BusinessMagazin

Tag: spioni

  • Cât câştigă un spion şi ce face după ce se retrage

    Potrivit publicaţiei americane, salariile de spion încep de la 30,490 de lire sterline pe an. De aceea, după câţiva ani de muncă, mulţi agenţi părăsesc munca în serviciul Majestăţii pentru sectorul privat. Renunţă să vâneze terorişti şi stă la pândă să prindă soţul sau soţia înşelând sau previne furtul intelectual.

    În jur de 12,000 de oameni lucrează în agenţiile de spionaj MI5, MI6 şi GCHQ, iar headhunterii susţin că mulţi spioni nu lucrează mai mult de 10 ani.

    Foştii spioni care intră în sectorul privat pot câştiga bani frumoşi investingând pentru corporaţii foşti angajaţi, colaboratori sau chiar actuali angajaţi. Aceştia pot câştiga până la 1200 de dolari pe oră. Potrivit firmei de cercetare Gartner, la nivel global, spionii, experţii în securitate au avut venituri de 19,4 miliarde de dolari.

    Spionii sunt la mare căutare şi sunt plătiţi mult mai bine decât lucrând pentru MI5 sau MI6. Chris Meager, care le caută spionilor un loc la companii private, a mărturisit că un fost spion a obţinut un job la o companie şi salariu s-a majorat încă din prima zi cu 20.000 de lire. Pentru unii nu contează chiar atât de mulţi banii şi “vor să aibă o viaţă normală”.

  • Acesta este ultimul supravieţuitor al unei dinastii a spionilor care a fost înfinţată în urmă cu 500 de ani

    „Cred că sunt numit ultimul ninja deoarece nu există altă persoană în lume care să fi învăţat toate abilităţile respective direct de la maeştrii ninja. Practic, ninja nu mai există”, a declarat acesta. Dar Kawakami a decis să lase această artă să dispară odată cu el, deoarece ninja „nu se potriveşte în epoca modernă, în ziua de astăzi”. Inginer de meserie, Kawakami a început să practice arta Ninjutsu la vârsta de şase ani, când a început să se antreneze sub regimul istovitor al maestrului budist Masazo Ishida.

    Pentru a-şi îmbunătăţi concentrarea, Kawakami obişnuieşte să petreacă ore în şir privind flacăra unei lumânări, până când se simte una cu ea. De asemenea, se poate căţăra pe pereţi, poate sări de la înălţime şi poate amesteca substanţe chimice pentru a provoca explozii şi fum. Mai mult, a fost instruit să reziste la temperaturi extreme, precum şi să trăiască zile întregi fără hrană sau apă. „Antrenamentul a fost dur şi dureros. Nu a fost distractiv, dar nu m-am gandit prea mult de ce am facut-o. Pregătirea a făcut parte din viaţa mea”, a mai declarat el.

    La vârsta de 19 ani a moştenit titlul de maestru împreună cu moştenire unor unelte vechi. Pe de altă parte, acesta spune că arta ninja constă în puterea de a surpride adversarul, nu în forţa brută.  Ninja are legătură cu exploatarea slăbiciunilor adversarilor, cu distragerea atenţiei şi capacitatea de a se ascunde în locurile în care nimeni nu s-ar fi gândit.

    Kawakami conduce acum Muzeul Iga-ryu Ninja din Iga, la 220 de kilometri sud-vest de Tokyo, şi a început recent un post de cercetare la Universitatea de Stat Mie, unde studiază istoria ninja. 

  • China a lovit în CIA “prin uciderea surselor din SUA”. Zeci de spioni, EXECUTAŢI. Scurgerea MASIVĂ de informaţii

    Nu este clar dacă CIA a fost vizat de hackeri sau dacă o “cârtiţă” a ajutat guvernul chinez să identifice agenţii, scrie NYT, dar unul dintre informatori a fost împuşcat chiar în curtea unei clădiri guvernamentale, în timp ce se afla lângă colegii săi, ca un avertisment pentru alţii.

    CITEŞTE CONTINUAREA PE MEDIAFAX

  • China a lovit în CIA “prin uciderea surselor din SUA”. Zeci de spioni au fost executaţi sau au ajuns în închisori

    Nu este clar dacă CIA a fost vizat de hackeri sau dacă o “cârtiţă” a ajutat guvernul chinez să identifice agenţii, scrie NYT, dar unul dintre informatori a fost împuşcat chiar în curtea unei clădiri guvernamentale, în timp ce se afla lângă colegii săi, ca un avertisment pentru alţii.

    Potrivit BBC, patru foşti ofiţeri CIA au vorbit despre această situaţie şi au explicat că informaţiile primite de la sursele implantate solid în interiorul birocraţiei de la Beijing au început să dinspară din 2010, iar informatorii de la începutul anului 2011.

    Între 2010 şi 2012, autorităţile chineze ar fi ucis cel puţin 12 spioni CIA. De altfel, CIA şi FBI au demarat o operaţiune comună pentru a elucida misterul, susţine unul dintre foştii spioni americani, numit codificat Honey Badger.

    Beijingul oferă o recompensă în numerar pentru spionii străini, avertizând cu privire la “iubirea periculoasă” cu agenţii secreţi.

    Operaţiunile CIA ar putea fi întrerupte de noua versiune a Wikileaks

    În raportul prezentat de The  New York Times, se arată că investigaţia se concentra pe un fost agent operativ al CIA, pentru care nu existau dovezi suficiente care să fie arestat. Acum acesta trăieşte într-o altă ţară asiatică.

    În 2012, un oficial din cadrul ministerului de securitate al Chinei a fost arestat pentru suspiciunea de spionaj pentru SUA. Se bănuieşte că ar fi fost racolat de CIA. Nicio astfel de arestare nu pare să fi atras atenţia publicului în acel moment.

    Matt Apuzzo, jurnalist al New York Times care a lucrat la investigaţie, a declarat pentru BBC: “Unul dintre lucrurile foarte tulburătoare este că încă nu ştim ce sa întâmplat”.

    “Există o diviziune în cadrul guvernului american în legătură cu existenţa unei cârtiţe în interiorul CIA sau la nivel comercial, dacă agenţii CIA au devenit neabordabili şi au fost descoperiţi sau dacă chinezii au reuşit să le intercepteze  comunicaţiile”, spune jurnalistul.

    Obama a pus la îndoială capacitatea CIA

    În 2015, CIA a retras personalul din ambasada americană de la Beijing, după un atac cibernetic şi a acuzat statul chinez că a expus informaţii despre milioane de angajaţi federali din SUA. Dacă evenimentele din perioada 2010-2012 au fost generate de un atac similar, informaţia nu a fost făcută publică.  

    Dispariţia unui număr atât de mare de spioni a afectat o reţea construită în ani de zile, arată documentele dezvăluite New York Times, iar acest lucru împiedicat operaţiuni ulterioare mult timp după aceea. Chiar şi administraţia Obama a ridicat întrebări cu privire la motivul pentru care informaţiile au încetinit.

    Oficialii afirmă că a fost una dintre cele mai grave încălcări ale securităţii din ultimii ani.

    Până în 2013, guvernul chinez părea că şi-a pierdut capacitatea de a identifica agenţii americani, iar CIA s-a a revenit pentru a încerca să îşi reconstruiască reţeaua.

    “De mult timp, China şi SUA au fost blocate în această bătălie de spionaj, care se desfăşoară în spatele scenei. Când am realizat această investigaţie, am descoperit că serviciile de informaţii chineze au reuşit să infiltreze un avanpost al ANS în Taiwan. Şi mai departe “, a spus Apuzzo.

    Jurnalistul a adăugat că povestea a fost publicată în timpul unui vid temporar, la vârful relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări.
    Administraţia Trump l-a numit pe Terry Branstad, guvernatorul Iowa, ambasadorul SUA în China, dar aceasta nu s-a mutat încă la Beijing.

    Cui Tiankai, ambasadorul Chinei în SUA, a refuzat să comenteze informaţiile, dar într-un comunicat de presă recent, diplomatul a menţionat “actualul moment pozitiv pe care îl are relaţia China-SUA”.

    CIA încearcă încă să descopere cum a fost posibilă scurgerea masivă de informaţii din urmă cu două luni, unele dintre cele mai explozive documente fiind publicate pe Internet de Wikileaks. În plus, există o amplă investigaţie FBI privind legăturile dintre campania lui Trump la alegerile prezidenţiale şi Rusia. Astfel, natura imprevizibilă a operaţiunilor derulate de-a lungul timpului în China demonstrează cât de dificie se dovedesc a fi operaţiunile de contraspionaj faţă de servicii atât de sofisticate cum sunt cele din Rusia şi China, subliniază New York Times.

     

  • Agenţia de spionaj de miliarde de dolari de care nu a auzit nimeni

     Chiar şi Barack Obama, la cinci luni după ce şi-a început mandatul de preşedinte, părea să nu ştie despre existenţa acesteia, aspect care reiese dintr-o filmare apărută în media. Filmarea arată cum, aflat într-o vizită la restaurantul Five Guys, în mai 2009, preşedintele a întrebat un client care lua masa cu ce se ocupă. ”Lucrez la NGA, National Geospatioal-Intelligence Agency”, a răspuns bărbatul.

    Obama părea să nu ştie despre ce este vorba: ”Explică-mi cu ce se ocupă această National Geospatial…”, a spus el, fără să termine numele instituţiei. Opt ani mai târziu după ce această filmare a fost făcută public, NGA rămâne una dintre cele mai puţin cunoscute agenţii de spionaj din Statele Unite ale Americii, aflându-se în aceeaşi categorie cu Central Intelligence Agency şi National Security Agency.

    În ciuda faptului că agenţia nu este foarte cunoscută, sediul central al agenţiei este a treia cea mai mare clădire din zona metropolitană a Washingtonului, fiind mai mare decât sediul central al CIA şi chiar şi decât capitolul american.
    Aceasta a fost finalizată în 2011, în urma unei investiţii de 1,4 miliarde de dolari. Clădirea principală are dimensiunea a patru terenuri de fotbal.

    În 2016, agenţia a cumpărat peste 40 de hectare de teren în St. Louis pentru a construi clădiri suplimentare care costau 1,75 miliarde de dolari. Extinderea era necesară în contextul în care instituţia avea deja 3.000 de angajaţi în oraş.
    Principalul rol al NGA este să analizeze miliarde de imagini şi de filme făcute de drone în Orientul Mijlociu şi de sateliţi spion care fac înconjurul globului.

     

  • Cât câştigă un spion şi ce face după ce se retrage

    Potrivit publicaţiei americane, salariile de spion încep de la 30,490 de lire sterline pe an. De aceea, după câţiva ani de muncă, mulţi agenţi părăsesc munca în serviciul Majestăţii pentru sectorul privat. Renunţă să vâneze terorişti şi stă la pândă să prindă soţul sau soţia înşelând sau previne furtul intelectual.

    În jur de 12,000 de oameni lucrează în agenţiile de spionaj MI5, MI6 şi GCHQ, iar headhunterii susţin că mulţi spioni nu lucrează mai mult de 10 ani.

    Foştii spioni care intră în sectorul privat pot câştiga bani frumoşi investingând pentru corporaţii foşti angajaţi, colaboratori sau chiar actuali angajaţi. Aceştia pot câştiga până la 1200 de dolari pe oră. Potrivit firmei de cercetare Gartner, la nivel global, spionii, experţii în securitate au avut venituri de 19,4 miliarde de dolari.

    Spionii sunt la mare căutare şi sunt plătiţi mult mai bine decât lucrând pentru MI5 sau MI6. Chris Meager, care le caută spionilor un loc la companii private, a mărturisit că un fost spion a obţinut un job la o companie şi salariu s-a majorat încă din prima zi cu 20.000 de lire. Pentru unii nu contează chiar atât de mulţi banii şi “vor să aibă o viaţă normală”.

  • Un start-up care angajează foşti spioni a strâns 65 de milioane de dolari de la investitori

    Darktrace, o companie de securitate cibernetică fondată în Cambridge, a reuşit să strângă 65 de milioane de dolari în cadrul unei runde de finanţări condusă de fondul de investiţii KKR. Nicole Eagan, CEO-ul actual al companiei, a declarat celor de la Business Insider că “sprijinul acordat de un fond de investiţii aşa cum e KKR reprezintă un moment extrem de important în istoria Darktrace. Am ales acest parteneriat pentru că respectăm influenţa lor globală în sectorul tehnologic.”

    Fondată în 2013, Darktrace a dezvoltat programe software care ajută organizaţiile să depisteze activităţi neobişnuite în cadrul reţelelor interne. Compania foloseşte un algoritm matematic complex, dezvoltat în cadrul Universităţii din Cambridge.

    Darktrace are peste 300 de angajaţi în 20 de sedii şi a devenit cunoscută după ce a început să atragă analişti veniţi din servicii secrete precum MI5, MI6, CIA sau FBI. Fostul CEO al companiei, Andrew France, lucrase anterior ca director adjunct al diviziei de securitate cibernetică în cadrul GCHQ.

    Potrivit unui raport al Darktrace, companiile pierd anual peste 400 de miliarde de dolari ca urmare a atacurilor cibernetice. În încercarea de a reduce aceste pierderi, peste 1.000 de companii folosesc serviciile companiei.

  • Un start-up care angajează foşti spioni a strâns 65 de milioane de dolari de la investitori

    Darktrace, o companie de securitate cibernetică fondată în Cambridge, a reuşit să strângă 65 de milioane de dolari în cadrul unei runde de finanţări condusă de fondul de investiţii KKR. Nicole Eagan, CEO-ul actual al companiei, a declarat celor de la Business Insider că “sprijinul acordat de un fond de investiţii aşa cum e KKR reprezintă un moment extrem de important în istoria Darktrace. Am ales acest parteneriat pentru că respectăm influenţa lor globală în sectorul tehnologic.”

    Fondată în 2013, Darktrace a dezvoltat programe software care ajută organizaţiile să depisteze activităţi neobişnuite în cadrul reţelelor interne. Compania foloseşte un algoritm matematic complex, dezvoltat în cadrul Universităţii din Cambridge.

    Darktrace are peste 300 de angajaţi în 20 de sedii şi a devenit cunoscută după ce a început să atragă analişti veniţi din servicii secrete precum MI5, MI6, CIA sau FBI. Fostul CEO al companiei, Andrew France, lucrase anterior ca director adjunct al diviziei de securitate cibernetică în cadrul GCHQ.

    Potrivit unui raport al Darktrace, companiile pierd anual peste 400 de miliarde de dolari ca urmare a atacurilor cibernetice. În încercarea de a reduce aceste pierderi, peste 1.000 de companii folosesc serviciile companiei.

  • Agentul de la U.N.C.L.E.: Spionii nu mai sunt ce erau pe vremuri

    Producţia Warner Bros. Pictures ”Agentul de la U.N.C.L.E.„ îl aduce pe  Henry Cavill (”Man of Steel: Eroul„) în rolul carismaticului Napoleon Solo, în timp ce Armie Hammer (”Reţeaua de socializare„) îl interpretează pe rivalul său, KGB-istul Illya Kuryakin. Inspirat din popularul serial difuzat în 1960, filmul este regizat de Guy Ritchie şi a avut premiera pe marile ecrane din ţară pe 21 august. 

