Modul în care redactezi literele L,T,I şi Y spune multe despre personalitatea ta. Potrivit grafologului Kathi McKnight, scrisul tău de mână poate reflecta până la cele mai conturate trăsături care te definesc ca om, notează BusinessInsider.
Dacă atunci când scrii litera L, scrisul e înclinat spre dreapta, iar litera uşor buclată, asta înseamnă că eşti o persoană optimistă.
Vezi aici cum modul în care scrii patru litere spune totul despre personalitatea ta
Dacian Cioloş a pledat, vineri, pentru USR şi PNL, “un partid purtător de speranţe”, respectiv “un partid cu tradiţie democratică”, afirmând că românii au de făcut o alegere clară între trecut şi viitor, pentru o “Românie a bunului simţ” şi împotriva perpetuării corupţiei, minciunii şi populismului.
“Dragi români, dincolo de reforme, Guvernul pe care îl conduc a început un alt mod de a guverna: sincer, onest, transparent, atât cu cheltuirea banului public cât şi cu luarea deciziilor. Un mod de a guverna aşa cum mi l-am dorit de la toţi cei care au guvernat ţara până acum. Un mod de a guverna de care România are nevoie nu numai ca să se dezvolte, dar şi pentru ca românii să recâştige încrederea într-un stat care acţionează pentru ei, nu împotriva lor”, a scris Dacian Cioloş pe pagina sa de Facebook.
El precizează că pentru acest motiv a acceptat mandatul de premier într-un guvern independent.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Apple a început să piardă din credibilitate şi din sentimentele investitorilor când a întrerupt seria de 13 ani consecutivi de creştere a vânzărilor, la începutul lui 2016. Însă asta nu a oprit ca acţiunile companiei să crească cu peste 11% în doar patru zile, scrie Ziarul Financiar
Creşterea puternică a acţiunilor Apple din trimestrul trei este o veste neaşteptată pentru investitorii care renunţaseră la speranţe pentru acţiunile companiei, scrie Bloomberg.
Acţiunile producătorului de iPhone au urcat cu 21% trimestrul acesta, ridicând şi indicele S&P 500. În acelaşi timp, numărul de deţinători instituţionali a scăzut cu 1,3%, la 3.847 de acţionari din luna iuni, în condiţiile în care 295 de dfirme şi-au lichidat poziţiile în companie.
Câştigul Apple a fost de nouă ori media din indicele S&P 500, în condiţiile în care Tim Cook, CEO Apple, a liniştit îngrijorările legate de creşterea companiei odată cu planurile de producţie.
”Managerii de fonduri din jurul lumii se simt vinovaţi că au fost prea conservatori. Lipsa de inovaţie la Apple a fost ceea ce i-a ţinut departe”, a spus Jeffery Sica, care supraveghează din calitate de preşedinte al Circle Squared Alternative Investment fonduri de 1,5 miliarde de dolari.
Odată cu lansarea noului iPhone 7 şi cu popularitatea de care s-a bucurat, acţiunile gigantului american au început să revină, în condiţiile în care investitorii au reînceput să vadă potenţialul companiei. Mai multe modele de iPhone 7 şi 7 plus au fost deja epuizate, la numai câteva zile de la lansare.
Peste 25.000 de locuri de muncă sunt vacante la nivel naţional, potrivit datelor furnizate de agenţiieconomici, anunţă Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).
Potrivit unui comunicat de presă emis de ANOFM, marţi, în România sunt vacante peste 25.000 de locuri de muncă, cele mai multe fiind disponibile în Bucureşti (3.850) şi în judeţele Arad (1.830), Sibiu (1.521) şi Ilfov (1.267). Judeţele cu cele mai puţine oferte de muncă sunt Caraş-Severin (107), Botoşani (103), Bacău (95) şi Mehedinţi (71).
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
A pornit de la politicieni. A animat discuţiile pe piaţa bancară, generând dezbateri aprinse. A incitat speranţele românilor cu credite ipotecare. Şi a agasat bancherii, comerciali şi centrali. Legea privind „darea în plată“ a imobilelor – „datio in solutum”, care-i permite unei persoane care a luat credit şi nu mai poate să plătească datoria să treacă în proprietatea băncii imobilul ipotecat, a fost aprobată în grabă în Parlament, reuşind să bulverseze, la fel de rapid, mediul bancar.
Noile turbulenţe pe piaţa bancară vin după ce în 2010 sistemul a fost zdruncinat de Ordonanţa 50 privind creditarea persoanelor fizice, care a provocat revelaţia că prea puţini clienţi ştiu ce au semnat atunci când au luat un credit – atât din vina băncilor care au recurs inclusiv la clauze abuzive, cu condiţii prezentate în mod înşelător, cât şi din cauza superficialităţii clienţilor în general.
Acum discuţia s-a concentrat pe zona împrumuturilor imobiliare de tot felul – credite ipotecare, credite de investiţii imobiliare şi alte credite cu garanţii imobiliare. Debitorii care pot beneficia de legea „dării în plată” sunt persoanele fizice din România cu un credit garantat cu o ipotecă. Şi toate tipurile de garanţii imobiliare se califică – ipoteci pe case, apartamente, clădiri comerciale, terenuri – intravilane sau extravilane. În plus, legea se aplică şi pentru românii ale căror imobile ipotecate se află în procedură de executare silită, actul normativ suspendând această procedură. Problema băncilor este că în ultimii ani nu au avut foarte mult succes în procesul de executări silite. Imobilele executate silit de bănci afişează preţuri sub media pieţei în condiţiile în care multe dintre acestea nu au reuşit să trezească până în prezent interesul vreunui cumpărător.
Circuitul legii în forul legislativ a fost alert. La sfârşitul lunii octombrie, legea era aprobată de Senat, în noiembrie a primit votul Camerei Deputaţilor, iar în decembrie a ajuns la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare. Legea privind darea în plată a imobilelor a stârnit până acum reacţii puternice şi contradictorii la nivelul întregii societăţi, pornind de la pledoarii privind caracterul social şi până la atenţionări privind o posibilă înăsprire a condiţiilor de creditare, implicaţii asupra bugetului şi chiar efecte nefavorabile asupra creşterii economice. Încălcarea principiilor neretroactivităţii, predictabilităţii şi proporţionalităţii legii, precum şi a dreptului de proprietate prevăzute de Constituţia României sunt câteva dintre problemele invocate de Asociaţia Română a Băncilor (ARB) în privinţa legii privind „darea în plată“ a imobilelor. Şi au început să apară şi reacţii individuale de la nivelul top managementului băncilor comerciale.
„O lege egoistă, dată în favoarea anumitor categorii de clienţi, care va afecta copiii şi pe cei tineri, care încă nu au accesat un credit”, „o iniţiativă legislativă grăbită, incompletă, vagă”, „o lege neconstituţională şi nedreaptă”. Sunt câteva dintre peceţile puse de bancheri pe legea privind „darea în plată” a imobilelor”. În ipoteza în care legea va intra în vigoare în forma actuală, bancherii prevestesc pierderi, restricţionarea drastică a accesului la creditare, efecte nefavorabile asupra sectorului imobiliar şi al construcţiilor, respectiv un recul al dezvoltării pieţei imobiliare, cu efecte colaterale greu de identificat în acest moment, cu impact pe orizontală, asupra dezvoltatorilor imobiliari, industriei construcţiilor, industriei mate-rialelor de construcţii. Costurile care vor fi absorbite de bănci vor fi transformate într-o formă sau alta la nivelul societăţii, mediului economic. Iar efectele economice ar putea să depăşească pierderile pe care legea le-ar provoca sectorului bancar, după cum anticipează bancherii.
Condiţiile de creditare se vor înăspri în urma aplicării legii privind darea în plată, din punctul de vedere al acce-sibi-lităţii, restricţionând accesul mai ales pen-tru tineri, şi va fi blocată şi capa-citatea de refinanţare întrucât un nou produs trebuie să ţină seama de noua legislaţie. În consecinţă, relaxarea credi-tării se va opri pe seg-mentul imo-biliar şi va fi afectată capa-ci-tatea de cre-ditare generală, cu impli-caţii nefa-vora-bile şi asupra creşterii eco-no-mice, spune Sergiu Oprescu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
Subiectul potenţialilor beneficiari ai legii privind darea în plată şi pretinsul caracter social au provocat reacţii contradictorii. O sursă a dezbaterilor este faptul că legea nu vizează doar persoanele care în mod real nu mai pot rambursa creditul, ci orice debitor care nu mai vrea să plătească, favorizând astfel în special debitorii cu credite de peste 150.000 de euro, respectiv speculatorii imobiliari din perioada de boom. Însă, doar 2 miliarde de lei este suma datorată în contul creditelor ipotecare „de business“ peste plafonul de 150.000 fiecare. Această sumă nu pare să genereze probleme foarte grave la nivelul sistemului bancar. Comparativ, peste 470.000 de debitori au credite ipotecare, pentru investiţii imo-biliare şi alte împrumuturi cu garanţii imo-biliare sub plafonul de 150.000 de euro. În acest caz, sumele datorate sunt mult mai mari, de circa 72 miliarde de lei.
O problemă adusă însă în discuţie de BNR este că ipotecarele de peste 150.000 de euro au restanţe mai mari. În timp ce la creditele sub 150.000 de euro ponderea sumelor restante faţă de cele datorate este de 1,69%, la împrumuturile ipotecare peste acest plafon ponderea este cuprinsă între 11,67% şi 46%, conform BNR.
Banca centrală a estimat că impactul legii asupra sistemului bancar se ridică la circa 2-4 miliarde de lei, ceea ce nu induce direct risc sistemic. Banca centrală a avertizat însă că există riscul declanşării „hazardului moral“, respectiv „contaminarea” românilor cu împrumuturi cu garanţii imobiliare, care nu au restanţe, de a nu-şi mai plăti ratele şi a da casele înapoi băncilor. Legea „dării în plată“ afectează direct circa 70.000 de români cu restanţe la toate categoriile de ipotecare, din care unii au casele executate de bănci. Însă întrebarea este câţi dintre cei 475.700 de debitori cu garanţii ipotecare vor decide să nu mai achite ratele caselor prea scumpe.
S-a făcut o simulare a efectelor legii de către Direcţia de Stabilitate din BNR din care reiese că, pe 16 scenarii alese, în şase dintre ele una dintre bănci intră direct în faliment. Dar scenariile nu sunt publice. Pentru sistemul bancar, în acest moment riscul de reglementare legislativă este mai puternic decât riscul extern şi începe să pună piedici înfăptuirii unor tranzacţii pe piaţa românească, vin avertismente de la banca centrală. Mingea este acum în terenul preşedinţiei, care poate decide să dea undă verde legii privind „darea în plată” sau să o retrimită în Parlament, sub presiunea lobbyului politicienilor şi a lobbyului bancherilor.
Planul reprezintă o majorare de până la 20% a fondurilor returnate deţinătorilor de titluri în perioada 2011-2013, se arată într-un comunicat al companiei, relatează Bloomberg.
McDonald’s intenţionează totodată să vândă 1.500 de magazine, în sistem de franciză, până în 2016, mai ales în Europa, Orientul Mijlociu, Africa şi regiunea Asia-Pacific.
Acţiunile McDonald’s au o evoluţie ştearsă, în timp ce compania nu reuşeşte să îşi majoreze vânzările, pe fondul încrederii scăzute a consumatorilor în economie şi a concurenţei crescute din partea altor operatori de fast-food-uri.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Nava australiană Ocean Shield, care a plecat luni seară din Perth, este echipată cu o sondă de 35 de kilograme ataşată la capătul unui cablu, pentru a capta semnalele acustice transmise de cutiile negre.
“În cel mai bun caz, baliza cutiilor negre rezistă aproape o lună înainte de a înceta să emită semnalele. Ne aflăm foarte aproape de acel moment”, a declarat Angus Houston, şeful centrului de coordonare a căutărilor care se desfăşoară în largul Australiei, cu participarea unor echipe din opt ţări.
În acelaşi timp, 14 avioane se aflau vineri în continuare în misiune, încercând să descopere eventuale fragmente aparţinând avionului Boeing 777, în condiţiile în care niciun obiect nu a fost descoperit până în prezent.
Imagini furnizate de sateliţi au surprins săptămâna trecută sute de obiecte plutind, însă ulterior s-a descoperit că niciunul nu aparţinea avionului dispărut.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
DUPĂ PATRU ANI DE CHIN, DINTRE CARE TIMP DE DOI ANI A PATINAT ÎN GROAPA RECESIUNII ŞI APOI A INTRAT ÎN CURSA CU MULTE OBSTACOLE A REDRESĂRII, ECONOMIA ROMÂNIEI A REUŞIT ÎN 2013 SĂ SURPRINDĂ PE TOATĂ LUMEA, CU O CREŞTERE DE 3,5%. A fost cel mai rapid ritm de creştere de la izbucnirea crizei financiare şi economice, depăşind şi cele mai optimiste estimări ale analiştilor, autorităţilor sau instituţiilor financiare internaţionale. Iar acest salt al economiei a adus România în topul ţărilor europene, fiind depăşită doar de Letonia. Cu toate acestea, PIB-ul real nu a reuşit anul trecut să revină la nivelul anterior crizei, speranţele legându-se de 2014.
Industria şi agricultura au fost vedetele economiei anului trecut, în timp ce construcţiile şi comerţul cu amănuntul au continuat să dezamăgească. Cel mai important aport la avântul PIB l-a avut, cum era de aşteptat, industria, care a adus două treimi din creşterea de 3,5%. Iar producţia agricolă excepţională a făcut ca agricultura să fie al doilea driver important al economiei. Problema constă în faptul că agricultura este o componentă foarte volatilă a PIB, fiind dependentă aproape exclusiv de condiţiile meteo.
Un salt spectaculos, de 23,4%, a făcut anul trecut volumul de activitate din agricultură, avansul semnificativ fiind influenţat de condiţiile meteo favorabile, creşterea absorbţiei fondurilor europene şi investiţiile realizate în acest sector. Practic, s-au vă-zut efectele intrării în agricultură a 10 miliarde de euro între anii 2008 şi 2013, dintre care 6 miliarde pentru proiecte de inves-tiţii. În ultimii ani agricultura şi-a redus continuu ponderea în PIB, de la aproximativ 11% în 2003 la 6,6% în 2008 şi 5,3% în 2012. Anul trecut agricultura a adus 1,1% din creşterea economică, în condiţiile în care ponderea acestui sector în PIB a fost de 5,6%.
Dacă excludem impactul agriculturii, creşterea economică ar fi fost în 2013 de doar 2,4%, apropiată de avansul din 2012, de 2,2%, când a fost un an agricol slab.
Analiştii au avertizat că avansul economic solid din 2013, de 3,5%, maschează cererea internă slabă şi declinul investiţiilor şi au insistat asupra necesităţii stimulării consumului şi investiţiilor.
SPERANŢELE LEGATE DE EVOLUŢIA DIN 2014 NU PAR A FI REALIZABILE; MAJORITATEA ANALIŞTILOR ANTICIPEAZĂ ÎNCETINIREA MOTOARELOR PIB ÎN JURUL A 2,3%, economia urmând să fie susţinută în continuare de cererea externă şi de o revenire treptată a cererii interne. Anul acesta, agricultura ar urma să aibă un efect de bază nefavorabil asupra economiei, după impactul pozitiv din 2013.
Iar revenirea economiei zonei euro în teritoriu pozitiv va influenţa favorabil exporturile şi producţia industrială. Fondurile europene sunt o sursă potenţială de creştere economică, iar analiştii anticipează o îmbunătăţire a procesului de absorbţie în 2014. Tot analiştii avertizează însă că cele două runde de alegeri din acest an, europarlamentare şi prezidenţiale, ar putea să ducă la intensificarea tensiunilor pe scena politică, cu consecinţe nefavorabile asupra economiei.
La finalul unei reuniuni de peste o oră, joi, între preşedintele Barack Obama şi 20 de reprezentanţi ai republicanilor, liderul majorităţii din Camera Reprezentanţilor Eric Cantor părea să anunţe un progres semnificativ.
“Echipele noastre vor continua să discute în această (joi) seara. Preşedintele a spus că îşi va consulta administraţia şi sper că vom putea întrezări un mod de a avansa ulterior”, a declarat oficialul.
Republicanii i-au propus joi lui Obama o creştere temporară a plafonului datoriei, până pe 22 noiembrie, pentru a îndepărta riscul unui default, dar fără să includă măsuri care să deblocheze integral statul federal, paralizat de la 1 octombrie.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro