BusinessMagazin

Tag: STEVEN VAN GRONINGEN

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România 2021. Steven van Groningen, preşedinte şi CEO, Raiffeisen Bank România – 024

    Steven van Groningen este cel mai longeviv şef de bancă de pe piaţă. El a preluat conducerea Raiffeisen Bank România în 2002, atunci când grupul austriac a cumpărat Banca Agricolă, reuşind apoi să o integreze, rezultatul fiind o bancă de top cinci în România, care a fost extrem de profitabilă, atât în perioada de boom economic şi bancar 2004-2008, cât şi în perioada de criză, din 2008 încolo.

    El a anunţat anul acesta că se pregăteşte să se retragă de la conducerea executivă a băncii, după 19 ani.

    Marile pasiuni ale executivului – bankingul şi sportul – reprezintă deopotrivă tradiţii de familie, moştenite de generaţii.

    Executivul vorbeşte şase limbi şi este absolvent al Universitatăţii Leyden din Olanda, cu specializare în drept comercial.

    Căsătorit cu canotoarea şi campioana olimpică Valeria Răcilă, practică la rândul său canotajul, fiind pasionat totodată de activităţi caritabile, pictură, scris (are un blog) şi de participarea la triatloane.

    Steven van Groningen a fost votat drept cel mai admirat CEO din România în două ediţii ale acestui anuar.

     

    Top 3 priorităţi pentru viitor:

    1.Œ Cea mai importantă prioritate pentru noi e să ne intensificăm eforturile în a deveni sustenabili. Este o temă importantă pentru noi şi deja din 2017 folosim sintagma „Banking Responabil”, iar de peste 10 ani dăm publicităţii Raportul de Sustenabilitate, cu date non- financiare, conform standardelor internaţionale. Acum este un moment bun să facem un efort şi mai mare şi să investim în produse, servicii, procese sustenabile.

    2. La fel de important este să facem eforturi pentru a înţelege cum va arăta lumea după pandemia de COVID-19. În primul rând mă preocupă să găsim un nou mod de a lucra împreună, noi ca echipă, dar bineînţeles şi cu clienţii noştri.  Să fim împreună, să socializăm, să fim respectaţi pentru ce facem, să colaborăm, să comunicăm face parte din noi ca oameni şi trebuie să avem grijă de toate aceste lucruri.

    Ž3. A treia prioritate este să mă asigur că organizaţia noastră e pregătită pentru orice ne aşteaptă în viitor, cu o viziune clară, cu obiective clare, dar şi cu destule resurse să facem faţă la evenimente neaşteptate. Pandemia ne-a învăţat încă o dată că viitorul este impredictibil. Să fii sănătos, puternic şi rezistent nu este important numai pentru noi ca persoane, acelaşi lucru să aplică şi la o organizaţie, la o companie.

  • Dan Şucu, proprietarul Mobexpert, preia conducerea Confederaţiei Patronale Concordia, organizaţie care adună peste 2.000 de companii din România

    Dan Şucu, preşedinte al Federaţiei Patronale a Reţelelor de Comerţ (FPRC) şi proprietarul Mobexpert, a fost numit în poziţia de preşedinte al Confederaţiei Patronale Concordia, organizaţie care reprezintă peste 2.000 de companii din România.

    Din boardul instituţiei mai fac parte Radu Căprău care va fi şi prim-vicepreşedinte organizaţiei (Federaţia Patronală Petrol şi Gaze – FPPG), Eric Stab (Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie – ACUE), Călin Ile (Federaţia Industriei Hoteliere din România – FIHR) şi Mihai Matei (Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii – ANIS).

    “Este nevoie de curăţenie şi consolidare în zona patronală. Mulţi dintre patronii şi executivii companiilor sunt atât de concentraţi pe problemele de afaceri încât lasă uneori loc unor oameni fără legitimitate, fără experienţă şi fără bună-credinţă să vorbească în numele lor. Ne dorim ca primii să nu mai stea pe margine şi să vină alături de noi”, spune Dan Şucu.

    Anterior numirii lui Dan Şucu la conducerea organizaţiei, rolul de preşedinte a fost deţinut de Steven van Groningen, cel care în februarie 2022 îşi încheie şi mandatul de 20 de ani de preşedinte şi CEO Raiffeisen Bank.

    “Am fost implicat în multe iniţiative ale mediului de afaceri românesc, iar construcţia patronală este de departe cea mai dificilă. România trebuie să-şi construiască în următorii 10 ani o organizaţie patronală care să stea la masa discuţiilor de la egal la egal alături de marile confederaţii patronale europene. În acelaşi timp, e nevoie de structuri legitime, care să dialogheze cu partenerii din confederaţiile sindicale. Modul în care muncim se va schimba radical în anii ce vin, iar această transformare, ca să fie benefică tuturor, trebuie gestionată de angajatori şi angajaţi împreună”, transmite Steven van Groningen.

    Pentru a structura dezvoltarea Concordia, vicepreşedinţii se vor ocupa de patru mari domenii de dezvoltare. Astfel, Radu Căprău, este prim-vicepreşedinte pentru Dialogul Social, Eric Stab, vicepreşedinte pentru Relaţii Internaţionale, Călin Ile, vicepreşedinte pentru Relaţia cu celelalte organizaţii ale Mediului de Afaceri, iar Mihai Matei, vicepreşedinte pentru Proiecte Speciale.

    “Din poziţia de partener social reprezentativ, acordăm o importanţă deosebită unei arii largi de subiecte printre care se numără piaţa muncii şi dialogul social, educaţia, digitalizarea, protecţia consumatorilor, viitorul transportului, fondurile europene, economia circulară”, spun reprezentanţii organizaţiei.

    Componenţa completă a noului Consiliu Director Concordia este:

    ♦ Radu Căprău (FPPG)

    ♦ Doina Ciomag (PIA)

    ♦ Tiberiu Dăneţiu (FPRC)

    ♦ Daniela Dărăban (ACUE)

    ♦ Steven van Groningen (FinBan)

    ♦ Călin Ile (FIHR)

    ♦ Constantin Isac (UNTRR)

    ♦ Judith Kis (PIAR)

    ♦ Julia Leferman (BR)

    ♦ Mihai Matei (ANIS)

    ♦ Franck Neel (FPPG)

    ♦ Alice Nichita (ANBR)

    ♦ Aurelia Puiu (FPIA)

    ♦ Răsvan Radu (FinBan)

    ♦ Eric Stab (ACUE)

    ♦ Vasile Şeclăman (OPSFPR)

    ♦ Dan Şucu (FPRC)

    Confederaţia Patronală Concordia reprezintă 14 dintre cele mai importante sectoare ale economiei naţionale şi este partener de dialog social, reprezentativă la nivel naţional. Cu o contribuţie de peste 26% din PIB şi un total de peste 330.000 de angajaţi în aproape 2.000 de firme mari şi mici, cu capital român şi străin, Concordia este singura organizaţie din România membră în BusinessEurope, Organizaţia Internaţională a Angajatorilor (IOE) şi Business at OECD (BIAC).

  • Leadership în vremuri de criză

    Steven van Groningen, cel mai longeviv şef de bancă de pe piaţa locală, a fost martorul a numeroase scăderi şi creşteri ale economiei româneşti în anii petrecuţi la conducerea Raiffeisen Bank România. În prag de final de mandat, a vorbit în cadrul evenimentului CEO Awards al Business MAGAZIN despre ce înseamnă leadershipul în viziunea sa, ce rol are imaginea pentru un lider, precum şi despre calităţile pe care ar trebui să le aibă un viitor CEO de bancă.

     

    Imaginea cred că este un rezultat, nu un scop în sine. Evident, creezi o reputaţie în timp şi nu strică să îţi aminteşti că reputaţia va lucra pentru tine. Imaginea este importantă mai ales în perioade de criză, de incertitudine, când oamenii au nevoie de anumite repere. Dar pentru mine, imaginea nu a fost niciodată un scop în sine, ci un rezultat a ceea ce faci, al deciziilor pe care le iei şi a felului în care conduci o organizaţie”, a spus Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank, în cea mai recentă ediţie a evenimentului CEO Awards.

    Cel mai longeviv şef de bancă de pe piaţa locală, care a condus Raiffeisen Bank România vreme de 19 ani, a fost şi o prezenţă constantă în cele 12 ediţii ale anuarului „100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA”. De asemenea, a fost votat drept cel mai admirat CEO de pe piaţa locală în două dintre ediţiile acestui proiect. Având în vedere acest aspect, precum şi faptul că executivul a anunţat că se pregăteşte să predea ştafeta de la conducerea Raiffeisen Bank România anul acesta, el a fost evenimentul special al galei CEO Awards.

    Executivul a vorbit în cadrul evenimentului despre perioada mandatului său, pe care a descris-o drept una incredibil de interesantă, mai ales pentru că tot timpul a întâmpinat alte provocări, s-a confruntat cu noi crize, iar nevoile organizaţiei au fost în continuă schimbare. În acest context, a fost nevoie deseori să îşi demonstreze abilităţile de leadership.

    Steven Van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank: „La fel ca şi în sport, e frumos să obţii rezultate, dar contează şi mai mult cum le obţii, într-un mod corect şi onest, cu o concentrare pe termen lung. Bancherii sunt criticaţi uneori că ar fi orientaţi pe profit pe termen scurt, dar evident că nu este cazul când ai de condus o bancă pentru o perioadă de 20 de ani şi trebuie să ai o viziune pe termen lung.”

    „O criză este inevitabilă şi reprezintă o oportunitate extraordinară să arăţi ce poţi şi cum funcţionezi într-o astfel de perioadă. Când nu e criză, nu e leadership, e mai mult management – să ne asigurăm că plătim facturile la timp şi creştem, dar în perioade de criză ai nevoie de un altfel de comportament – se vorbeşte mai mult despre leadership decât despre management”. Din punctul lui de vedere, calităţile de care trebuie să dea dovadă un lider în astfel de perioade ţin mai ales de o viziune clară, cât şi de capacitatea de a comunica bine, de a oferi direcţie echipei.

    „Într-o criză, întotdeauna, nivelul de incertitudine este foarte mare, atunci, ca lider, trebuie să încerci să reduci volumul de incertitudine care există. Şi cum faci asta? Prin clarificare. Trebuie să îţi asumi şi un risc personal, poate îţi propui anumite lucruri care sunt greu de atins, nici tu nu crezi că vor fi posibile 100% – acestea sunt momentele în care ar trebui să dai direcţii şi să arăţi că faci parte din soluţie, ştii ce ai de făcut, iei decizii.” De asemenea, executivul crede că leadershipul nu începe la momentul în care crizele se prezintă: „Este important să te gândeşti întotdeauna că ai putea să te întâlneşti cu situaţii neaşteptate, pentru care trebuie să fii pregătit. Dacă intri într-o situaţie de criză fără rezerve sau fără putere, fără resurse umane sau financiare, atunci evident nu eşti foarte bine poziţionat”.

    Nu crede că experienţa sa la conducerea aceleiaşi companii este unică şi irepetabilă, crede că a fost însă unică perioada prin care am trecut, fiind vorba despre un volum mare de schimbări: „A fost pentru mine extrem de interesant, tot timpul a fost nevoie de altfel de leadership, altfel de decizii, s-au ivit altfel de probleme. Dacă ne uităm în alte pieţe, vedem că Jamie Dimon, de la JPMorgan Chase, încă se află la conducerea companiei, şi în Statele Unite sunt CEO care au mandate îndelungate, nu este neapărat ceva rău. În sistemul bancar este cert că lucrurile au devenit din ce în ce mai complicate şi vorbim despre o atât de mare complexitate, încât ai nevoie de o experienţă foarte vastă să înţelegi cum e totul legat, conceptual, acesta este un lucru care nu poate fi realizat în 2-3 ani. Aici se mai adaugă anumite particularităţi care ţin de ţară şi, atunci, mi-e greu să mă gândesc că în câţiva ani poţi să înveţi de toate şi să adaugi o valoare mare a ceea ce faci”. Observă că şi în trecut, existau bănci care aveau echipe de management foarte stabile – fie că făceau parte dintr-o structură internaţională, fie că era vorba despre altcineva care venea la conducere, care de fapt nu conducea doar banca, dar se asigura că valorile, cultura organizaţiei sunt transmise.

    El descrie şi perioada de acum drept una extrem de interesantă, mai ales dacă ne uităm la schimbările din tehnologie şi vorbim despre sustenabilitate, despre schimbări de comportament ale clienţilor, angajaţilor: „Într-un fel îmi pare rău că acum îmi termin mandatul fiindcă cred că în continuare vom avea o perioadă  extrem de interesantă”.

    În ceea ce priveşte viitorul bankingului, Steven van Groningen spune că, dincolo de aspectele legate de digitalizare, priorităţile „bancherilor de mâine” vor ţine de transformarea cerinţelor de sustenabilitate în activităţile de zi cu zi ale băncii. „Sistemul bancar va fi un canal important de transmisie al principiilor de sustenabilitate, trebuie să vezi ce finanţezi, în ce condiţii finanţezi, cum îţi ajuţi clienţii tăi să se asigure că au acces la finanţarea de care au nevoie pentru a deveni sustenabili – este evident, un efort imens care trebuie făcut.” O altă provocare ţine de viitorul muncii, despre impactul asupra acesteia pe termen lung al situaţiei generate de pandemie. „Acum este relativ uşor, reacţionăm la tot ce se întâmplă, ne asigurăm că ne protejăm, protejăm clienţii, dar în câţiva ani trebuie să vedem ce se schimbă şi  modalitatea în care vom lucra împreună ca oameni.”

    Per ansamblu, crede că în multe industrii, inclusiv a lor, nu va mai fi vorba despre cine este mai digital, cine are aplicaţia bancară cea mai frumoasă: „Întrebările de la clienţi vor fi – cu banii mei ce se întâmplă, cum sunt investiţi banii mei, în ce industrii, ce impact au – este o schimbare destul de mare”.

    Crede, de asemenea, că un CEO dintr-o bancă va trebui să depăşească calităţile unui bun specialist: „Trebuie să ai valori corecte fiindcă, la fel ca şi în sport, e frumos să obţii rezultate, dar contează şi mai mult cum le obţii, într-un mod corect şi onest, cu o concentrare pe termen lung. Uneori bancherii sunt criticaţi că sunt orientaţi pe profitul pe termen scurt, dar evident că nu este cazul când ai de condus o bancă pentru o perioadă de 20 de ani şi trebuie să ai o viziune pe termen lung. Trebuie să înţelegi foarte bine care este rolul unei bănci în societate şi cum îţi îndeplineşti rolul. Ce cred că va rămâne şi în viitor este ideea că bankingul este în primul rând o relaţie, nu este ceva strict tranzacţional”.

    Business MAGAZIN a organizat la finalul lunii octombrie evenimentul „CEO Awards  2021 – Ce calităţi trebuie să aibă liderii de azi pentru economia de mâine”, în cadrul căruia am anunţat lansarea anuarului „100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA”. Susţinut de Philip Morris, Hagag, EY Romania, Immofinanz, Aqua Carpatica, Biofarm, Superbet, evenimentul s-a desfăşurat de această dată exclusiv în mediul online. În cadrul acestuia am acordat 10 premii primilor celor mai admiraţi CEO din România (Fady Chreih, CEO, Reţeaua de sănătate Regina Maria; Ömer Tetik, CEO, Banca Transilvania; Alex Bratu, CEO, JYSK; Horia Ciorcilă, preşedinte Consiliu de Administraţie, Banca Transilvania; Roxana Maftei, cofondator şi general manager, Farmacia Tei; Iulian Stanciu, preşedinte executiv, eMAG; Cristina Bâtlan, cofondator şi proprietar, Musette; Daniel Dines, cofondator şi CEO, Uipath; Dragoş Pavăl, preşedinte şi cofondator, Dedeman; Marco Hoessl, CEO, Kaufland România şi Republica Moldova), precum şi trei premii speciale celor care au susţinut proiectele noastre de-a lungul timpului (Biofarm, Grup Agricola, Grup Lactalis – Albalact). I-am avut ca invitaţi pe Steven van Groningen, CEO şi preşedinte al Raiffeisen Bank şi pe Sebastian Toporjinschi, consultant, Ascendis, cu o experienţă de peste 16 ani în domeniul militar.

    Citiţi alte interviuri din cadrul CEO Awards 2021 în următoarele ediţii ale Business MAGAZIN.

  • Leadership în vremuri de criză

    Steven van Groningen, cel mai longeviv şef de bancă de pe piaţa locală, a fost martorul a numeroase scăderi şi creşteri ale economiei româneşti în anii petrecuţi la conducerea Raiffeisen Bank România. În prag de final de mandat, a vorbit în cadrul evenimentului CEO Awards al Business MAGAZIN despre ce înseamnă leadershipul în viziunea sa, ce rol are imaginea pentru un lider, precum şi despre calităţile pe care ar trebui să le aibă un viitor CEO de bancă.

     

    Imaginea cred că este un rezultat, nu un scop în sine. Evident, creezi o reputaţie în timp şi nu strică să îţi aminteşti că reputaţia va lucra pentru tine. Imaginea este importantă mai ales în perioade de criză, de incertitudine, când oamenii au nevoie de anumite repere. Dar pentru mine, imaginea nu a fost niciodată un scop în sine, ci un rezultat a ceea ce faci, al deciziilor pe care le iei şi a felului în care conduci o organizaţie”, a spus Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank, în cea mai recentă ediţie a evenimentului CEO Awards.

    Cel mai longeviv şef de bancă de pe piaţa locală, care a condus Raiffeisen Bank România vreme de 19 ani, a fost şi o prezenţă constantă în cele 12 ediţii ale anuarului „100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA”. De asemenea, a fost votat drept cel mai admirat CEO de pe piaţa locală în două dintre ediţiile acestui proiect. Având în vedere acest aspect, precum şi faptul că executivul a anunţat că se pregăteşte să predea ştafeta de la conducerea Raiffeisen Bank România anul acesta, el a fost evenimentul special al galei CEO Awards.

    Executivul a vorbit în cadrul evenimentului despre perioada mandatului său, pe care a descris-o drept una incredibil de interesantă, mai ales pentru că tot timpul a întâmpinat alte provocări, s-a confruntat cu noi crize, iar nevoile organizaţiei au fost în continuă schimbare. În acest context, a fost nevoie deseori să îşi demonstreze abilităţile de leadership.

    Steven Van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank: „La fel ca şi în sport, e frumos să obţii rezultate, dar contează şi mai mult cum le obţii, într-un mod corect şi onest, cu o concentrare pe termen lung. Bancherii sunt criticaţi uneori că ar fi orientaţi pe profit pe termen scurt, dar evident că nu este cazul când ai de condus o bancă pentru o perioadă de 20 de ani şi trebuie să ai o viziune pe termen lung.”

    „O criză este inevitabilă şi reprezintă o oportunitate extraordinară să arăţi ce poţi şi cum funcţionezi într-o astfel de perioadă. Când nu e criză, nu e leadership, e mai mult management – să ne asigurăm că plătim facturile la timp şi creştem, dar în perioade de criză ai nevoie de un altfel de comportament – se vorbeşte mai mult despre leadership decât despre management”. Din punctul lui de vedere, calităţile de care trebuie să dea dovadă un lider în astfel de perioade ţin mai ales de o viziune clară, cât şi de capacitatea de a comunica bine, de a oferi direcţie echipei.

    „Într-o criză, întotdeauna, nivelul de incertitudine este foarte mare, atunci, ca lider, trebuie să încerci să reduci volumul de incertitudine care există. Şi cum faci asta? Prin clarificare. Trebuie să îţi asumi şi un risc personal, poate îţi propui anumite lucruri care sunt greu de atins, nici tu nu crezi că vor fi posibile 100% – acestea sunt momentele în care ar trebui să dai direcţii şi să arăţi că faci parte din soluţie, ştii ce ai de făcut, iei decizii.” De asemenea, executivul crede că leadershipul nu începe la momentul în care crizele se prezintă: „Este important să te gândeşti întotdeauna că ai putea să te întâlneşti cu situaţii neaşteptate, pentru care trebuie să fii pregătit. Dacă intri într-o situaţie de criză fără rezerve sau fără putere, fără resurse umane sau financiare, atunci evident nu eşti foarte bine poziţionat”.

    Nu crede că experienţa sa la conducerea aceleiaşi companii este unică şi irepetabilă, crede că a fost însă unică perioada prin care am trecut, fiind vorba despre un volum mare de schimbări: „A fost pentru mine extrem de interesant, tot timpul a fost nevoie de altfel de leadership, altfel de decizii, s-au ivit altfel de probleme. Dacă ne uităm în alte pieţe, vedem că Jamie Dimon, de la JPMorgan Chase, încă se află la conducerea companiei, şi în Statele Unite sunt CEO care au mandate îndelungate, nu este neapărat ceva rău. În sistemul bancar este cert că lucrurile au devenit din ce în ce mai complicate şi vorbim despre o atât de mare complexitate, încât ai nevoie de o experienţă foarte vastă să înţelegi cum e totul legat, conceptual, acesta este un lucru care nu poate fi realizat în 2-3 ani. Aici se mai adaugă anumite particularităţi care ţin de ţară şi, atunci, mi-e greu să mă gândesc că în câţiva ani poţi să înveţi de toate şi să adaugi o valoare mare a ceea ce faci”. Observă că şi în trecut, existau bănci care aveau echipe de management foarte stabile – fie că făceau parte dintr-o structură internaţională, fie că era vorba despre altcineva care venea la conducere, care de fapt nu conducea doar banca, dar se asigura că valorile, cultura organizaţiei sunt transmise.

    El descrie şi perioada de acum drept una extrem de interesantă, mai ales dacă ne uităm la schimbările din tehnologie şi vorbim despre sustenabilitate, despre schimbări de comportament ale clienţilor, angajaţilor: „Într-un fel îmi pare rău că acum îmi termin mandatul fiindcă cred că în continuare vom avea o perioadă  extrem de interesantă”.

    În ceea ce priveşte viitorul bankingului, Steven van Groningen spune că, dincolo de aspectele legate de digitalizare, priorităţile „bancherilor de mâine” vor ţine de transformarea cerinţelor de sustenabilitate în activităţile de zi cu zi ale băncii. „Sistemul bancar va fi un canal important de transmisie al principiilor de sustenabilitate, trebuie să vezi ce finanţezi, în ce condiţii finanţezi, cum îţi ajuţi clienţii tăi să se asigure că au acces la finanţarea de care au nevoie pentru a deveni sustenabili – este evident, un efort imens care trebuie făcut.” O altă provocare ţine de viitorul muncii, despre impactul asupra acesteia pe termen lung al situaţiei generate de pandemie. „Acum este relativ uşor, reacţionăm la tot ce se întâmplă, ne asigurăm că ne protejăm, protejăm clienţii, dar în câţiva ani trebuie să vedem ce se schimbă şi  modalitatea în care vom lucra împreună ca oameni.”

    Per ansamblu, crede că în multe industrii, inclusiv a lor, nu va mai fi vorba despre cine este mai digital, cine are aplicaţia bancară cea mai frumoasă: „Întrebările de la clienţi vor fi – cu banii mei ce se întâmplă, cum sunt investiţi banii mei, în ce industrii, ce impact au – este o schimbare destul de mare”.

    Crede, de asemenea, că un CEO dintr-o bancă va trebui să depăşească calităţile unui bun specialist: „Trebuie să ai valori corecte fiindcă, la fel ca şi în sport, e frumos să obţii rezultate, dar contează şi mai mult cum le obţii, într-un mod corect şi onest, cu o concentrare pe termen lung. Uneori bancherii sunt criticaţi că sunt orientaţi pe profitul pe termen scurt, dar evident că nu este cazul când ai de condus o bancă pentru o perioadă de 20 de ani şi trebuie să ai o viziune pe termen lung. Trebuie să înţelegi foarte bine care este rolul unei bănci în societate şi cum îţi îndeplineşti rolul. Ce cred că va rămâne şi în viitor este ideea că bankingul este în primul rând o relaţie, nu este ceva strict tranzacţional”.

    Business MAGAZIN a organizat la finalul lunii octombrie evenimentul „CEO Awards  2021 – Ce calităţi trebuie să aibă liderii de azi pentru economia de mâine”, în cadrul căruia am anunţat lansarea anuarului „100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA”. Susţinut de Philip Morris, Hagag, EY Romania, Immofinanz, Aqua Carpatica, Biofarm, Superbet, evenimentul s-a desfăşurat de această dată exclusiv în mediul online. În cadrul acestuia am acordat 10 premii primilor celor mai admiraţi CEO din România (Fady Chreih, CEO, Reţeaua de sănătate Regina Maria; Ömer Tetik, CEO, Banca Transilvania; Alex Bratu, CEO, JYSK; Horia Ciorcilă, preşedinte Consiliu de Administraţie, Banca Transilvania; Roxana Maftei, cofondator şi general manager, Farmacia Tei; Iulian Stanciu, preşedinte executiv, eMAG; Cristina Bâtlan, cofondator şi proprietar, Musette; Daniel Dines, cofondator şi CEO, Uipath; Dragoş Pavăl, preşedinte şi cofondator, Dedeman; Marco Hoessl, CEO, Kaufland România şi Republica Moldova), precum şi trei premii speciale celor care au susţinut proiectele noastre de-a lungul timpului (Biofarm, Grup Agricola, Grup Lactalis – Albalact). I-am avut ca invitaţi pe Steven van Groningen, CEO şi preşedinte al Raiffeisen Bank şi pe Sebastian Toporjinschi, consultant, Ascendis, cu o experienţă de peste 16 ani în domeniul militar.

    Citiţi alte interviuri din cadrul CEO Awards 2021 în următoarele ediţii ale Business MAGAZIN.

  • Steven Van Groningen, preşedintele confederaţiei patronale Concordia, despre creşterea salariului minim: Putem agrea cu partenerii sociali o creştere reală anuală fixă, care să fie ajustată cu rata inflaţiei şi productivitatea

    Steven van Groni­ngen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank şi preşedinte al Concordia, organizaţia care reprezintă cele mai mari companii din România, consideră că se poate stabili un calendar al creşterilor salariului minim pentru următorii 3-4 ani, după o formulă clară, care să ducă la o creştere a veniturilor angajaţilor, dar fără a pune o presiune insuportabilă pe companii. În plus, această formula ar trebui să fie predictibilă.

    “În opinia noastră, putem agrea cu partenerii sociali o creştere reală anuală fixă care să fie ajustată cu rata inflaţiei şi productivitatea. Concordia a avut anul acesta discuţii constante cu ceilalţi parteneri sociali reprezentativi la nivel naţional pentru a stabili calendarul de creştere până în 2024. Credem că putem ajunge împreună, prin dialog, la o formulă care să poată reprezenta o îmbunătăţire a nivelului de trai pentru cei care sunt plătiţi cu salariul minim”, spune Steven van Groni­ngen.

    El precizează că organizaţia pe care o conduce ar vrea să înţeleagă mai bine situaţia celor 1,6 milioane de lucrători cu salariul minim din România, pentru a avea o imagine mai pertinentă. În acest sens, guvernul s-a angajat să pună la dispoziţia organizaţiei, prin ministerele Muncii şi de Finanţe, datele necesare.

    “Suntem încrezători că împreună cu partenerii sociali vom negocia o creştere care să compenseze pentru rata inflaţiei şi să aducă şi ceva în plus într-o formulă care să poată fi replicată în anii viitori, pentru a ne asigura că toţi cei care muncesc pot duce un trai decent şi companiile pentru care lucrează rămân competitive”, adaugă Steven van Groni­ngen.

    Confederaţia Patronală Concordia reprezintă în acest moment 15 dintre cele mai puternice sectoare din economie (automotive, energie şi utilităţi, financiar-bancar, hotelier, IT, retail, transport), cu un total de peste 350.000 de angajaţi şi mai mult de 2.000 de companii, deopotrivă mari şi mici, cu capital românesc şi străin, având o perspectivă diversă şi echilibrată asupra economiei naţionale.

  • Steven Van Groningen, preşedintele confederaţiei patronale Concordia, despre creşterea salariului minim: Putem agrea cu partenerii sociali o creştere reală anuală fixă, care să fie ajustată cu rata inflaţiei şi productivitatea

    Steven van Groni­ngen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank şi preşedinte al Concordia, organizaţia care reprezintă cele mai mari companii din România, consideră că se poate stabili un calendar al creşterilor salariului minim pentru următorii 3-4 ani, după o formulă clară, care să ducă la o creştere a veniturilor angajaţilor, dar fără a pune o presiune insuportabilă pe companii. În plus, această formula ar trebui să fie predictibilă.

    “În opinia noastră, putem agrea cu partenerii sociali o creştere reală anuală fixă care să fie ajustată cu rata inflaţiei şi productivitatea. Concordia a avut anul acesta discuţii constante cu ceilalţi parteneri sociali reprezentativi la nivel naţional pentru a stabili calendarul de creştere până în 2024. Credem că putem ajunge împreună, prin dialog, la o formulă care să poată reprezenta o îmbunătăţire a nivelului de trai pentru cei care sunt plătiţi cu salariul minim”, spune Steven van Groni­ngen.

    El precizează că organizaţia pe care o conduce ar vrea să înţeleagă mai bine situaţia celor 1,6 milioane de lucrători cu salariul minim din România, pentru a avea o imagine mai pertinentă. În acest sens, guvernul s-a angajat să pună la dispoziţia organizaţiei, prin ministerele Muncii şi de Finanţe, datele necesare.

    “Suntem încrezători că împreună cu partenerii sociali vom negocia o creştere care să compenseze pentru rata inflaţiei şi să aducă şi ceva în plus într-o formulă care să poată fi replicată în anii viitori, pentru a ne asigura că toţi cei care muncesc pot duce un trai decent şi companiile pentru care lucrează rămân competitive”, adaugă Steven van Groni­ngen.

    Confederaţia Patronală Concordia reprezintă în acest moment 15 dintre cele mai puternice sectoare din economie (automotive, energie şi utilităţi, financiar-bancar, hotelier, IT, retail, transport), cu un total de peste 350.000 de angajaţi şi mai mult de 2.000 de companii, deopotrivă mari şi mici, cu capital românesc şi străin, având o perspectivă diversă şi echilibrată asupra economiei naţionale.

  • Sfârşitul unei ere: Raiffeisen Bank România a făcut anunţul, după 19 ani

    Steven van Groningen, 63 de ani, preşedinte şi CEO al Raif­fei­sen Bank România, se pregăteşte să se retragă de la conducerea executivă a băncii, după 19 ani, o perioadă mar­cată de achiziţia Băncii Agricole, bu­mul economic şi al creditării bancare, pe­rioada de criză şi revenirea la ani de creştere, dar mai sustenabil.

    Conform unor surse din piaţa ban­cară, grupul austriac Raiffeisen a început un proces de recrutare pen­tru viitorul CEO, pe listă fiind atât ban­cheri din bancă, dar şi din alte bănci, cât şi expaţi.

    Steven van Groningen este cel mai longeviv şef de bancă de pe pia­ţă. El a preluat conducerea Raiffei­sen Bank România în 2002, atunci când gru­pul austriac a cumpărat Banca Agricolă, reuşind apoi să o inte­greze, rezultatul fiind o bancă de top cinci în România, care a fost ex­trem de pro­fitabilă, atât în perioada de bum economic şi bancar 2004-2008, cât şi în perioada de criză din 2008 în colo.