    Plasat la începutul anilor şaizeci, în plin Război Rece, ”Agentul de la U.N.C.L.E.„ evidenţiază concurenţa dintre cei doi agenţi de top ai CIA şi KGB. Nevoiţi să lase deoparte vechile conflicte, cei doi trebuie să facă echipă pentru a opri o organizaţie criminală internaţională, care vrea să destabilizeze fragila ordine mondială folosind arme nucleare şi tehnologie avansată. Singura pistă către organizaţia secretă este fiica unui om de ştiinţă german dispărut, prin intermediul căreia cei doi se pot infiltra în organizaţie.   

  • SPIONAJUL în Coreea de Nord: Cum sunt pregătiţi spionii în regimul lui Kim Jong-un

    Într-un material realizat pe baza mărturiilor unor foşti spioni nord-coreeni, CNN încearcă să arate cum sunt pregătiţi în prezent spionii nord-coreeni.

    Kim Dong-shik, a cărui principală misiune a fost să se infiltreze pe teritoriul Coreei de Sud, pentru diverse misiuni în favoarea regimului lui Kim Jong-un, declară că pregătirea sa pentru activitatea de spionaj a început pe când era elev, la liceu. El a fost trimis apoi la o universitate specializată unde a deprins, între altele, arte marţiale, scufundări submarine, cum să folosească armele şi să fabrice explozivi. Abia după patru ani, când era complet pregătit, i s-a spus că trebuie să se alăture serviciilor secrete nord-coreene.

    “Când mi s-a spus că voi deveni spion, am fost şocat. Ştiam că în trecut fuseseră multe accidente în care au fost implicaţi spioni. Mulţi dintre cei care au fost trimişi în Coreea de Sud au fost ucişi, deci m-am gândit că voi muri şi eu. Antrenamentul fizic nu a fost partea cea mai importantă. Pregătirea psihologică este cheia. Eram învăţaţi să fim pregătiţi să murim pentru regimul lui Kim Jong-un şi, dacă suntem capturaţi, să fim siguri că nu vom fi prinşi în viaţă”, a declarat pentru CNN Kim Dong-shik.

    În prima sa misiune, el a trebuit să meargă în Coreea de Sud, în 1990, pentru a aduce în ţară un membru important al serviciilor secrete care lucra de mult timp pe teritoriul sud-coreean. Ulterior, i s-a ordonat să încerce să recruteze sud-coreenii care au sentimente antiguvernamentale şi simpatii către Guvernul de la Phenian.

    În 1995, în timpul unei misiuni la Seul, Kim Dong-shik a fost împuşcat şi capturat. El susţine că întreaga sa familie a fost ucisă în Coreea de Nord, pentru că el nu a reuşit să-şi îndeplinească misiunea.

    Un fost membru al elitei nord-coreene, Kang Myong-do, susţine că spionii lui Kim Jong-un sunt răspândiţi în multe ţări din lume, inclusiv în Statele Unite ale Americii, unde numărul acesta este estimat la câteva sute.  Una dintre principalele lor misiuni este să încerce să recruteze cetăţeni americani de origine nord-coreeană care vor să sprijine autorităţile de la Phenian.

    “Sunt trei tactici diferite pe care le utilizează. Prima este să le ofere vize gratuite pentru Coreea de Nord, a doua este să-i sprijine în desfăşurarea de activităţi comerciale în ţară, pentru a putea câştiga bani, şi a treia, se folosesc de femei pentru a-i atrage. Această ultimă tactică este larg răspândită încă din anii ’80”, a declarat Kang Myong-do.

    Fostul colaborator al serviciilor secrete nord-coreene menţionează că spionii şi serviciile pe care aceştia le oferă joacă un rol important în menţinerea regimului lui Kim Jong-un. 

    Aceeaşi părere este împărtăşită şi de Kim Dong-shik: “Coreea de Nord are grijă de spionii ei. Ei sunt trataţi la fel ca generalii, au parte de educaţie la nivel înalt. Deci, este corect să spune că pentru Coreea de Nord spionii sunt extrem de importanţi”.