BusinessMagazin

Tag: STEVEN VAN GRONINGEN

  • De ce este cel mai admirat manager din România un străin

    Steven van Groningen îşi aranjează meticulos manşetele de la cămaşă, măsurând cu degetele distanţa până la linia sacoului, înaintea începerii şedinţei foto pentru coperta din BUSINESS Magazin. Are mişcări lente şi calculate, tipice pentru un sportiv care îşi foloseşte înţelept energia. Este în a patra zi de post negru, primul din acest an şi soluţia sa de recalibrare după orice perioadă de stres intens şi mai ales de viaţă mai puţin organizată. „Am fost foarte des plecat anul acesta, în weekenduri şi în interes de serviciu, şi nu am putut să am o dietă corectă şi un program de antrenamente eficient. De aceea trebuie să fac un reset, iar acesta începe de fiecare dată cu un post negru”, spune bancherul, în timp ce refuză cafeaua şi gustă puţin din apa plată. 

    Vorbeşte o română corectă. Cam colţuroasă, dar corectă. Locuieşte în România din 2001, are aceeaşi funcţie la bancă tot de atunci, face strategii pe termen lung, participă la competiţii de triatlon, organizează maratoane, propune soluţii pentru mediul politic în relaţia cu mediul de afaceri, este vegetarian, aleargă cât de des poate în parc, are o atitudine prudentă de management, este familist, scrie pe blog.

    Dintre toate aceste faţete ale lui Steven van Groningen, care să fi fost motorul atragerii de voturi astfel încât bancherul să fie, pentru al doilea an consecutiv, cel mai admirat CEO în clasamentul realizat anual de către revista BUSINESS Magazin?

    „Nu cred că sunt votat doar pentru rezultatele pe care le am la bancă. Voturile au la bază, cel mai probabil, faptul că avem rezultate bune la bancă pe timp de criză, cu stabilitate mare şi care sunt rezultatul unei strategii pe termen lung. Imaginea mea însă este completată cu faptul că sunt destul de vizibil în afara băncii şi încerc să fac lucruri cât pot eu de bune pentru România şi pentru mediul de afaceri, unde am încercat să mă implic. În plus, mă ocup de filantropie, cultură, sport.” Şi mai este ceva, consideră bancherul: modul cum stabileşti echilibrul între cantitate şi calitate. „Admiraţia nu se referă la ceea ce ai făcut, ci la modul cum ai făcut. Asta explică de ce cel mai admirat CEO poate fi un bancher, chiar şi în aceste vremuri. Nu am exagerat cu creditarea, nu ne-am încărcat cu riscuri, am frânat creditarea dinainte de debutul crizei, ceea ce ne-a protejat, şi am construit o viziune pe termen lung.”

    Răspunsul lui Steven van Groningen la întrebarea „De ce credeţi că sunteţi admirat?” este simplu şi clar. Argumentele bancherului seamănă foarte mult cu argumentele primite de redacţia BUSINESS Magazin odată cu voturile comunităţii de business. Al treilea clasat în topul celor mai admiraţi, Radu Georgescu, fondatorul şi preşedintele grupului de firme GeCad, are însă un moment lung de gândire la aceeaşi întrebare. Spune că poziţia sa în top este un lucru „foarte onorant şi foarte obligant”: „Mă faceţi să mă simt bine cu mine însumi şi mă faceţi să mă întreb dacă merit chestia asta, deşi nu am întotdeauna răspunsuri”.