    Olandezul Steven van Groningen, participant la jocurile olimpice în echipa de canotaj a Olandei, a făcut cu­noştinţă cu sistemul bancar româ­nesc în 1993, când a avut poziţia de consilier la Banca Naţională. După un an a ple­cat la ABN Amro Bank, ban­ca olan­de­ză ce îşi deschidea opera­ţiu­nile la Bucureşti. În 1998 olandezii l-au trimis la Moscova, iar apoi la Buda­pes­ta. În 2001 s-a reîntors în România, iar în 2002 a preluat conducerea Raiffei­sen Bank, care tocmai cumpărase Banca Agricolă, o fostă bancă de stat afectată de creditele neperformante.

    La începuturile anilor 2000, Raif­fei­sen a deschis creditarea de retail odată cu scăderea dobânzilor la lei, sta­bilitatea cursului leu/dolar şi apoi a cursului leu/euro, pe fondul dorinţelor extraordinare a românilor de a lua credite de consum şi credite pentru achiziţia de apartamente.

    La mijlocul anilor 2000, Raiffeisen a fost printre băncile care au dat cre­di­te în franci elveţieni, un produs care, după apariţia crizei în 2008, a de­clanşat unul dintre cele mai mari scan­daluri bancare de pe piaţă, care nu s-a încheiat nici acum.

    Având un management al riscului mult mai prudent, Raiffeisen a tra­versat criza mult mai bine decât alte bănci, reuşind să rămână profitabilă, în timp ce alte bănci raportau pierderi. În 2013, Raiffeisen a achiziţionat portofoliul de retail al Citi Bank.

    Deşi a fost prezentă în aproape toate proiectele de vânzare de bănci din România, Raiffeisen nu a făcut nici o achiziţie. Din acest motiv creşterea, bazată numai pe creştere organică, a fost mult mai lentă.

    Deobicei, Raiffeisen era a patra bancă din România, dar în ultimii ani a fost depăşită de ING Bank., care a avut o strategie de creştere mult mai agresivă. Raiffeisen era a cincea bancă de pe piaţă. La finalul lui 2020 activele totale ale băncii au fost de 51,3 mld. lei,  adică 10,5 mld. euro, cu un profit net de 644 mil. lei, adică 131 mil. euro.

    Steven van Groningen a ţinut banca unită, chiar dacă lucrurile nu întotdeauna au fost cele mai liniştite.

    Dacă Steven van Groningen se va retrage la finalul acestui an, grupul austriac Raiffeisen trebuie să găsească un alt CEO, operaţiune destul de complicată, pe listă fiind bancheri din bancă, din afara băncii, români şi expaţi.

    Steven Van Groningen este căsătorit cu Valeria Răcilă, campioana olimpică a României în 1984 la canotaj.

  • Steven van Groningen, preşedinte şi CEO Raiffeisen Bank: Bankingul este prin definiţie un sport de echipă. Dacă nu te poţi baza pe echipă, nu poţi fi un bancher de succes

    Carte de vizită:

    ►Steven van Groningen a preluat conducerea operaţiunilor locale ale Raiffeisen Bank în 2002, în urma fuziunii companiei cu fosta Bancă Agricolă, coordonând anterior pentru ABN Amro lansarea activităţii băncii în România.

    ►Marile pasiuni ale executivului – bankingul şi sportul – reprezintă deopotrivă tradiţii de familie, moştenite de generaţii.

    ►Executivul vorbeşte şase limbi şi este absolvent al Universitatăţii Leyden din Olanda, cu specializare în drept comercial.

    ►Căsătorit cu canotoarea şi campioana olimpică Valeria Răcilă, practică la rândul său canotajul, fiind pasionat totodată de activităţi caritabile, pictură, scris (are un blog) şi de participarea la triatloane.

  • VIDEO – Discursul învingătorului. De ce crede Steven van Groningen că este cel mai admirat CEO în 2013

    Steven van Groningen, şeful Raiffeisen Bank, este cel mai admirat CEO în 2013. Iată discursul său susţinut la Gala Business Magazin, de la hotelul Intercontinental.

  • Steven van Groningen

    Steven van Groningen vorbeşte o română corectă. Cam colţuroasă, dar corectă. Steven van Groningen locuieşte în România din 2001, are aceeaşi funcţie la bancă tot de atunci, face strategii pe termen lung, participă la competiţii de triatlon, organizează maratoane, propune soluţii pentru mediul politic în relaţia cu mediul de afaceri, este vegetarian, aleargă cât de des poate în parc, are o atitudine prudentă de management, este familist, scrie pe blog. 

    Ca expat, Steven van Groningen e unul dintre cei ce vorbesc cu mai multă speranţă despre România decât autohtonii, insistând că nu vede niciun motiv pentru care o ţară cu resursele umane şi naturale şi cu atributele geopolitice ale României n-ar fi printre primele economii ale zonei; în acelaşi timp, admite că ar fi nevoie de un ritm de creştere a creditării cu două cifre pentru ca România să poată reîncepe recuperarea decalajelor economice faţă de Vest. Ca bancher, a reuşit să piloteze corect Raiffeisen Bank România şi prin boom, şi prin criză: între 2009 şi 2011 au crescut atât profitul, cât şi activele băncii, care a ajuns anul trecut pe poziţia a patra în sistem după valoarea activelor, cu o cotă de piaţă de 6,7%.

    Steven van Groningen a absolvit Universitatea Leyden din Olanda, cu specializare în drept comercial, după care s-a reorientat spre banking, având ocazia să cunoască din interiorul ABN Amro criza financiară din Rusia anilor ’90. A coordonat pentru ABN Amro lansarea activităţii băncii în România, apoi a preluat conducerea Raiffeisen Bank România în 2002, în urma fuziunii acesteia cu fosta Bancă Agricolă.

    Steven van Groningen a crescut într-un mic oraş olandez, Deventer, cunoscut pentru şcoala latină la care a studiat Erasmus şi pentru faptul că era un important nod comercial pentru Ţările de Jos. Tatăl său era directorul general al unei bănci „mici, regionale”, aceeaşi poziţie fiind ocupată anterior de bunicul şefului Raiffeisen şi de străbunicul său. Tatăl străbunicului a fost însă cel care a deschis apetitul pentru banking în familia van Groningen, fiind un cunoscut broker de credite în oraş în secolul XIX. Bancherul povesteşte că ironia sorţii a făcut ca atât tatăl, cât şi bunicul său să nu vrea să lucreze la bancă, dar au făcut-o până la urmă. „Nici eu nu am vrut să fiu bancher, am fost o perioadă consultant, dar am vrut să trec de partea cealaltă, unde pot să iau şi deciziile, nu doar să dau ideile mele altcuiva”, spune Steven van Groningen.

    Chiar dacă a fost refractar ideii de a continua tradiţia familiei, Steven van Groningen crede că a fost puternic influenţat de tatăl său şi de educaţia primită acasă: „Sunt foarte mulţumit de unde am ajuns. Mă gândesc că m-a influenţat mult faptul că tata era bancher şi avea această atitudine sobră, de om important şi respectat în comunitate. Cred că asta m-a marcat şi m-a îndemnat cumva să fac şi eu lucruri importante”. Bancherul povesteşte că sunt lucruri cu care a crescut şi pe care abia la maturitate le-a înţeles cu adevărat şi a putut să le valorizeze în felul propriu: „Dacă mergeam să cumpărăm haine, la restaurant sau să schimbăm mobila, întotdeauna mergeam la clienţii băncii, era o chestiune foarte importantă pe care o respectam cu toţii. În plus, economiile familiei erau la banca pe care o conducea tatăl meu, iar amprenta acelei perioade s-a păstrat: deşi banca a fost obiectul a peste patru tranzacţii, ajungând acum în portofoliul ABN Amro, mama mea  a mers ani în şir în clădirea veche a băncii, la acelaşi ghişeu unde era servită de aceeaşi persoană, deşi instituţia îşi tot schimba numele şi identitatea”.

    Tradiţia sportului şi mai ales a canotajului tot din familie a venit. Toată familia van Groningen făcea sport. Tatăl său a făcut canotaj la categoria amatori şi a fost selecţionat pentru Campionatele Europene din 1939, care nu au mai avut loc din cauza războiului. Ambii săi părinţi mergeau cu bicicleta (lucru absolut obişnuit în Olanda) şi jucau hochei pe iarbă, un sport de asemenea foarte popular. „Eu jucam foarte bine hochei pe iarbă, dar când am ajuns la universitate deja mă hotărâsem că vreau să fac canotaj. Acest sport era, în primul rând, o tradiţie în familie şi, în plus, am descoperit că eram foarte bun”, povesteşte bancherul, care a ajuns ulterior să participe la două campionate mondiale şi la o ediţie a Jocurilor Olimpice.

    Steven van Groningen a învăţat lecţii importante în cariera sa de atlet olimpic. Importanţa paşilor mici, respectul pentru reguli, munca în echipă, faptul că din eşecuri poţi învăţa mai mult decât din succese. Despre orice subiect ar fi vorba, bancherul aminteşte de ceea ce i-a adus sportul, de la viaţa de familie şi până la atitudinea de strateg de business.

    De la canotaj la banking a trecut lin, l-au ajutat studiile, dar şi educaţia riguroasă din familie şi din cantonamente. De fapt, foştii atleţi au o preferinţă pentru continuarea carierei în banking. Revistele americane de business scriu periodic analize cu privire la preferinţa companiilor de pe Wall Street şi nu numai de a angaja foşti sportivi de performanţă. Îşi motivează alegerea prin faptul că un fost sportiv va fi un „bun jucător de echipă”. Dar sunt realmente băncile sau fondurile de investiţii locuri unde se joacă în echipă? Steven van Groningen crede nu numai că pot fi, dar că jocul de echipă este esenţial: „Bankingul este prin definiţie un sport de echipă. În aspectele care ţin de managementul bilanţului, de training, de compliance, este vorba de lucru de echipă, dacă nu te poţi baza pe echipă, nu poţi fi un bancher de succes. Echipa nu este ceva pe care doar să te bazezi, ci trebuie să fie formată din oameni buni şi competitivi, ca să fie un challenging reciproc„. Nu crede în echipe de yesmeni, crede în diversitatea culturală şi preferă să se focuseze mai mult pe proces decât pe rezultatul final.

    Steven van Groningen, în vârstă de 55 de ani, şi-a propus să se retragă la 62 de ani, iar până atunci îşi împarte viaţa între bancă, familie şi competiţii. În 2014 vrea să participe la un alt Ironman (competiţie de triatlon), să alerge la maratoane şi să îşi aducă, atât cât poate, contribuţia la dezvoltarea băncii: „Orice aş face, trebuie să îmi placă. Dacă minţi că îţi place ceea ce faci, se vede din exterior, nu poţi performa şi nici nu atragi admiraţie”.