BusinessMagazin

Tag: stare de urgenta

  • 5 PARIURI. Ce va fi în 2021: Piaţa imobiliară

    Segmentul office alături de cel de retail au fost cele mai lovite în 2020 pe fondul stării de urgenţă din primăvară, alături de măsurile de distanţare implementate.

    De partea cealaltă, piaţa rezidenţială şi cea industrială au continuat să urce datorită cererii ridicate pentru locuinţe şi explozia din e-commerce, iar tendinţele vor continua cel mai probabil şi în 2021.

    ♦ Centrele comerciale de tip strip-mall vor fi soluţia preferată de retaileri pentru extindere, după ce mallurile „normale” au avut de suferit în timpul stării de urgenţă

    ♦ Dezvoltările de proiecte de retail şi proiecte mixed use, cu retailul în centrul activităţii, vor luat avânt. Proiecte precum Palas Iaşi, AFI Cotroceni, Sun Plaza şi Sun Offices sau Coresi Braşov au schimbat nu doar piaţa imobiliară, ci şi imaginea României, iar dezvoltatori precum Ceetrus, AFI sau Iulius vor miza în continuare pe astfel de dezvoltări.

    ♦ Stocul de spaţii logistice şi industriale va accelera spre pragul de 6 mil. mp în următorii doi ani, cererea fiind tot mai mare, iar România încă are numai 260 mp de spaţii industriale per mia de locuitori,  faţă 347 mp per mia de locuitori cât are Ungaria sau 510 mp per mia de locuitori în Polonia.

    ♦ Birourile rămân principalul punct de atracţie din real estate, însă dezvoltarea va încetini în 2021 pe măsură ce multe spaţii vor fi subînchiriate. Stocul modern de birouri din România s-a dublat în ultima decadă, de la 1,5 la aproape 3 mil. mp, chiriile au rămas relativ stabile, scăzând uşor de la 19,5 euro/mp în 2011 la 18,75 euro/mp în 2020, în timp ce randamentele s-au comprimat de la 8,25 la 7%.

    ♦ Munca de acasă a împins piaţa rezidenţială spre locuinţe mai mari, însă aceasta a primit o puternică lovitură din partea guvernului prin amânarea TVA de 5% pentru valori de până la 140.000 de euro pentru 2022. Clienţii vor miza astfel în continuare pe locuinţe mai mici şi mai accesibile.

     

    5 Întrebări

    ♦ Va mai exista interes din partea investitorilor pentru a achiziţiona proiecte de birouri şi centre comerciale în 2021?

    ♦ Se vor întoarce toţi corporatiştii la birou după campania de vaccinare?

    ♦ Cât de mult vor miza dezvoltatorii pe construcţia de case în detrimentul apartamentelor?

    ♦ Va accelera sectorul industrial spre 6 mil. mp în 2021?

    ♦ Revine Ioannis Papalekas pe piaţa imobiliară românească?

     

     

  • Povestea unei afaceri începute de doi tineri după ce au fugit din oraş de frica pandemiei, şi dezvoltată cu ajutorul bunicilor chiar în curte lor

    O întâmplare fericită, într-un context nefericit. Aşa s-ar defini povestea iniţiată de Corina Matu şi logodnicul ei, Constantin Hodorogea, sub numele Legume verzi. În martie 2020, când pandemia a început să facă ravagii, s-au mutat din Bucureşti la părinţii ei, în localitatea Băleni din judeţul Dâmboviţa. Ce a urmat?

    Am constatat atunci că părinţii mei se află în imposibilitatea de a-şi comercializa legumele la pieţele publice, dar şi un interes crescut pentru legume proaspete din partea prietenilor noştri din Bucureşti. Aşa că am făcut ce ştiam mai bine, am început să construim împreună cu o parte dintre prietenii noştri o pagină de Facebook, mai apoi un website, iar astfel am început să facem livrări la domiciliu”, povesteşte Corina Matu.

    În toată perioada stării de urgenţă, au avut cereri consistente din partea celor care tânjeau după legume proaspete, cultivate la ţară. Aceia i-au recomandat mai departe. Problema a venit însă la sfârşitul perioadei de stare de urgenţă, când numărul comenzilor a scăzut dramatic, odată cu posibilitatea oamenilor de a ieşi din case fără atât de multe restricţii şi a căuta alte resurse de aprovizionare.