    Florin Talpeş, aflat pe locul al doilea în clasamentul admiraţilor în acest an, crede că oamenii de afaceri din România îi apreciază în mod deosebit pe antreprenorii care reuşesc să treacă graniţele ţării şi să aibă succes: „Poate sunt admirat pentru faptul că mă încăpăţânez să demonstrez că se poate reuşi «big time» pe plan mondial plecând din România, folosind inteligenţa românească, într-un domeniu bazat pe inovaţie tehnologică. Prin onestitate, deschidere, profesionalism, respectându-l pe celălalt, prin spirit de echipă, printr-o luptă dreaptă. Cred că asta ne dă speranţă tuturor, ne dă speranţa că toţi putem reuşi”. Florin Talpeş crede că admiraţia apare atunci când „acţiunile cuiva, precum şi atitudinea sau modul cum gândeşte se potrivesc cu aspiraţiile proprii„. Atât Radu Georgescu, cât şi Florin Talpeş spun că admiră „multe persoane”, fondatorul Softwin precizând că îi admiră „pe cei care îşi asumă riscul să înceapă în piaţa liberă ceva pe cont propriu (într-o echipă sau nu), dar şi pe cei care iniţiază un proiect în cadrul unei companii, pe cei care se dedică cu pasiune şi energie unui proiect pe care ei îl iniţiază sau la care aderă”.

    Plutonul celor trei CEO care stau de doi ani pe podiumul admiraţilor are în comun activităţi sau obiceiuri extra-job care atrag atenţia. Să fie acesta unul dintre elementele care atrag admiraţia? Steven van Groningen participă la competiţii sportive, Florin Talpeş şi soţia sa practică dans sportiv profesionist, iar Radu Georgescu practică un stil personal relaxat, un mix între blugi şi mers cu metroul care îl face diferit în peisajul de business local. În plus, cei doi antreprenori de pe podium, foşti concurenţi pe zona de protecţie a datelor, au imaginea creatorilor nu numai de business, dar mai ales de produse care au devenit universale, fiind folosite în întreaga lume şi atrăgând atenţia investitorilor din Silicon Valley şi nu numai. Cei doi IT-işti consideraţi modele de mediul de afaceri românesc s-au născut în România şi au construit business aici. Cum se face că cel mai admirat CEO nu este la origine român, iar în plus este bancher, bancherii fiind liderii a căror imagine a fost destul de serios afectată de criza economică?

  • El este cel mai admirat CEO din România

    Rezultatul voturilor pentru top îl arată, de asemenea, pe van Groningen ca fiind constant cel mai bine situat bancher, într-un clasament unde colegii de breaslă s-au rărit subtil: în 2010 în top erau opt bancheri, dintre care trei în top 10, în 2011 au rămas şapte, dintre care trei în top 10, în timp ce acum au rămas şase, dintre care doi în top 10. Interesant e că Steven van Groningen domină deopotrivă topul general şi cel al expaţilor prezenţi în clasament. Olandezul de la Raiffeisen, vorbitor de română, e însă un cunoscător şi un iubitor al ţării încă din anii ’80, când s-a căsătorit cu campioana olimpică la canotaj Valeria Răcilă, iar felul cum se raportează la realităţile din ţară, inclusiv la cele mai mărunte în aparenţă (sunt deja celebre comentariile lui despre uzuala ştampilă din instituţii, văzută ca simbol al birocraţiei care ar trebui combătute în România) l-a făcut simpatic şi i-a asigurat o percepţie de “de-al nostru”.

    Ca expat, Groningen e unul dintre cei ce vorbesc cu mai multă speranţă despre România decât autohtonii, insistând că nu vede niciun motiv pentru care o ţară cu resursele umane şi naturale şi cu atributele geopolitice ale României n-ar fi printre primele economii ale zonei; în acelaşi timp, admite că ar fi nevoie de un ritm de creştere a creditării cu două cifre pentru ca România să poată reîncepe recuperarea decalajelor economice faţă de Vest. Ca bancher, a reuşit să piloteze corect Raiffeisen Bank România şi prin boom, şi prin criză: între 2009 şi 2011 au crescut atât profitul, cât şi activele băncii, care a ajuns anul trecut pe poziţia a patra în sistem după valoarea activelor, cu o cotă de piaţă de 6,7%.

    Steven van Groningen a absolvit Universitatea Leyden din Olanda, cu specializare în drept comercial, după care s-a reorientat spre banking, având ocazia să cunoască din interiorul ABN Amro criza financiară din Rusia anilor ’90. A coordonat pentru ABN Amro lansarea activităţii băncii în România, apoi a preluat conducerea Raiffeisen Bank România în 2002, în urma fuziunii acesteia cu fosta Bancă Agricolă.

    Business Magazin a lansat luni, 12 noiembrie 2012, a treia editie a catalogului 100 CEI MAI ADMIRATI CEO DIN ROMANIA. Detalii aici.

  • De ce aleargă la maraton Daciana Sârbu, Andi Moisescu, Amalia Năstase, Dana Războiu, Cristina Pocora, Dan Cruceru, Steven van Groningen

    În cadrul acestui eveniment, în beneficiul programului de reducere a mortalităţii ‘Fiecare copil contează’, desfăşurat de către Organizaţia Salvaţi Copiii, Daciana Sârbu, Andi Moisescu, Amalia Năstase, Dana Războiu, Cristina Pocora, Dan Cruceru, Steven van Groningen şi Valeria Racilă şi-au anunţat participarea la cursa de 15 minute, King of Speed.
    King of Speed este o cursă contra cronometru, în cadrul căreia oricine se poate înscrie pentru a alerga pe o durată de 15 minute, contra unei sume minime de 50 de lei. înscrierile se fac la faţa locului, iar persoana care va parcurge cea mai lungă distanţă în acest interval va fi premiată.

    Alături de Gabriel Solomon, care va alerga continuu timp de 24 de ore pentru a include România în topul celor mai bune 25 de rezultate înregistrate în lume în curse similare, 12 sportivi amatori vor organiza o ştafetă astfel încât să alerge cumulat cele 24 de ore. Aceştia sunt: Ştefan Oprina, Victor Vlad, Ioan Bocancea, Florin Szomyu, Mihai Orleanu, Cirpian Bălănescu, Alex Diaconu, Florin Precup, şerban Chiurlea, Andrei Gligor, Răzvan Staicu, Marian Chiriac.

    Cei care îşi doresc să contribuie la cauza umanitară se pot înscrie în concursul “Ghiceşte numărul de kilometri” pe care Gabriel Solomon îi va alerga în cele 24 de ore. Pentru a se înscrie la concurs, orice persoană interesată poate dona online, până sâmbătă, 26 mai, ora 14:00, o sumă minimă de 50 lei, pe site-ul http://42pentruosansa.ro/24h. Cel care se va apropia cel mai mult de rezultat va primi marele premiu – un Kindle WiFi 6.De asemenea, persoanele interesate pot susţine evenimentul care se va desfăşura între 26 şi 27 mai prin asistarea şi susţinerea alergătorilor care participă la maraton, prin donaţii în urna special amenajată sau chiar prin implicarea directă în proba de alergare King of Speed.

    Companiile care îşi doresc să se implice în proiectul Organizaţiei Salvaţi Copiii, prin încurajarea activităţilor sportive de acest gen, pot contribui prin sponsorizări. Pachetele şi detaliile sunt disponibile pe www.42pentruosansa.ro/24h sau pe www.salvaticopiii.ro”Programul <Fiecare copil contează> este un proiect de suflet pentru noi, cu atât mai mult cu cât anul trecut ne-am bucurat de un real succes în comunităţile în care am acţionat: niciun deces înregistrat la copiii mai mici de un an. Sperăm ca prin atragerea de fonduri să putem extinde acest program în cât mai multe localităţi şi comunităţi sărace din ţară, pentru a reduce, astfel, numărul de decese în rândul celor mici. Le mulţumim celor de la Ro Club Maraton şi Băneasa Shopping City pentru sprijinul pe care ni l-au oferi în acest demers, dar şi tuturor celor care doresc să se implice”, a precizat Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv Salvaţi Copiii România.
    “Ideea acestui proiect a venit şi din dorinţa de a sprijini programul <Fiecare copil contează>.

    Consider că ultimele studii date publicităţii privind mortalitatea infantilă în România, precum şi cauzele acesteia care denotă o lipsa de educaţie şi informare, sunt îngrijorătoare şi că fiecare dintre noi ar trebui să facem ceva, să ne implicăm mai mult. Această cursă este aportul meu într-o campanie caritabilă care sper sa dea mai multă lumină viitorului şi o şansă în plus copiilor care se vor naşte în România, în zone defavorizate”, a declarat Gabriel Solomon.Alături de campania “Transformă 2% din impozitul tău pe venit în 100% viaţă pentru copii!”, evenimentul <Alergăm pentru copii!> face parte din programul pentru reducerea mortalităţii infantile <Fiecare copil contează>, desfăşurat de către Organizaţia Salvaţi Copiii Romania în scopul promovării şanseo primilor paşi în viaţă pentru fiecare copil care vine pe lume.

    Deşi rata mortalităţii infantile din România a scăzut semnificativ în perioada 1990-2010, România se menţine pe primul loc în Uniunea Europeană, cu o rată de 9,8 la 1000 de copii născuţi vii, în 2010 (conform Institutului Naţional de Statistică).Parte a campaniei mondiale Every One, proiectul iniţiat de Salvaţi Copiii România îşi propune diminuarea cu 15% a mortalităţii infantile şi a numărului de decese în rândul copiilor cu vârsta mai mica de cinci ani, în perioada 2010 – 2015.În 2011, un total de 1022 de beneficiari, dintre care 166 gravide, 250 tinere mame şi 606 copii din 16 localităţi defavorizate din mediul rural, acoperind judeţele Braşov, Caraş-Severin, Dâmboviţa şi Vrancea au primit informaţii privind măsurile obligatorii pentru prevenirea îmbolnăvirilor, păstrarea curăţeniei şi respectarea regulilor de creştere a copiilor, dar şi suport nutriţional, suplimente nutritive şi produse igienico-sanitare, iar maternitatile Cantacuzino (Bucureşti) si Adjud (judeţul Vrancea) au fost dotate cu echipamente medicale in valoare totala de 172.500 lei.

    Anul acesta, Salvaţi Copiii România extinde programul <Fiecare copil contează> în alte 5 judeţe din România, unde rata mortalităţii infantile înregistrează valori ridicate: Botoşani 13,4%, Suceava 11,2%, Iaşi 9,8%, Vaslui 13,2% şi Neamţ 10%, comunităţi în care echipele programului vor lucra direct cu femeile gravide şi cu copiii cu vârsta între 0 şi 5 ani, pentru îmbunătăţirea controlului sarcinii şi ameliorarea stării de nutriţie şi sănătate.Beneficiarii programului susţinut şi anul acesta de GlaxoSmithKline (GSK) Romania vor fi: 1000 de copii sub 5 ani, mame şi gravide şi 2500 de adolescenţi şi părinţi. Programele de educare şi informare vor fi susţinute de 20 de cadre medicale şi lucrători în domeniul asistenţei sociale (doctori de familie, asistenţi medicali şi mediatori sanitari) si 50 de voluntari.

  • Profitul Raiffeisen a crescut cu 16%. Steven van Groningen: “Vom continua initiativele de eficientizare a bancii”

    Volumul de credite administrate de banca a crescut cu 16% fata de 2010, ajungand la 3,53 miliarde de euro, in timp ce volumul de depozite a crescut cu 7%, pana la 3,95 miliarde de euro. Raportul credite/depozite era de 89% la sfarsitul lui 2011, fata de 83% la finele anului anterior. Rata solvabilitatii era de 10,9% la sfarsitul lui 2011, peste plafonul de 10% cerut de BNR.

    Steven van Groningen, Presedinte si CEO al Raiffeisen Bank Romania, califica profitul de 96 mil. euro drept “un rezultat foarte bun in conditiile economice pe care le traversam in ultimii ani”. “Am reusit sa ne consolidam pozitia de banca puternica, pastrand in toata aceasta perioada un control strict asupra costurilor si o administrare prudenta a riscurilor. Vom continua in 2012 initiativele de eficientizare a bancii si de simplificare a proceselor, pentru mai buna deservire a clientilor”, a declarat Steven van Groningen.

    In 2011, veniturile bancii au crescut cu 6%, iar cheltuielile cu 3%, ca urmare a unei contributii mai mari la fondul de garantare a depozitelor si a cresterii TVA. Raportul cost/venituri insa s-a imbunatatit, ajungand la 63,1%, fata de 64,5% in 2010, in primul rand datorita cresterii veniturilor. Cheltuielile cu provizioanele au ramas neschimbate in 2011, la 48 milioane euro, in conditiile in care activitatea de creditare se mentine la un nivel destul de redus. Creditele neperformante au scazut pana la 6,4% la sfarsitul anului (fata de 7,6%, cat erau la sfarsitul lui 2010), in primul rand datorita calitatii bune a creditelor noi acordate. Portofoliul de credite a crescut cu 20%, in timp ce depozitele au scazut usor, cu circa 4%.

    In ciuda cererii modeste pentru credite, zona de retail a cunoscut o crestere a activelor de circa 18%, in timp ce depozitele au crescut cu 15%. “Suntem multumiti de modul cum a evoluat segmentul IMM, 26% crestere pe zona de creditare si 17% crestere pe zona de pasive, fata de 2010. De asemenea, ne-am consolidat pozitia pe segmentul clientilor de top si ne mentinem atentia asupra clientilor nostri de casa, pentru care trebuie creata valoare si care pot asigura crestere”, a spus Steven van Groningen.

    Baza de clienti a Raiffeisen Bank a ramas constanta in 2011, la aproximativ 2 milioane de persoane fizice, 100.000 IMM-uri si 8.000 de companii. La sfarsitul lui 2011, reteaua Raiffeisen Bank numara 543 de unitati (fata de 540 in 2010). Banca avea 5.911 angajati la sfarsitul anului 2011, fata de 6.104 in 2010.

    Raiffeisen Online (Internet Banking) si Smart Mobile Banking au cunoscut o crestere in 2011 atat in ceea ce priveste numarul de clienti (numarul de clienti persoane fizice a crescut cu cca 31%), cat si din punctul de vedere al volumelor tranzactionate (pentru clientii persoane fizice, valoarea tranzactiilor s-a dublat). Raiffeisen Bank are o retea de peste 1.100 de ATM-uri si 10.000 de POS-uri.

    Raiffeisen Bank Romania, detinuta de austriecii de la Raiffeisen Bank International AG (RBI), este a patra banca din sistem dupa valoarea activelor, cu o cota de piata de circa 7%.

    Cifrele anuntate luni de banca se refera exclusiv la rezultatele Raiffeisen Bank SA si pot fi diferite fata de cele pe care le va anunta Raiffeisen Bank International AG (RBI) pentru operatiunile din Romania, atunci cand va publica raportul anual pe 2011, in data de 29 martie.

  • Steven van Groningen, cel mai admirat bancher în 2011

    “Cred că rezultatele bune s-au datorat faptului că am provizionat mai devreme. Rezultatele noastre pentru 2010 sunt cu adevărat excepţionale, date fiind atât recesiunea prin care a trecut economia României în ultimii doi ani, cât şi situaţia pieţelor financiare”, a comentat Steven van Groningen, cel care din 2002 ocupă funcţia de preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank România. Absolvent al Universităţii Leyden din Olanda, cu specializare în drept comercial, Steven van Groningen a intrat în banking în virtutea tradiţiei de familie – el reprezintă a cincea generaţie de bancheri din familia sa -, iar reperele cele mai semnificative în carieră au fost criza financiară de la sfârşitul anilor ’90 din Rusia, pe care a trăit-o la filiala locală a ABN Amro, respectiv fuziunea Băncii Agricole cu Raiffeisen din România. Vorbeşte şase limbi, inclusiv româna, este pasionat de activităţi caritabile şi de pictură (inclusiv de cea românească), este blogger şi, dintre toţi străinii care conduc bănci pe piaţa locală, el a petrecut cel mai mult timp în România, începând încă din anii ’80, când s-a căsătorit cu canotoarea şi campioana olimpică Valeria Răcilă.

  • STEVEN VAN GRONINGEN, RAIFFEISEN BANK

    1993, BANCA NATIONALA A ROMANIEI

    Olandezul Steven  van Groningen soseste in Romania pentru un proiect de consultanta de un an intr-un program PHARE.

    CE SPERA: Numai lucruri realiste, avand in vedere ca aflase multe despre Romania de la sotia sa romanca – olimpica la canotaj Valeria Racila – cu care se insurase in 1986.

    CE STIE: Ca elementele care te fac sau nu fericit intr-o tara sunt altele decat cele pe care le constati la prima vedere.

    CE NU STIE: Ca, dupa 13 ani, va incepe sa vada in Romania un posibil domiciliu definitiv.

     

    Legatura presedintelui Raiffeisen cu Romania e foarte veche: a inceput in anii ‘80, la campionatele internationale de canotaj si la olimpiade, unde van Groningen participa in lotul national de canotaj al Olandei. Acolo a cunoscut-o pe Valeria Racila, campioana olimpica la canotaj pentru Romania in 1984, cu care s-a si casatorit.

     

    „Cei care spun ca in Romania se ramane din cauza femeilor intr-un fel au dreptate, pentru ca sotia mea este romanca“, admite van Groningen, intr-o romana impecabila. „In 1985, povesteam cuiva care lucrase pentru Shell ca urma sa ma casatoresc cu o romanca“, isi aminteste olandezul. „Mi-a zis: «A, Romania! Inainte de al doilea razboi mondial, la Shell romancele erau considerate cele mai frumoase femei»“.

     

    Din 1985 pana in 1993 – cand s-a stabilit pentru prima data in Romania – olandezul venea aici an de an. Initiativa de a lucra in Romania i-a apartinut si o explica prin faptul ca sotia sa era romanca. Dupa expirarea contractului de consultanta de un an cu Banca Nationala, van Groningen a infiintat in Romania filiala locala a ABN Amro, pe care a parasit-o pentru functia de „deputy“ la filiala ruseasca a aceleiasi banci, in 1998.

     

    Inca un an si jumatate a petrecut in Ungaria, dupa care, in 2001, s-a intors la Bucuresti, ca presedinte al Raiffeisen Bank. Comparand orasele prin care a trecut ca strain, van Groningen a constatat ca, oricat de frumoase ar fi acestea, ii dau sentimentul de loc strain, cu exceptia Bucurestiului. „Parca esti intr-un decor si nu ai nici un fel de interactiune.“

     

    In Romania, van Groningen nu se mai simte de mult expat. Chiar daca, de cand a parasit Olanda, se considera cetatean european – „nici 100% olandez, nici 100% roman“ – van Groningen are nevoie de un sentiment de „acasa“, pe care spune l-a gasit doar aici. Din punct de vedere macroeconomic, Romania nu e tara ideala, dar pentru a fi fericit intr-o tara important este „microuniversul“, crede el. Din microuniversul lui van Groningen au ajuns sa faca parte chiar si cainii vagabonzi, pe care el ii considera un element pitoresc. Iar faptul ca in Romania nu functioneaza totul e deconectant „pentru cineva care vine dintr-un mediu suprareglementat“.

     

    Dar acestea sunt elemente de atmosfera. Pentru van Groningen, Romania ramane locul in care poti ridica o banca de la „minus zero“ la profit. In 2001, Raiffeisen prelua controlul Bancii Agricole, care avea pierderi de circa 200 mil. euro. Azi, Raiffeisen e a treia banca din tara. E firesc ca van Groningen sa fie mai multumit aici decat in orice tara vestica, „unde lucrurile sunt foarte asezate si te lupti pentru un procent de cota de piata“.