lei, Toshiba 80cm HD la 499 de lei, iPad Mini la 699 de lei.

    Conform reprezantanîilor companiei, produse vedetă la vânzare au fost: telefoane mobile, laptopuri, produse pentru copii, parfumuri. “Categoria gadget a mers foarte bine: de exemplu am epuizat ceas gadget Ceas Samsung Galaxy Gear Fit la 299 de lei”, se arată într-un comunicat al companiei.

    eMAG are în ofertă şi 1.200 de tichete pentru carburanti, în valoare totală de 240.000 de lei.

    În primele două ore au fost vândute 29 de autorturisme. Primele autoturisme comandate: Ford Kuga, Fiat 500 şi Ford Focus.

    „Cu siguranţă, este cel mai tare Black Friday din istoria eMAG, şi este doar începutul celei mai aşteptate zile din an pentru consumatori”, spune Iulian Stanciu, director general eMAG.

     eMAG a lansat, în 2011, conceptul de Black Friday pe piaţa din România şi organizează evenimentul celor mai mari reduceri din an pe parcursul unei singure zile.

    eMAG este cel mai mare magazin online din regiune şi unul dintre creatorii pieţei de comerţ online din România. Echipa eMAG este formată din aproximativ 1.000 de angajaţi.

     

  • Creditorii Vinarte au decis vânzarea activelor, stocurilor de vin şi mărcilor către o firmă chineză

     Firma Red Gate din China intenţionează să cumpere cu 3,6 milioane de euro activele Vinarte, firmă aflată în insolvenţă, dar şi stocurile de vin şi mărcile aferente, scoase la vânzare pentru 3,5 milioane de euro, potrivit unui raport al RVA Insolvency, lichidatorul judiciar al producătorului de vin.

    Creditorii Vinarte s-au întâlnit vineri şi au aprobat vânzarea activului de la Zoreşti, judeţul Buzău, unde Vinarte deţine un total de 94 de hectare.

    “Creditorii au aprobat vânzarea şi am început negocierile cu firma interesată. Estimez că vom semna contractul de vânzare în luna mai”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Arin Stănescu, proprietarul RVA.

    Lichidatorul a reevaluat stocurile de vin aflate în patrimoniul companiei şi mărcile aferente centrului de vinificaţie de la Zoreşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Aşa ne-au salvat exporturile

    Economiştii ING Bank notează reducerea consistentă a deficitului balanţei de cont curent în cursul acestui an (0,4% din PIB estimat, faţă de 3,6% din PIB în primele nouă luni din 2012), în principal datorită ajustării în balanţa comerţului cu mărfuri, unde s-a manifestat combinaţia între cererea internă scăzută şi capacitatea de export mai puternică, precum şi balanţei serviciilor.

    În schimb, balanţa veniturilor a contribuit mai puţin la ajustare, în special în lunile de vară, din cauza reducerii investiţiilor străine directe.

     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Aşa ne-au salvat exporturile

    Economiştii ING Bank notează reducerea consistentă a deficitului balanţei de cont curent în cursul acestui an (0,4% din PIB estimat, faţă de 3,6% din PIB în primele nouă luni din 2012), în principal datorită ajustării în balanţa comerţului cu mărfuri, unde s-a manifestat combinaţia între cererea internă scăzută şi capacitatea de export mai puternică, precum şi balanţei serviciilor.

    În schimb, balanţa veniturilor a contribuit mai puţin la ajustare, în special în lunile de vară, din cauza reducerii investiţiilor străine directe.

     

  • Perspectiva în următoarea jumătate de an: pace şi ţiţei ieftin

    Acordul este valabil şase luni şi urmează să ducă la o reglementare completă a problemei într-un an, deşi preşedintele iranian Hassan Rohani a spus că ţara sa nu va renunţa niciodată la îmbogăţirea uraniului. Premierul israelian Benjamin Netanyahu nu s-a sfiit să-l certe la telefon pe preşedintele american Barack Obama, avertizându-l că America “face aceeaşi greşeală cu Iranul pe care a făcut-o cu Coreea de Nord şi Pakistanul” – cu alte cuvinte, are încredere în promisiunile de pace ale unor ţări împotriva cărora ar trebui de fapt să pornească război ca să le potolească.

    Preţul petrolului a scăzut de la circa 110 dolari/baril în septembrie, ca efect al scăderii cererii pe principalele pieţe importatoare şi reducerii tensiunilor în Orientul Mijlociu.

  • Aur, petrol, gaze, cupru sau aluminiu: epoca lor de glorie s-a dus

    Ţiţeiul Brent a scăzut de la 118 dolari pe baril în februarie la mai puţin de 100 de dolari, preţurile unora dintre mărfurile agricole au coborât şi ele, iar aurul a pierdut 15% în doar două zile. Consiliul Mondial al Aurului, cu sediul la Londra, a acuzat natura pur speculativă şi deci temporară a căderii preţului unciei de aur, specifică pieţelor de materii prime. Analiştii financiari (unii dintre ei reprezentând tocmai interesele fondurilor speculative) insistă, în schimb, că ieftinirea metalelor preţioase are la bază factori obiectivi: perspectiva unor vânzări de aur de către bănci centrale din ţări ale zonei euro, faptul că economia Chinei evoluează puţin sub aşteptări, dar mai ales perspectiva unei încetări a programului Fed de tipărire de bani într-o perioadă când “presiuni dezinflaţioniste încep să se acumuleze în varii puncte ale economiei globale”, conform BofA Merrill Lynch.

    Alţi comentatori vorbesc însă de un revers al “superciclului” care a dus preţurile materiilor prime la niveluri record din 1998 încoace. “Ciclul de scumpire a mărfurilor a ajuns acum în faza descendentă, dar aceasta nu indică o prăbuşire a cererii, ci mai curând o supraofertă, care permite o consolidare a preţurilor la un nivel totuşi ridicat”, notează Frederic Neumann, director de cercetare pentru Asia la HSBC. Ieftinirea materiilor prime este pozitivă pentru Asia, afirmă Frederic Neumann, întrucât relaxează presiunea asupra balanţelor de plăţi şi oferă băncilor centrale marjă de acţiune, în condiţiile în care s-a redus ameninţarea inflaţiei – principala problemă pentru Asia în cursul precedentelor runde de relaxare monetară din SUA, când Fed a “exportat” inflaţie folosindu-şi tiparniţa de bani.

    Adepţii ideii că “superciclul” de scumpiri ale mărfurilor s-a încheiat susţin, cu mai mult temei, că la originea căderii preţurilor stau factori structurali şi că, deci, nu vom mai asista la o creştere a preţurilor la nivelurile dinainte de criză. “Superciclul” a fost impulsionat de faptul că, pe parcursul anilor ’80-’90, preţurile scăzute pe atunci ale materiilor prime au descurajat investiţiile în noi mine sau exploatări petroliere, precum şi de explozia cererii de mărfuri din partea pieţelor emergente, în special din China. Ulterior, investiţiile în exploatări de petrol şi gaze şi în noi exploatări miniere au cunoscut o relansare, în paralel cu menţinerea cererii globale la un nivel ridicat.

    Criza a schimbat însă lucrurile, lăsând companiile cu stocuri nevândute de cupru ori aluminiu şi cu investiţii în cercetarea energetică încă neamortizate. În următorul deceniu, potrivit analiştilor citaţi de Reuters, niciunul dintre aceşti doi factori nu va mai acţiona cu aceeaşi intensitate, ceea ce va întreţine situaţia de supraofertă existentă în prezent, atât în producţia de petrol şi gaze, cât şi în producţia de minerale şi metale industriale. Deja grupuri financiare ca JP Morgan Chase vor să lanseze fonduri deschise de investiţii având ca activ de bază cuprul, ceea ce indică intenţia investitorilor de a profita pe această cale de nişte stocuri de metale care altminteri n-ar mai putea aduce câştig.

  • Experţi: Iranul dispune de suficient uraniu pentru a produce o bombă atomică în patru luni

    “Este clar că Iranul ar putea produce o bombă atomică foarte rapid dacă ar lua această decizie”, a declarat în faţa Comisiei de Apărare din cadrul Camerei Reprezentanţilor Stephen Rademaker, expert în cadrul centrului de reflecţie Bipartisan Policy Center din Washington. Teheranul a produs deja 3.345 de kilograme de uraniu îmbogăţit la 3,5 la sută, destul pentru a dispune, după îmbogăţire ulterioară, de suficient uraniu pentru două bombe atomice, a declarat acesta bazându-se pe datele Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA).

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Cealalta lectie a crizei – reducerea stocurilor

    In perioada de glorie a consumului rafturile se goleau fara ca
    retailerii sa aiba prea mare bataie de cap. “Inainte de criza,
    comerciantii aveau marje mai mari decat acum; isi permiteau sa aiba
    stocuri”, argumenteaza Gorkem Tursucu, director general al firmei
    de consultanta Architected Business Solution (ABS). Mai mult,
    retelele gaseau cu usurinta capital, dar acum fondurile nu mai sunt
    la fel de usor accesibile, iar banii sunt mai scumpi.

    In cazul sarbatorilor de Paste, de pilda, cantitatile de marfuri
    comandate de reteaua de magazine Cora au fost mai mici decat in
    alti ani. “Pentru produsele cu record de vanzari in perioade
    specifice, volumele de marfuri angajate erau mai mari”, declara
    Larisa Matasaru, manager de achizitii in cadrul Cora. Tot ea spune
    ca “anul acesta compania acorda mai multa atentie cash-flow-ului”,
    motiv pentru care si stocurile sunt mai mici. Andi Dascal, director
    general in cadrul Prodvinalco, crede ca focusul mai mare pe
    fluxurile de capital este unul dintre efectele crizei. “Inainte nu
    eram atenti la stocuri. Nici noi, nici distribuitorii sau
    magazinele. Acum insa toata lumea se uita la stocuri, la
    cash-flow.”

    Unul dintre indicatorii principali folositi in analiza evolutiei
    stocurilor este cel referitor la viteza de rotatie a acestora prin
    cifra de afaceri, declara Adrian Comaneci, senior project manager
    in cadrul companiei Contrast Management Consulting (CMC). De
    exemplu, o rotatie a stocurilor de 45 de zile pentru un comerciant
    inseamna ca acesta tine in stoc o cantitate medie de produse
    echivalenta cu 45 de zile de vânzare medie anuala, spune Comaneci.
    El spune ca in acest moment nu exista informatii oficiale privind
    evolutia exacta a stocurilor pentru 2010 si 2011, insa pot fi
    observate cateva tendinte interesante daca analizam situatiile
    financiare oficiale pentru perioada 2005 – 2009 ale celor mai
    importanti 15 retaileri moderni din România.

    Astfel, in perioada 2005 – 2009, durata medie de rotatie a
    stocurilor pentru Top 15 a ramas relativ constanta, variind in
    intervalul 24,7 zile – 26,6 zile. “Acest lucru este interesant
    deoarece, in general, firmele aflate in dezvoltare accelerata tind
    sa-si creasca stocurile in asteptarea unor vânzari din ce in ce mai
    mari”, spune Comaneci.

    Pe de alta parte, este vizibil si faptul ca retelele de tip cash
    & carry (Metro, Selgros) si de discount (Lidl/Plus, Penny,
    Profi, Minimax/Macro) au reusit sa mentina pe tot parcursul 2005 –
    2009 o rotatie a stocurilor sub media pietei. Diferentele sunt si
    mai mari fata de hipermarketuri (ca Real, Carrefour, Auchan sau
    Cora) si supermarketuri (ca Billa si Mega Image), “ceea ce denota
    un management al stocurilor mai performant”, puncteaza
    reprezentantul CMC.

    In 2009 insa, fata de 2005, managementul stocurilor in cazul
    super si hipermarketurilor s-a imbunatatit considerabil. La
    sfarsitul lui 2009, marfurile se vindeau intr-un timp mai scurt cu
    4,5 zile in cazul hipermarketurilor, adica in 28,4 zile. In cazul
    supermarketurilor, durata medie de rotatie a stocurilor a fost in
    urma cu doi ani de 28,3 zile, in scadere cu doua zile si jumatate
    fata de 2005. “La prima vedere, aceste eficientizari nu par foarte
    importante”, spune Comaneci, care precizeaza ca impactul financiar
    echivaleaza cu o reducere a valorii medii a stocurilor cu 40 de
    milioane de euro in cazul hipermarketurilor si 3,7 milioane de euro
    in cazul supermarketurilor.