    „De aceea, ne-am afiliat cu un producător de miere şi unul de fructe. Astfel, povestea noastră continuă.”

    Treptat, toată familia s-a implicat în afacere şi face echipă bună, mai ales că fiecare vine cu un background diferit. Corina Matu are experienţă în HR şi employer branding, lucrând în paralel la o companie IT. Constantin Hodorogea a lucrat într-o agenţie de marketing, iar în paralel este consultant şi mai deţine o companie de ilustraţii 3D. Ei doi se ocupă de stocuri, vânzări şi marketing.

    Li se adaugă Toader Matu, Elena Matu, Iulia Matei şi Eugen Matei, adică producătorii locali de legume, responsabili atât de producţie, cât şi de împachetare şi livrare.

    „În plus, îi avem şi pe cei doi bunici, fără de care nu am fi reuşit să cucerim inimile clienţilor noştri.”

    Cum le-au cucerit? E simplu: lobodă, spanac, ţelină, ardei, mere, pere, fasole, gutui, vinete – de toate pentru toţi se găsesc în magazinul online Legume verzi, cu preţuri de la 1 leu la 15 lei, în funcţie de produs.

    „Investiţiile majore se duc în producţie, având în vedere că iniţial acest model de business nu a fost gândit ca fiind dedicat pentru comerţul online, nu putem estima la cât s-au situat. Acum ne aflăm într-un moment de planificare a culturilor de anul viitor şi de recoltare a culturilor de anul acesta. Ne propunem să avem o varietate şi mai mare a produselor şi să lucrăm la modul de împachetare a legumelor. Ne dorim să fim mai prietenoşi cu natura şi să folosim mai multe ambalaje biodegradabile.”

    Clienţii care cumpără de la Legume verzi sunt, în mare parte, mămici cu copii care abia au început diversificarea, persoane care îşi doresc să aibă un stil de viaţă mai sănătos, oameni cu alimentaţie vegană sau vegetariană, dar şi multe alte persoane care vor să mănânce legume şi fructe autentice, cu gust. 


    Corina Matu şi Constantin Hodorogea, fondatori Legume verzi: „Ne propunem să avem o varietate şi mai mare a produselor şi să lucrăm la modul de împachetare a legumelor. Ne dorim să fim mai prietenoşi cu natura şi să folosim mai multe ambalaje biodegradabile.”

    „Aceştia ne aleg pentru că nu folosim pesticide sau alte substanţe de creştere a plantelor şi pentru că vor să ne susţină. Iar asta ne face să continuăm acest proiect.”

    Vânzările se fac exclusiv prin intermediul platformei online Legume verzi, fiind livrate la domiciliul clienţilor în fiecare miercuri şi sâmbătă, pornind din satul Băleni-Sârbi, judeţul Dâmboviţa, acolo unde familia Matu scrie propria poveste în agricultură de mai bine de 50 de ani.

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    CarsX Garage – atelier auto (Arad)

    Fondator: Lucian Pavel

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 224.000 de lei (47.200 de euro)

    Prezenţă: Arad

     

    Woot – platformă ce reuneşte clienţii cu firmele de curierat (Bucureşti)

    Fondatori: familia Berendea

    Investiţie iniţială: 140.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 500.000 de euro

    Prezenţă: online

     

    Ateliereonline.ro – platformă de ateliere pentru copii (Bucureşti)

    Fondatoare: Ioana Grigore şi Dora Mache

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de activitate: 60.000-70.000 de euro

    Prezenţă: online

     

    New spot – două magazine de cafea (Bucureşti)

    Fondator: Adrian Ciulacu

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019:
    22.000 de lei (4.700 de euro)

    Prezenţă: Piaţa Iancului şi Piaţa Sudului din Bucureşti

     

    Golden Pigs – brand de puşculiţe (Cluj-Napoca)

    Fondator: Cristian Tomescu

    Investiţie iniţială: 20.000-25.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 30.000-35.000 de euro

    Prezenţă: site-ul propriu, eMag, Amazon

     

    Terrawell – magazin online cu produse fără plastic (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Raluca Răileanu

    Investiţie iniţială: 3.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 150.000 de lei (31.600 de euro)

    Prezenţă: online

     

    Envy Design – birou de arhitectură (Timişoara)

    Fondator: Octavian Neagu

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

     

    Dandelion – atelier de producţie corturi de joacă şi accesorii pentru copii (Bucureşti)

    Fondatoare: Andreea şi Adina Bucoveanu

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019:
    39.000 de euro

    Prezenţă: online

     

    Maigre – atelier de creaţie rochii de ocazie (Drobeta Turnu Severin)

    Fondatoare: Roxana Purcaru

    Investiţii: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019:
    80.000 de euro

    Prezenţă: online, un showroom în Bucureşti

     

    Racketpal – aplicaţie pentru oamenii care vor să găsească parteneri de sport (Londra)

    Fondatori: Robert Rizea şi Bogdan Demeny

    Investiţie iniţială: 35.000 de lire (38.500 de euro)

    Prezenţă: online

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Tara care după ce a revenit la starea de urgenţă, înregistrează un număr record de infecţii şi avertizează că va lansa o nouă serie de restricţii

    Republica Cehă a raportat miercuri un nou record de infecţii cu COVID-19 pe măsură ce ţara din centrul Europei continuă să se confrunte cea mai rapidă transmitere a cazurilor din Uniunea Europeană, potrivit Financial Times.

    Ministerul sănătăţii a înregistrat 11.984 de cazuri şi 42 de decese cauzate de virus, care continuă să se răspândească în ciuda restricţiilor anunţate săptămâna trecută.

    Ministrul sănătăţii Roman Prymula a declarat că, în contextul actual, ţara are nevoie de o nouă serie de măsuri de combatere a pandemiei. Numărul spitalizărilor generate de coronavirus s-a triplat luna aceasta şi a ajuns la 4.064, alimentând temerile conform cărora spitalele nu vor mai putea face faţă în viitorul apropiat.

     În total, Republica Cehă numără 193.946 de cazuri de COVID-19 şi 1.619 de morţi. Ţara a reintrat săptămâna trecută în stare de urgenţă după ce rata de incidenţă din ultimele două săptămâni ajunsese la 303,3 infecţii per suta de mii de locuitori, fiind depăşită doar de Spania (319,3).

    Frontierele ţării vor rămâne deschise, însă adunările sociale se vor limita la 10 oameni în interior şi 20 de oameni în exterior, în timp ce evenimentele sportive trebuie organizate cu porţile închise. Săptămâna trecută, autorităţile germane şi-au avertizat cetăţenii cu privire la riscurile unei călătorii în Republica Cehă.

     

  • Colac de salvare pentru jucătorii din HoReCa? Lanţul de restaurante Calif a listat 11 tipuri de produse în 90 dintre magazinele Mega Image din Capitală

    Reţeaua de restaurante cu servire rapidă mai numără astăzi şase localuri şi o bucătărie destinată livrărilor.

    Grupul de restaurante Calif a semnat un parteneriat cu un distribuitor, parteneriat ce i-a permis companiei să listeze o serie de preparate în unele dintre supermarketurile olandezo-belgienilor de la Mega Image. Mai exact, este vorba de 11 preparate Calif şi Condimental ce se găsesc acum pe rafturile a 90 dintre magazinele Mega Image, toate în Bucureşti. Reţeaua are în total la nivel naţional circa 800 de supermarketuri şi magazine de proximitate.

    „Am intrat cu produsele în Mega Image prin intermediul unui distribuitor. Până acum, parteneriatul este unul foarte bun pentru noi. Avem listate 11 tipuri de produse – patru din gama Calif în lipie, patru condimental la cutie şi trei deserturi. Este vorba de produse destinate doar pentru consumul în stare rece“, spune Radu Tănase, cofondator al lanţului de restaurante Calif.

    Decizia a venit într-o perioadă în care industria HoReCa funcţionează doar parţial, fiind de departe una dintre cele mai afectate de pandemia de COVID-19. Mai exact, după ce în perioada stării de urgenţă localurile au fost închise, funcţionând doar livrarea la domiciliu, pe vară au fost operaţionale terasele, însă cu reguli de distanţare. De la 1 septembrie s-a permis deschiderea localurilor şi la interior, însă creşterea numărului de cazuri de îmbolnăviri în ultimele săptămâni a dus la noi restricţii de funcţionare în domeniu.

    „Am listat acum circa o lună pro­dusele în magazinele Mega Image, însă am muncit la concept timp de trei luni. Noi aveam deja în minte această idee de mai multă vreme, dar nu a fost o prio­ritate până recent“, spune antre­prenorul.

    Odată cu pandemia însă, a devenit prioritate, adaugă el. Mai exact, lumea e temătoare şi nu mai merge către restaurante, dar caută în magazinele de proximitate produse de tipul ready to eat pentru că mulţi români lucrează în continuare de acasă şi nu au timp să gătească.

    „Conceptul de ready to eat prinsese la public încă dinainte de pandemie, însă acest eveniment a accelerat trendul. Produsele sunt căutate de clienţi, aşa că loc de dezvoltare există.“

    În contextul în care nu se ştie în ce direcţie va evolua pandemia, jucătorii din HoReCa trebuie să găsească formule pentru a ţine businessul pe linia de plutire. Acest pas de listare a produselor în Mega Image, crede antreprenorul, că ar putea să contribuie până la finalul anului cu 15% la businessul companiei.

    Cifra de afaceri a Calif a fost de 31 mil. lei în 2019, însă ea este aşteptată să scadă la jumătate în acest an pe fondul pandemiei şi al restructurării reţelei, conform unor declaraţii recente ale lui Radu Tănase.

    „Suntem la început de drum, dar contribuţia la business devine interesantă. Totuşi, e greu să vorbim de cifre clare pentru că nu există predictibilitate deloc. Procentul poate creşte şi repede dacă în continuare clientul se va muta din HoReCa în retailul de proximitate. Putem ajunge ca acest canal de vânzări să contribuie cu 20 sau chiar 25% la business.“

    Lanţul de restaurante cu servire rapidă mai numără astăzi şase localuri, toate în Capitală, şi un cloud kitchen, mai exact o bucătărie destinată livrărilor. La 1 ianuarie 2020 reţeaua avea 11 localuri, însă între timp au fost închise patru unităţi în malluri şi un restaurant stradal.

    „Suntem prezenţi cu produsele noastre doar în 90 de magazine Mega Image, doar în Bucureşti. Putem discuta şi cu alte reţele care au în ofertă produse de tipul ready to eat, însă trebuie să găsim o altă direcţie de mers. Parteneriatul în forma aceasta îl vom păstra doar cu Mega Image, dar sunt multe alte lucruri pe care le putem face cu alţi jucători.“

    Radu Tănase spune că a ales să listeze anumite produse premium în reţeaua olandezo-belgienilor de la Mega Image şi pentru că era potrivită poziţionarea acestor supermarketuri. Mai exact, retailerul este văzut în piaţă ca unul activ pe segmentul premium. Compania este una dintre cele mai extinse reţele locale de comerţ, cu magazine amplasate în special în marile oraşe ale ţării – în frunte cu Bucureştiul – şi în împrejurimi.

  • Ţara europeană care prelungeşte starea de urgenţă până anul viitor

    Parlamentul a aprobat miercuri prelungirea stării de urgenţă până la 31 ianuarie 2021.

    Dezbaterile pe marginea unui nou decret de lege privind noi restricţii sanitare sunt încetinite de opt parlamentari infectaţi cu coronavirus. Noile restricţii controlează comportamentul individual dar salvează activităţile comerciale.
    Premierul italian, Giuseppe Conte, a cerut Parlamentului prelungirea stării de urgenţă. Cerinţa a fost aprobată cu 253 de voturi pentru şi 5 împotrivă. Opoziţia nu a votat.

    Prelungirea stării de urgenţă înseamnă că toate restricţiile sanitare impuse de Italia până la momentul actual rămân în vigoare. În acelaşi timp, reconfirmă prim-ministrului puterea de a emana decrete fără ulterioare dezbateri şi aprobări în Parlament. Tot pe fondul stării de urgenţă Guvernul poate continua programele de subvenţionare ale activităţilor comerciale afectate de pandemie atât din bugetul naţional cât şi din finanţările europene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Din nou în stare de urgenţă! Ţara din inima Europei care închide tot după ce cazurile au explodat

    Republica Cehă este din nou sub stare de urgenţă după ce autorităţile au înregistrat aproape 18.000 de cazuri în ultima săptămână, scrie Deutsche Welle.

    Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC) a declarat că rata de incidenţă din Cehia ajunge la 303,3 infecţii per 100.000 de locuitori în ultimele două săptămâni. Doar Spania (319,3) a raportat o rată mai mare în aceeaşi perioadă.

    Frontierele ţării vor rămâne deschise, însă numărul adunărilor sociale se limitează la 10 oameni în interior şi la 20 de oameni în exterior, iar evenimentele sportive trebuie organizate cu porţile închise. Germania şi-a avertizat deja cetăţenii cu privire la riscurile unei călătorii în Republica Cehă.

    Luni, autorităţile franceze au introdus o nouă serie de restricţii în Paris, capitala intrând într-o stare maximă de alertă. În timp ce restaurantele vor rămâne deschise sub noile măsuri de distanţare socială, barurile şi cafenelele vor fi închise pentru cel puţin 15 zile, potrivit agenţiei de ştiri AFP.

    În Regatul Unit, Departamentul pentru Muncă şi Pensii a iniţiat un nou program de susţinere a persoanelor care şi-au pierdut locul de muncă din cauza pandemiei, schema fiind sprijinită de o investiţie de 238 de milioane de lire. Cel mai probabil, programul va înlocui planul anterior al guvernului britanic, care expiră pe 31 octombrie.

    În România, rata de incidenţă din ultimele 14 zile este de 109,6 cazuri raportate la 100.000 locuitori, conform ECDC.

     

     

  • Din nou în stare de urgenţă! Ţara din inima Europei care închide tot după ce cazurile au explodat

    Republica Cehă este din nou sub stare de urgenţă după ce autorităţile au înregistrat aproape 18.000 de cazuri în ultima săptămână, scrie Deutsche Welle.

    Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC) a declarat că rata de incidenţă din Cehia ajunge la 303,3 infecţii per 100.000 de locuitori în ultimele două săptămâni. Doar Spania (319,3) a raportat o rată mai mare în aceeaşi perioadă.

    Frontierele ţării vor rămâne deschise, însă numărul adunărilor sociale se limitează la 10 oameni în interior şi la 20 de oameni în exterior, iar evenimentele sportive trebuie organizate cu porţile închise. Germania şi-a avertizat deja cetăţenii cu privire la riscurile unei călătorii în Republica Cehă.

    Luni, autorităţile franceze au introdus o nouă serie de restricţii în Paris, capitala intrând într-o stare maximă de alertă. În timp ce restaurantele vor rămâne deschise sub noile măsuri de distanţare socială, barurile şi cafenelele vor fi închise pentru cel puţin 15 zile, potrivit agenţiei de ştiri AFP.

    În Regatul Unit, Departamentul pentru Muncă şi Pensii a iniţiat un nou program de susţinere a persoanelor care şi-au pierdut locul de muncă din cauza pandemiei, schema fiind sprijinită de o investiţie de 238 de milioane de lire. Cel mai probabil, programul va înlocui planul anterior al guvernului britanic, care expiră pe 31 octombrie.

    În România, rata de incidenţă din ultimele 14 zile este de 109,6 cazuri raportate la 100.000 locuitori, conform ECDC.

     

     

  • Code4Romania

    ING BANK ROMÂNIA

    Motivaţie:
    Reprezentanţii ING Bank Romania spun că prin această campanie  încurajează atât clienţii, cât şi comunităţile, să fie mereu cu un pas înainte, să ia decizii financiare corecte şi să îşi dobândească sănătatea financiară. Code4Romania îşi propune să echipeze grupuri sociale şi instituţii cu instrumente care să le uşureze munca şi să îi ajute să îşi ducă obiectivele la bun sfârşit, eficient şi transparent.

    Descrierea proiectului:
    Colaborarea celor două organizaţii are la bază realizarea de cercetări amănunţite în domeniile prioritare şi propunerea de soluţii tech care apoi să poată fi preluate de către orice ONG/autoritate. În primele zile ale stării de urgenţă, au lansat împreună cu Fundaţia Vodafone şi Romanian American Foundation – TaskForce COVID-19, mai multe platforme, cu misiunea clară de a găsi soluţii tehnologice rapide pentru a ameliora situaţia de criză actuală cauzată de COVID-19 (stirioficiale.ro, ştiri din surse sigure;  datelazi.ro, informaţii corecte şi oficiale privind efectelor cauzate de COVID-19 în România; rohelp.ro, colectarea coerentă şi în siguranţă a ajutoarelor, de orice fel, prin conectarea ONG-urilor abilitate cu oferta de resurse pusă la dispoziţie;  cetrebuiesafac.ro, evaluarea corectă şi rapidă a deciziilor pe care trebuie să le iei ca urmare a efectelor cauzate de COVID-19 în România, direct din surse oficiale;  diasporahub.ro este platforma digitală de sprijin pentru diaspora; Jurnalmedical.ro, evaluare constantă a persoanelor aflate în izolare, oferind sprijin în managementul cazurilor pentru autorităţi). În cadrul TaskForce COVID-19 au contribuit 11 angajaţi full time Code4Romania şi peste 420 de voluntari, care au dedicat în medie 80 de ore fiecare. Între aceşti voluntari s-a numărat şi o echipă de angajaţi ING care a lucrat exclusiv pentru TaskForce. Toate aplicaţiile au fost definite, prototipate, testate şi implementate în primele 6 săptămâni ale stării de urgenţă. Dincolo de contribuţia financiară ING Bank pentru realizarea soluţiilor (20.000 de euro,) banca a pus la dispoziţie echipe de voluntari şi infrastructura de comunicare.

    Efecte:
    Platformele dezvoltate au ajuns la 1 din 4 români adulţi, conform datelor de monitorizare media. Între ele,
    stirioficiale.ro a fost accesat de 5,2 mili­oane de vizitatori unici, iar în diasporahub s-au înscris 460 de grupuri ce au sprijinit prin intermediul platformei peste 10.000 de români din diaspora. Totodată, acestea au fost adoptate imediat de autorităţi şi incluse în lista de aplicaţii recomandate a Comisiei Europene (DigitalResponse to Covid).

  • Cât de aproape suntem de o nouă stare de urgenţă? Răspunsul lui Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii

    Nu se impune în acest moment revenirea la starea de urgenţă, spune ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru. Potrivit acestuia, sunt sute de elevi şi profesori infectaţi cu noul Covid -19, iar înfectările pot fi puse pe seama începutului şcolii, dar nu în totalitate. 

    În ultimele şapte zile s-au înregistrat – „oarecum în legătură cu activitatea şcolară” – 158 de copii infectaţi şi 73 de cadre didactice şi nedidactice infectate, a spus Tătaru.

    Potrivit acestuia, de la începutul pandemiei au fost în jur de 3.200 de copii cu vârste între 0 şi 9 ani şi 5200 de copii între 10 şi 19 ani infectaţi.

    Întrebat dacă este valabilă revenirea la starea de urgenţă dacă timp de peste cinci zile de înregistrează mai mult de 2.000 de cazuri, Tătaru a răspuns că starea de urgenţă în acest moment nu se impune: „Se impune respectarea regulilor”.

    Ministrul Sănătăţii a reiterat ideea că fiecare parte implicată are îndatoririle sale: „Ziua se compune din transport către şcoală, ziua şcolii, transportul de la şcoală acasă, lucrul în familie, jocul în parcuri. Toate sunt reglementate, noi doar trebuie să respectăm măsurile”.

  • Ţările europene care se întorc la starea de urgenţă. ”Situaţia este extrem de gravă”

    Cehia şi Slovacia au căzut de acord să declare starea de urgenţă. Toate evenimentele sportive sau culturale vor fi interzise

    Numărul cazurilor de COVID a crescut. Zuzana Caputova, preşedintele slovac, a precizat că ”oamenii trebuie să fie responsabili şi solidari”

    Slovacia a anunţat faptul că vrea să impună starea de urgenţă din cauza creşterii cazurilor de COVID 19. Premierul a precizat că trebuie impuse ”metode radicale”.

    Preşedintele Slovaciei, Zuzana Caputova, a precizat că ”Secundele noastre de azi înseamnă ani de viaţă pentru alţii. Trebuie să fim responsabili şi solidari”.

    „Situaţia este extrem de gravă şi consider că trebuie să adoptăm măsuri foarte radicale şi foarte îndrăzneţe”, a declarat şeful guvernului slovac, Igor Matovic, la finalul unei reuniuni a celulei de criză.

    Guvernul slovac ar trebui să implementeze măsurile de miercuri. Slovacia a mai impus o dată starea de urgenţă, la începutul pandemiei.
    Prim-ministrul ceh, Andrej Babis, va avea o reuniune a guvernului , intenţionând să declare starea  de urgenţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro